1,981 matches
-
Bozieștii nu erau în întregime aserviți la data când Vasile Lupu face daniile sale. Mai târziu, în vremea lui Gheorghe Duca, părți din respectivul sat, precum și din Umbrăreștii propriu-ziși, alături de alte sate și moșii, fac obiectul unei împărțeli între marele vornic al Țării de Jos, Gavriliță Costache, și sora sa, Tudosica Jora, printr-un act datat 8 septembrie 1679. Înainte însă de a ne referi la detaliile privind modul cum au decurs transmiterile de stăpâniri ce vor sta în atenția noastră
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
doi frați, iar acesta nu putea fi altul decât slugerul Costache, având în vedere că Tofana, soția sa din a doua căsătorie, moștenise sate și părți de sate de la mama ei, Anghelina Bujoreanu, multe din ele foste stăpâniri ale marelui vornic Cârstea Ghenovici, locuri îndeobște bine cunoscute din numeroasele documente ce le consemnează, ceea ce nu e cazul cu Umbrăreștii, din care ia acum părți „nealese” vornicul Gavriliță. Să se observe și faptul, nu lipsit de semnificație, că în timp ce fiica ia în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
părți de sate de la mama ei, Anghelina Bujoreanu, multe din ele foste stăpâniri ale marelui vornic Cârstea Ghenovici, locuri îndeobște bine cunoscute din numeroasele documente ce le consemnează, ceea ce nu e cazul cu Umbrăreștii, din care ia acum părți „nealese” vornicul Gavriliță. Să se observe și faptul, nu lipsit de semnificație, că în timp ce fiica ia în stăpânire, de predilecție, părțile de avere ce aparținuseră anterior mamei, fiul le ia pe cele stăpânite sau moștenite de tatăl său și doar câteva după
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
fapt o reeditare a unui act mai vechi, pentru a împiedeca acum pe urmașul lui Antiohie Costache, fratele mai mare, dar numai după tată, de a moșteni și el pe slugerul Costache, părțile de la Umbrărești rămân exclusiv în stăpânirea marelui vornic al Țării de Jos, Gavriliță Costache, iar părțile din Boziești, ocina și cumpărturile sau daniile „pe zapisă”, sunt atribuite surorii sale, Tudosica, soția slugerului Gavril Jora în a doua căsătorie a ambilor, de unde și apelativul Joroaia, întâlnit în actele timpului
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
că primii stăpânitori de notorietate la timpul lor și în posteritate ai Bozieștilor au fost hatmanul Isac Balica, rudă apropiată a familiei Movileștilor, apoi, prin moștenire, a trecut la domnitorul Vasile Lupu, a cărui primă soție, doamna Tudosca, fiica marelui vornic al Țării de Jos, Costea Băcioc, din căsătoria acestuia cu Irina Prăjescu, și ea rudă Movileștilor, implicit cu Isac Balica, deci îndreptățită la moștenire. De la Vasile Lupu, stăpânirea va fi transferată slujitorilor săi cu dregătorii, Grigore postelnic și Iorga vistiernic
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cu dregătorii, Grigore postelnic și Iorga vistiernic, respectiv Iordache Cantacuzino. Găsim, apoi, aproape concomitent cu stăpânirea lui Vasile Lupu, pe slugerul Costache cu soția sa Tofana, fiică a lui Vasile Bujoreanu, descendentă după mamă din Cârste Ghenovici, și el mare vornic în Moldova, funcție avută în timpul domnitorilor Movilești, în timp ce slugerul Costache se dovedește a fi fost fiul unui preot, Ion, posibil originar din locurile noastre. Cârstea Ghenovici, prin cumpărături, stăpânise pe teritoriul comunei Umbrărești satul și moșia Țigăneii, dar și satele
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
vecine. Daniile pe care ei le fac acum nu sunt de pe teritoriul unde își au locuințele donatorii, ci în alte părți. Astfel, „Simion, fratele lui Sîrghie, ficiorul Radului din Umbrărești ot volost (din ținutul) Tecuciului” dăruiește lui Ionașco Balș, marele vornic al Țării de Sus „un bătrân din satul Ioveștii, moșie de pe maică-mea Neaga, femeia Radului”, precizează donatorul în actul de danie. Cu câteva luni mai înainte, același Simion făcuse zapis prin care „a dăruit un vad de moară la
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Țării de Sus „un bătrân din satul Ioveștii, moșie de pe maică-mea Neaga, femeia Radului”, precizează donatorul în actul de danie. Cu câteva luni mai înainte, același Simion făcuse zapis prin care „a dăruit un vad de moară la Blăjeri vornicului Gavril Costache”. Iar un anume „Ene, ficiorul Căzacului din Umbrărești” dă prin zapis la mâna lui Ionașco Balș „o vie de cumpărătura la sat la Spăreați, ce-i la ținutul Putna pe apa Zăbrăuțului”, pentru că marele vornic „ne iaste folositor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
moară la Blăjeri vornicului Gavril Costache”. Iar un anume „Ene, ficiorul Căzacului din Umbrărești” dă prin zapis la mâna lui Ionașco Balș „o vie de cumpărătura la sat la Spăreați, ce-i la ținutul Putna pe apa Zăbrăuțului”, pentru că marele vornic „ne iaste folositor de bogate nevoi”, explică el. Într-un Catastiv ot volost Tecuci, ce cuprinde numele călărașilor și dajdiile lor în bani pe ținut, document fără dată, dar ce pare a fi de pe timpul domniei lui Gheorghe Duca, întâlnim
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ocine în obștea Umbrăreștilor și aiurea, dispuși să participe la astfel de treburi ce implică obligații și timp disponibil, lucru care nu era posibil pentru oamenii obișnuiți și angrenați în diversele lucrări gospodarești. În scrisoarea de mărturie dată la mâna vornicului Ionașco Balș, cumpărătorul Durăștilor, sat aflat în hotar cu Trohăneștii, la sud, și cu Drăgăneștii, la nord, la categoria indicată întâlnim pe un „Ionașco sin (fiu) lui Dima din Boziești”, pe Andronic și Constantin Corpaci „ot tam”, deci tot de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
aveau de rezolvat probleme de natură militară, fiscală, administrativă, juridică. Credem că nu greșim dacă apreciem că ei reprezentau ceea ce cronicile noastre numesc de multe ori în împrejurări specifice „țara”. Câțiva dintre cei menționați mai sus au stat în slujba vornicului Țării de Jos, Gavriliță Costache, cum am văzut că a fost cazul cu Mihăilă, vornicel de Umbrărești. 4. Stăpânirea boierilor Costăchești Încă în viață fiind, Gavriliță Costache „și-a așezat copiii și averea rămasă”, adică aceea care nu fuseseră dată
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
regularizare a râului Bârlad, pe malul căruia erau situate. Acest Costache de la Umbrărești și de la Epureni este cunoscut documentar și în cronici, cu funcția de agă, prima dată, iar apoi de serdar. El a fost căsătorit cu una din fiicele vornicului Manolache Ruset, Maria. Decesul serdarului s-a întâmplat puțin înainte de 8 ianuarie 1726, când urmașii săi, „Maria, giupâniasa răpăosatului Costachi sardariul, împreună cu fiii mei, Manolachi și Iordachi”, vând niște părți de moșie „de la părinții mei - explică ea - care au fost
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
știri indirecte, dar care au tangență cu situația respectivă. O asemenea sursă poate fi considerată cartea domnească dată de Gheorghe Duca, la 5 mai 1683, de aici de la Umbrărești, și avem motive să presupunem că din casa lui Gavriliță, marele vornic, a fost emis documentul. Se știe că în acest an, domnitorul Moldovei a trebuit să se alăture cu propria-i oaste oștirii otomane, în campania pentru cucerirea Vienei. Domnitorul și suita sa au pornit din Iași la 20 aprilie 1683
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
-l urmeze. Căci opririle mai mari nu puteau avea loc decât acolo unde se știa că sunt întrunite condiții optime de găzduire, chiar dacă se practica folosirea corturilor, după cum bine se știe. Atari bune condiții îi putea oferi la Umbrărești marele vornic al Țării de Jos, sfetnic apropiat și rudă prin sora sa, Tudosica, măritată cu unchiul soției lui Gh. Duca, Gavril Jora, fratele doamnei Dafina Dabija. Gavriliță fusese în mare cinste și protecție în cea de-a doua domnie a lui
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cum găsim motivarea în opisul de vânzare, confirmând informația dată de Neculce: „și pe cale, pân’la Focșani mărgîndu cu oastea, tot zapcieturi era”. Cumpărătorul Torceștilor a fost, în cele din urmă comisul, pe atunci, Vasile Costache, fiul mai mare al vornicului Gavriliță, care s-ar putea să nu fi fost cu totul străin și dezinteresat de ieșirea hârtiilor împovărătoare ce au adus greul cel mare pe capul locuitorilor din Torcești, determinând pe cei mai mulți dintre ei să-și vândă ocina strămoșească. Revenind
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Tecuciului și a Galațiului. De remarcat, totuși, numeroasele alte dregătorii cu care a fost investit o lungă perioada de timp, diverse și importante. Urcă treptele dregătoriilor ajungând vel spătar, în timpul primei domnii a lui Constantin Mavrocordat (1733-1735), îl aflăm mare vornic al Țării de Jos în anul 1750, mare logofăt în 1759 și în anii următori, funcții în care se remarcaseră anterior și alți înaintași Costachești. Între timp, își va fi stabilit locuința, pentru cea mai mare parte a timpului, la
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
la Iași, dar și la alte stăpâniri din țară, mai ales atunci când ajungea în situația de mazil, adică fără funcție la stat, cum este menționat înainte de anul 1754, căci abia acum îi va reda voievodul Matei Ghica dregătoria de mare vornic al Țării de Jos. Avea case și alte acareturi, precum pivnițe, dughene, adică prăvălii, în orașele Iași, Galați, Botoșani, vii la Socola și în alte podgorii moldovenești, mori și moșii în mai multe ținuturi, pod pe dubasuri (umblător) pe apa
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
mori și moșii în mai multe ținuturi, pod pe dubasuri (umblător) pe apa Siretului. Dintre moșiile care au făcut obiectul împărțelii din 1679 între bunicul său, Gavriliță, și sora acestuia, Tudosica Jora, cât și dintre cele consemnate în diata marelui vornic, atunci când, „și-a așezat copiii” și prin care, am văzut, lui Costache serdar, tatăl lui Manolache, îi dăduse Epurenii, Ciocăneștii, Bârlăleștii, Șoldana [...], „și părțile de la Umbrărești și viile de la Umbrărești” etc., doar acestea din urmă, inclusiv Bozieștii, considerate de noi
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
dania din 1645. Într-o astfel se postură, adică de stăpân sigur în Boziești, îl aflăm pe Manolache Costache, fiul serdarului Costachi, căsătorit cu Maria, una din fiicele lui Ion Palade. Acesta, la rândul său, ținuse pe Nastasia, fiica marelui vornic Ion Racoviță, din a doua căsătorie cu Safta Jora. Safta rezultase din a doua căsătorie a Todosicăi Costache, sora lui Gavriliță, cu Gavril Jora și putem accepta că părțile din Boziești, ce-i reveniseră ei în urma împărțelii din 1679, au
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în urma împărțelii din 1679, au trecut în stăpânirea lui Ion Racoviță, fiul marelui logofăt Neculai Racoviță, cel ce primise în 1664 danie vadul de moară de la satul Umbrărești. Prima soție a lui Ion Racoviță a fost Nastasia Cantacuzino, fiica marelui vornic de pe timpul domniei lui Vasile Lupu, Toma Cantacuzino, frate cu vistiernicul Iordache, care a primit danie Bozieștii de Sus, în aprilie 1645. E posibil ca între cei doi frați să fi intervenit vreun schimb de moșii și sate, printre ele
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Prăjescu, [...] soră cu soția cronicarului Grigore Ureche și vară primară cu doamna Tudosca, soția lui Vasile Lupu”, prin care moștenise partea de sat fostă a lui Isac Balica. Apoi va fi trecut zestrea la fiica lor Nastasia, prima soție a vornicului Ion Racoviță. Cum acesta se va recăsători, după decesul timpuriu al Nastasiei, cu Safta Jora, ce primise de la mana sa, Costăchioaia, partea ce-i revenise din Boziești, fiind deja certă stăpânirea lui Ion Palade pe moșii ce „mi li-au
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Todosicăi Jora, dovadă că cele două nume de sat acoperă o singură realitate comunitară. Recapitulând datele aspectului în atenție, se poate considera transmiterea Bozieștilor de Sus după dania din 1645 prin filiera Toma Cantacuzino, fiica sa Nastasia, căsătorită cu marele vornic Ion Racoviță, la acesta se va adăuga și partea Bozieștilor luați în 1679 de către Todosica Costache și pe care îi transmite fiicei sale, Safta, a doua soție a lui Ion Racoviță. Iar aceștia vor înzestra pe fiica lor, cu numele
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
sau fac parte din neamul Corpaci, frecvent menționat în documente privitoare la stăpâniri și locuri din sate tecucene. E posibil ca obârșia lor să fie prin partea locului. Iată numele câtorva Corpăcești de rang înalt „Nastasia, giupâneasa lui Vartic, mare vornic al Țării de Gios”, în mai 1586; „Ionașco diac și Constantin, ficiori lui Corpaci stolnic”, acesta având frați pe Andronic, Simion și Mănăilă, dar și multe surori; „Rucsandra, fata lui Deli Gheorghie, giupâniasa lui Ionașco ce-au fost logofăt” face
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
părților între clironomi, reglementare consfințită și prin hrisovul domnitorului Grigore al III-lea Ghica, din 2 ianuarie 1777, în sensul că întărește „atât scrisoarea de învoială, cât și izvoadele de împărțire”, Măriuța s-a căsătorit cu fiul mai mic al vornicului Constantin Conachi, pe nume Gavril. Într-o însemnare din acest an, 1777 august 23, găsim menționate „vite ce am cumpărat pentru casă, după ce am dat vitele ce am avut fiilor mei, lui Manolache și lui Gavril”, ca zestre, se înțelege
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
reușească a obține rezultatele așteptate și dorite de părintele lor. Vina nu a fost a copiilor, ci lipsa sănătății a fost cauza neîmplinirilor. Gavril Conachi a deținut înalte funcții de stat, urcând de la dregătoria de ban la aceea de mare vornic. A fost un bun inginer hotarnic, documentele relevându-ni-1 în această postură de foarte multe ori. Prin cumpărături, își va extinde stăpânirea de la Umbrărești cu unele terenuri cum au fost: Bordeiul, pe valea Gerului, 35 stânjeni de moșie cumpărați, în octombrie
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]