7,219 matches
-
din R.P.R., a criticat referatul pentru faptul că nu se ocupă de lucrările scriitorilor din provincie (...). Declarându-se de acord cu articolul Unele probleme ale criticii literare în lumina Raportului tovarășului G.M. Malencov... semnat de acad. G. Călinescu în Contemporanul, vorbitorul a expus punctul de vedere al articolului de răspuns publicat de Szabedi Laszlo în revista Utünk (...). Silvian IOSIFESCU, ocupându-se de problemele criticii literare, arată că Uniunea Scriitorilor nu acordă grija și atenția cuvenită acestui sector important al frontului nostru
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
estetice reduse ale unor critici literari. Trebuie subliniat de asemenea faptul că criticii literari nu cunosc realitatea, căci sunt adeseori întocmai «orbilor care trebuie să aprecieze culorile». Nu s-a desfășurat suficient lupta de opinii și în acest sens - apreciază vorbitorul - referatul prezentat de Uniunea Scriitorilor nu este suficient de autocritic, după cum a lipsit și preocuparea organizatorică, căci comisia de critică literară (al cărei responsabil a fost numit de multă vreme Ion Vitner) - este inexistentă (...). M. GAFIȚA a combătut părerea acelora
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Recent apărutele culegeri de studii critice, a spus M. Gafița, pe care I. Vitner le-a citat în sprijinul afirmațiilor sale, își trag de fapt substanța din trecut, și se poate vorbi în legătură cu ele cel mult de un succes editorial. Vorbitorul a arătat apoi că nici modul în care și-a înfățișat I. Vitner propria activitate nu corespunde realității. Exemplele celor trei articole respinse de redacții nu sunt concludente. În realitate, I. Vitner se ferește să ia poziție față de fenomenul literar
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
-și concentreze atenția asupra problemei tipicului ca problemă fundamentală care trebuie să stea în centrul discuțiilor (...). A.E. BACONSKY a înfățișat unele aspecte ale criticii noastre literare, referindu-se la o serie de cronici și recenzii apărute în revistele literare. Vorbitorul a criticat monotonia și ariditatea acestor articole. A.E. Baconsky a susținut că timp de un an de zile n-a apărut nici un articol interesant de critică literară. S. FĂRCĂȘAN, subliniind însemnătatea discuției, a arătat că unii antevorbitori dovedesc a
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
nu a subliniat că tocmai spiritul de partid face cu putință ca scriitorul să cunoască just realitatea, să sesizeze tipicul. I. Vitner a încercat să inoculeze criticilor un spirit de înfumurare și autoliniștire cu privire la rămânerea în urmă a criticii literare. Vorbitorul a subliniat faptul că în majoritate, criticii resping tendința lui I. Vitner de a prezenta în culori roze, demobilizatoare situația criticii noastre literare. I. Vitner a încercat să arate că diferitele sale lipsuri ar fi independente de condiția sa, de
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
criticii noastre literare. I. Vitner a încercat să arate că diferitele sale lipsuri ar fi independente de condiția sa, de spiritul său de partid, că s-ar datora, chipurile, unor condiții obiective, eschivându-se astfel de la o analiză serioasă autocritică. Vorbitorul a amintit că I. Vitner a scris foarte puțin în ultimii doi ani, că a manifestat în general o atitudine de comoditate refuzând numeroase propuneri, nerespectându-și angajamentul, dovedind în fond lipsă de dragoste față de literatura noastră nouă (...). Astfel el
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
literatura noastră (...). Kovacs GYÖRGY s-a ocupat de unele probleme ale literaturii maghiare din R.P.R. subliniind cu tărie faptul că Uniunea Scriitorilor nu acordă atenția cuvenită literaturii scriitorilor din provincie. Criticând noul roman a lui Asztalos Istvan Cu inima tânără (...) vorbitorul a subliniat importanța cunoașterii vieții de către scriitor (...). De la această obligație nu se pot sustrage nici criticii literari. Pentru a exemplifica (...) a citat cazul articolului Doi oameni într-un om de Szabedi Laszlo (...). Referindu-se la unele formulări confuze din articolul
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
se înțelege că acel articol exprimă atitudinea unui număr mai mare de scriitori de limbă maghiară, ceea ce nu corespunde realității. În continuare Eugen MANDRIC s-a referit la autocritica Mariei Banuș, autocritică pe care a considerat-o superficială și formală. Vorbitorul a arătat că scriitorii nu se pot dărui numai pe jumătate cauzei revoluției. Ei trebuie să dea tot ce au mai bun în lupta pentru fericirea poporului, pentru înflorirea patriei (...). Nina CASSIAN s-a oprit, în cuvântul său, la dezbateri
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
noastre au fost sentențioase, lipsite de fundamentare (...). În încheiere, Petre Dumitriu a analizat unele poezii ale Ninei Cassian trimise redacției revistei Viața românească arătând conținutul lor individualist, retrograd, poezii în care autoarea presupune existența unei bariere între popor și scriitor. Vorbitorul a subliniat necesitatea întăririi vigilenței ideologice, a combaterii a tot ceea ce este profund și ostil drumului de dezvoltare a literaturii noastre pe linia realismului socialist (...). Radu BOUREANU s-a referit în cuvântul său la relațiile nejuste care mai există între
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
În expunerea sa, Mihu Dragomir a subliniat succesele obținute de poezia noastră pe drumul realismului socialist ce se concretizează în antologia Poezia nouă din R.P.R. (...). Analizând două poezii pe tema electrificării satelor, una de Nina Cassian, alta de Aurel Gurghianu, vorbitorul a arătat în mod concret cum în ambele poezii înlănțuirea ideilor și imaginilor artistice e asemănătoare din cauză că cei doi poeți nu au avut o atitudine creatoare față de materialul de viață. Pastișarea propriilor expresii poetice în unele poezii de Victor Tulbure
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
de Ion Vitner. Amintind că Ion Vitner, care se prevalează de cercetările sale în domeniul istoriei literare, nu numai că nu a dat nici o lucrare de critică literară, dar în ultima vreme n-a scris nici o lucrare de istorie literară, vorbitorul și-a exprimat convingerea că refugierea în literatura trecutului reprezintă la Ion Vitner o formă subtilă de evadare din realitatea actuală, o manifestare concretă a lipsei de dragoste pentru literatura noastră nouă”. A doua zi, dezbaterea 12 continuă. Iau cuvântul
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
nouă”. A doua zi, dezbaterea 12 continuă. Iau cuvântul încă 14 scriitori, dintre care unul a doua oară: I. Vitner. Lista celor criticați se lărgește cu alte nume: Cicerone Theodorescu, M.R. Paraschivescu, Aurel Baranga, Virgil Teodorescu ș.a. Dar să ascultăm vorbitorii. „În cuvântul său în cadrul dezbaterilor acad. Mihail Sadoveanu a spus: «Iubiți prieteni, (...). Un scriitor are nevoie de talent. Are nevoie de cultură: o găsește, să zicem, în biblioteci sau în școala pe care o urmează (...). Avem o școală de literatură
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
a creației literare este aceea a poziției ideologice a scriitorului. Astfel, discutând problema tipicului în literatura noastră, nu trebuie pierdut din vedere nici o clipă faptul că pe frontul literar se duce o bătălie între ideologia clasei muncitoare și ideologia burgheză (...). Vorbitorul a arătat că nu poate fi de acord cu poziția de autoliniștire pe care a adoptat-o în cadrul discuțiilor Maria Banuș. Faptul că Maria Banuș și-a recunoscut greșelile, că a promis că le va repara prin fapte nu este
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
de I. Vitner care a militat pentru introducerea unui spirit liberalizat în munca redacțiilor cu scriitorii (...). Citând mai multe strofe din unele poezii, M. Beniuc remarcă asemănarea izbitoare dintre ele, lipsa timbrului personal al fiecărui poet (...). Maria Banuș - a spus vorbitorul - a vorbit de dibuielile ei pentru a găsi drumul just. Este foarte bine ca poeta să-și caute drumul, dar să-l caute cât mai înainte, iar nu înapoi, ca racul (...). M. Beniuc a combătut concepția exprimată în volumul de
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
volumul de versuri prezentat de Cicerone Theodorescu la E.S.P.L.A. Titlul acestui volum, Munca de noapte, arată concepția autorului după care munca poetului ar fi cea mai grea dintre toate activitățile umane. Aceeași concepție de superioritate față de poporul muncitor - a arătat vorbitorul - străbate poeziile Ninei Cassian Darul poetului și Investiții (...). Ștefan IUREȘ s-a ocupat de problemele îndrumării tinerilor scriitori (...). Aurel BARANGA a vorbit printre altele de necesitatea creării unor comedii originale. V. MÂNDRA a ridicat unele probleme ale literaturii pentru copii
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
În cuvântul său, poetul Miron Radu PARASCHIVESCU s-a referit îndeosebi la acel pasaj din Raportul tov. Malencov în care se arăta necesitatea unei literaturi satirice care să ardă ca fierul roșu tot ce e vechi, putred, cangrenat în societate. Vorbitorul a subliniat importanța valorificării învățămintelor marilor noștri clasici satirici: Gr. Alexandrescu, Filimon, Eminescu, Caragiale (...). Al.I. ȘTEFĂNESCU (...) a arătat că lipsa de răspundere a unor scriitori se manifestă în activitatea de creație, în munca de mântuială în redactarea lucrării, în
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
culegeri de versuri - la publicarea unor poezii confuze, care plătesc tribut ideologiei burgheze (...). Principalele probleme dezbătute de Demostene BOTEZ (...) au fost cunoașterea vieții și pregătirea politico-ideologică (...). Pentru a înțelege sensul dezvoltării societății (...) este necesar să fim înarmați cu concepția marxist-leninistă (...). Vorbitorul a combătut poziția unor scriitori ca Aurel Baranga care privesc ușuratec problema pregătirii lor ideologice (...). Alexandru JAR s-a declarat în dezacord cu modul superficial în care a pus problema Aurel Baranga; vorbitorul a considerat necorespunzătoare autocritica poetei Maria Banuș
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
necesar să fim înarmați cu concepția marxist-leninistă (...). Vorbitorul a combătut poziția unor scriitori ca Aurel Baranga care privesc ușuratec problema pregătirii lor ideologice (...). Alexandru JAR s-a declarat în dezacord cu modul superficial în care a pus problema Aurel Baranga; vorbitorul a considerat necorespunzătoare autocritica poetei Maria Banuș. Cicerone THEODORESCU a lăsat să se înțeleagă că diferitele critici cu privire la influența formalismului la unii poeți contemporani s-ar datora unei neînțelegeri, unei vulgarizări, pentru că «poetul este în primul rând poet». În cuvântul
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Traian ȘELMARU subliniază însemnătatea definiției pe care tovarășul Malencov a dat-o tipicului (...). În poeziile Ninei Cassian se manifestă poziții individualiste, care vin în contradicție cu ideile înaintate din versurile valoroase ale poetei, se manifestă ruptura ei de viața poporului. Vorbitorul a combătut în mod just încercarea nereușită a lui Cicerone Theodorescu, făcută în cadrul dezbaterilor, de a folosi steagul lui Maiakovski pentru a apăra poziția formalistă în literatură, precum și tendința de a «uita0╗ de lupta ideologică pe tărâmul creației din țara
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
scriitorii (...). Luând în finalul dezbaterilor din nou cuvântul, Ion VITNER a arătat că zilele dezbaterilor au rămas pentru el zile de grea învățătură care l-au făcut conștient de rămânerea sa în urmă față de viață și față de creația noastră literară. Vorbitorul s-a adresat acelora care s-au grăbit «să-l consoleze» pentru critica primită, tuturor «mieroșilor consolatori», arătând că, datorită ajutorului criticii principiale, scriitorii noștri nu sunt lăsați să alunece pe panta ideologiei burgheze. Ion Vitner a arătat că își
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
și autocritic articolul apărut în Scânteia - Căi neprielnice creației literare - și concluziile dezbaterii organizate la Cluj de către Uniunea Scriitorilor în zilele de 3 și 4 oct. a.c. A reieșit cu acest prilej, după cum semnala și articolul din Scânteia și totodată vorbitorii care au participat la dezbatere, că în ciuda succeselor înregistrate de revistă de la apariția ei încoace, ultimele numere prin câteva din materialele publicate se abat în mod primejdios de la linia unei orientări sănătoase în literatură, alunecând pe panta apolitismului, a concesiilor
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
ori pentru unul și același subiect. Cu alte cuvinte, dacă cineva spunea un lucru de mai mult de două ori, în analiza de conținut primea tot două puncte. În acest fel, speram să reducem în importanța lungimii interviului sau elocvența vorbitorului, concentrându-ne mai mult asupra ideilor exprimate. Tabelul 6.1a O demonstrație a selectării frazelor principale și a categorizării lor: Sara Fraze principale Categorie Comentarii 1. Liceul mi-a făcut foarte bine. 2. Clasa era foarte unită. 3. Eram o
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
care participă. Deși atunci se limitează la doar câteva fraze, va reveni mai târziu ca să rezume întreaga perioadă în termeni mai abstracțI: „Clasele I și a II-a chiar au fost niște experiențe strașnice, chiar așa”. Din când în când, vorbitorii introduc câte o conjuncție sau o locuțiune conjunctivală pentru a semnala tranziția spre un alt nivel de concretețe. David spune, de exemplu: „Aveam o învățătoare care punea accentul pe valorile adevărate - cum ar fi onestitatea, să nu copiem la examene
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
copiem la examene, și prietenia și ajutorul reciproc”, iar în altă parte: „Relațiile în familie erau calde, erau bune, dar nu foarte deschise. Cu alte cuvinte, când aveam probleme, preferam să le fac față de unul singur”. Asemenea racordări sugerează că vorbitorul este conștient de faptul că trebuie să explice sensul afirmațiilor pe care le face. De exemplu, David își aduce aminte când s-a mutat cu familia lui într-un alt oraș, când avea 8 anI: „Ne-am mutat în alt
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
solicita un exemplu, sugerând faptul că sunt toate abstracte. Asemenea exemple subliniază caracterul personal-interpretativ și subiectiv al acestui tip de analiză. Adesea deciziile se bazează pe contextul în care o afirmație a fost făcută și/sau pe calitățile personale ale vorbitorului, printre acestea numărându-se fluența exprimării. Există mai multe feluri de tranziții. De exemplu, Sara spune: „Întotdeauna mă-ntorceam într-o casă plină de bucurie, cu mâncarea gătită și cu mama care este acasă, care este acolo pentru noi, ne
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]