2,517 matches
-
boalei și poate și unele neregularități din viața sa.” (p.1058-1059). Pare un rezumat al observațiilor clinice de mai sus sau, mai degrabă, explicarea în cuvinte mai simple, de către un ne medic, a textului de specialitate. Din interpretările lui Ovidiu Vuia Ne depărtăm pentru un timp de Călin L. Cernăianu. Această parte a Manuscrisului Potra i-a interesat pe medicii care s-au ocupat de boala și moartea lui Eminescu, și mai ales pe Ion Nica, cel care conferă autenticitate actului
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
s-au ocupat de boala și moartea lui Eminescu, și mai ales pe Ion Nica, cel care conferă autenticitate actului (id est: consideră că cel care transmite rândurile de mai sus a văzut cu ochii proprii ceea ce consemnează). După Ovidiu Vuia („Misterul morții lui Eminescu, Ed. Paco, 1996,p.48; sub rezerva că n-am verificat trimiterea), însuși G. Călinescu „într-un articol pe care l-a publicat în „Contemporanul”, cu câteva luni înainte de moartea sa, afirmă că Eminescu, după cum reiese
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
l-a publicat în „Contemporanul”, cu câteva luni înainte de moartea sa, afirmă că Eminescu, după cum reiese din actul său de autopsie (sic!) s-a stins din viață în urma unui anevrism aortic rupt...” Semnul atenționării în paranteză îi aparține lui Ovidiu Vuia; se poate deduce că G. Călinescu considera drept „act de autopsie” acest manuscris după ce, în 1934, îl clasase ca o compilație ceea ce și este, de fapt. Oricum, este singura descriere anatomică ce ar atesta existența unei autopsii făcute imediat după
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
de la sine înțeles că oficianții actului ca atare spuneau cu voce tare ce fac și ce văd, adică fraze precum cele de mai sus au fost rostite, explicate - încât cine era dornic putea să-și ia chiar notițe. Doctorul Ovidiu Vuia (asupra căruia dl. Călin L. Cernăianu nu atrage atenția) revine mai explicit în cartea sa „Spre adevăratul Eminescu” (Ed. Almarom, Rm.Vâlcea, 2000, vol.I, p. 100 sqq) asupra acestui pasaj care nu se găseștre nici în presă, nici la
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
este important deoarece în acest raport de autopsie se spune că inima nu a avut leziuni, ceea ce infirmă afirmația lui V. Vineș privind existența unei endocardite vechi. Citez pe larg, pentru a se înțelege (a se remarca prudența doctorului Ovidiu Vuia privind atribuirea lui N. C. Tomescu a acestui raport dar și informațiile sale preluate cam întâmplător; nu mai comentăm, este neesențial): „Mai există un raport medical, se pare al doctorului Tomescu, medicul cardiolog al Institutului, care nu s-a iscălit
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
și morții poetului. Așa se face că notele, probabil ale drului Tomescu, vor ajunge în anii ’30 la G. Potra, care își dă seama de marea lor valoare și în sfârșit publică raportul.” Nu reluăm larga teorie a lui Ovidiu Vuia privind intoxicarea cu mercur, pentru a atrage atenția asupra finalului acestei argumentări, unde diferența dintre observațiile doctorului Vineș și cele din raportul anonim este urmărită în consecințele ei cele mai interesante: „Deci, de la început cauza morții cum o aflăm în
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
astfel că, printre alții, Mircea Eliade, Al. Gregorian ori Rosa del Conte susțineau în continuare moartea lui Eminescu prin lovitura porimită de la P. Poenaru.” (P.102) Vă dați seama, stimați cititori, ce importanță ar fi avut cunoașterea de către doctorul Ovidiu Vuia a verigii lispă din toate aceste demonstrații (a sa, a doctorului Ion Nica și a lui Călin L. Cernăianu), și anume textul public al lui Nicolae Pătrașcu din 1890: și la el lisesc referirile la starea autoptică a organelor interne
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
că, apoi, funeraliile au fost organizate atât de repede, etc.? în conclavul lor, medicii au hotărât să dea publicității numai lucrurile de interes general, și astfel au rămas amănuntele întrun raport de sertar. Sau alt scenariu, cel al doctorului Ovidiu Vuia, unul dintre medici a avut raportul său care a urmat traseul până la G. Potra. Cum citim, cum cităm.... Doctorul Ovidiu Vuia presupune un scenariu realist, cu autoritatea diagnosticului dat de șef, transmiterea acestui diagnostic către generația următoare, etc. Abia după
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
de interes general, și astfel au rămas amănuntele întrun raport de sertar. Sau alt scenariu, cel al doctorului Ovidiu Vuia, unul dintre medici a avut raportul său care a urmat traseul până la G. Potra. Cum citim, cum cităm.... Doctorul Ovidiu Vuia presupune un scenariu realist, cu autoritatea diagnosticului dat de șef, transmiterea acestui diagnostic către generația următoare, etc. Abia după o asemenea desfășurare a concretului, dacă ar fi făcut-o, Călin L. Cernăianu ar putea să discute dacă nu cumva Manuscrisul
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
ulterior locul pentru că am configurat lanțul evenimentelor) decretează scurt că a descoperit senzaționalul: prin expertiză criminalistică a scrisului „se demonstrează” că textul îi aparține lui Șuțu, și celelalte. Revenirea la „textul G. Potra”, citat fragmentar și cam defectuos de către Ovidiu Vuia (prin Ion Nica),este necesară dar de data aceasta în dialog strict cu Călin L. Cernăianu care interpretează abuiziv. Manuscrisul spune: „Ar fi interesant a cunoaște cauzele maladiei care a venit să isbească pe unul dintre cei mai mari poeți
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
compilație este un înscris târziu, o interpretare. Din fericire, partea din ea care interpretează boala lui Eminescu se regăsește în interpretările de bun simț ale lui Ion Nica întărite și nuanțate, la rândul lor, de cele recente ale lui Ovidiu Vuia. Asta conturează o tradiție aproape continuă, adică o școală de gândire. Nimic nu-i permite lui Călin L. Cernăianu să facă din Manuscrisul Potra un text secret al lui Șuțu menit spre a alimenta cu un adevăr dublu un lanț
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
zadarnic valurile se izbi-vor de tine; stînca ta va sta-n picioare"*; stelele dansînd la cîntecul omului; anii rostogolindu-se, mărturisindu-l pe om ca om sau ca neom; "nori sumbri, ca de smoală" învăluind "fața soarelui"; vînturile sinistre vuind "ca zgomotul unei bătălii"; "umbrele morții" unduindu-se în fața ochilor omului; "valurile disperării" grăpînd sufletul omului "cum rîul Severn vuind ară nisipul sur"; "valea morților"; "mantiile negre ale nopții". [*thou shalt stand firm in the days of temptation, as the
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
-se, mărturisindu-l pe om ca om sau ca neom; "nori sumbri, ca de smoală" învăluind "fața soarelui"; vînturile sinistre vuind "ca zgomotul unei bătălii"; "umbrele morții" unduindu-se în fața ochilor omului; "valurile disperării" grăpînd sufletul omului "cum rîul Severn vuind ară nisipul sur"; "valea morților"; "mantiile negre ale nopții". [*thou shalt stand firm in the days of temptation, as the lofty hill of Kinwulf; in vain shall the waves beat against thee; thy rock shall stand: aceste rînduri ce amintesc
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
care astfel este singurul ce poate sta veșnic în picioare, și imperfecțiunea omului, care nu poate decît să fie îngenuncheat de forța propriilor greșeli și nedreptăți.] Kenrick, translated from the Saxon / Kenrick, tradus din saxonă - "valuri negre" încălecînd "vînturile ce vuiesc", "nori bruni întunecați" ascunzînd "fața soarelui"; "urletul lupului" înfricoșînd cerul; "muntele ucișilor"; "vînturi tăioase și asurzitoare" vuiesc "peste întinsa cîmpie"; distrugerea șade pe sabia omului; omul "plin de sînge". Cerdick, translated from the Saxon / Cerdick, tradus din saxonă - "săgeata zburătoare
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
să fie îngenuncheat de forța propriilor greșeli și nedreptăți.] Kenrick, translated from the Saxon / Kenrick, tradus din saxonă - "valuri negre" încălecînd "vînturile ce vuiesc", "nori bruni întunecați" ascunzînd "fața soarelui"; "urletul lupului" înfricoșînd cerul; "muntele ucișilor"; "vînturi tăioase și asurzitoare" vuiesc "peste întinsa cîmpie"; distrugerea șade pe sabia omului; omul "plin de sînge". Cerdick, translated from the Saxon / Cerdick, tradus din saxonă - "săgeata zburătoare-a morții"; "fluviul vuitor"; "lacul morții"; "furtuna cea vuind"; "fiul vijeliei"; "valea pătată de sînge"; "muntele ucișilor
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
înfricoșînd cerul; "muntele ucișilor"; "vînturi tăioase și asurzitoare" vuiesc "peste întinsa cîmpie"; distrugerea șade pe sabia omului; omul "plin de sînge". Cerdick, translated from the Saxon / Cerdick, tradus din saxonă - "săgeata zburătoare-a morții"; "fluviul vuitor"; "lacul morții"; "furtuna cea vuind"; "fiul vijeliei"; "valea pătată de sînge"; "muntele ucișilor ridic[îndu-se] la stele", "săgeata care niciodată nu greșește-a morții", "nori suri", "noaptea neagră"; moartea ce se joacă; "săgeata morții" care este brațul omului; "trupurile ucișilor ridic[îndu-se] în munți"; "cenușile
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
Crovan, un poem. Compus de Dopnal Syrric, scutier al lui Godred Crovan, Rege al Insulei Omului - "săgețile morții"; armate topindu-se în fața omului; "dealul morții"; "colinele ucișilor înălț[îndu-se]"; "săbii plou[înd] cu sînge"; sulițe "răpun[înd] sufletele vrăjmașilor"; bătălii vuind; "furtuna războiului"; războinici "cît stelele nopții de iarnă"; "înțelepciune adîncă precum lacul cel negru"; "mare de sînge"; "lac de sînge"; războinici "ca niște vîsle frînte"; "sulițele sorții"; "șuvoi de sînge"; "veșminte de sînge"; "sabia de foc"; "amăsarii de foc"; "zeul
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
în țărâna neamului românesc. Răzlețiți oriunde, legionarii apără ființa neamului păstrându-i credința până la strigătul din urmă și ceasul de apoi, neîngenunchiați, cu fruntea la cer, ocrotiți de Mihail, Ahanghelul Dreptății. Despre osânda și pătimirea noastră vor vorbi și pietrele! Vuind, cumplita urgie se va înfrunta veșnic cu neînvinsa IUBIRE, până când tulnicele heruvimilor vor suna chemarea din urmă. Atunci, nici o putere din negrul infern nu va putea acoperi sudoarea frunții noastre, faptele noastre și însângeratele noastre patimi. „Astăzi și în zilele
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
o utilizăm. Creativitatea fiecărui membru al societății este sursa primară a progresului umanității în ansamblu. Ce ar fi cultura contemporană fără Pitagora, Newton sau Einstein, fără Homer, Shakespeare sau Eliade, fără Michelangelo, Picasso sau Brâncuși, .....? Dar civilizația contemporană fără Traian Vuia sau Gogu Constantinescu, fără mulțimea inovatorilor, a inventatorilor mai mici sau mai mari, a realizatorilor de locuințe, drumuri, poduri, nave maritime și spațiale, îmbrăcăminte, tipografie, medicamente...? Tendința spre progres este o lege naturală a societății umane și fiecare generație trebuie
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
vârste fragede. Exemple: * în muzică: Mozart, Haydn, Schubert, Liszt, Chopin, Schumann, Rahmaninov, Rossini, Enescu, etc. * în literatură: Goethe, Byron, Goldoni, Eminescu, etc. * în pictură: Rafael, Giotto, Van Dyck, Grigorescu, Luchian, etc. * în știință și tehnică: Newton, Leibnitz, Gauss, Pascal, T. Vuia, N. Iorga. Iorga citea pe Kogălniceanu înainte de a intra la școală. Școlar, citea pe Goethe în original. A absolvit Universitatea într-un singur an. Gauss a captat atenția tatălui său asupra rezultatului unei operații la doi ani. George Sand compunea
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
unde și-au desfășurat activitatea Paul Iorgovici, Dimitrie Țichindeal, Constantin Diaconovici-Loga, Nicolae Stoica de Hațeg, Ioan Tomici ș.a. Sunt menționate și contribuțiile unor oameni de cultură din secolul al XIX-lea, precum Eftimie Murgu, Nicolae Tincu Velea, Vasile Maniu, Iuliu Vuia, Ion Sârbu, Pavel Vasici, Vicențiu Babeș, Alexandru Mocioni, Valeriu Braniște ș.a., care s-au impus îndeosebi „prin statornicia și entuziasmul lor”. Un loc aparte revine medalioanelor dedicate lui Ion Popovici-Bănățeanul sau lui Victor Vlad-Delamarina. Ț. acordă atenția cuvenită și mișcării
ŢIRIOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290196_a_291525]
-
mai devreme, pentru că or fost doi ani bisecți... și mama a făcut opt ani, și a venit În ’61... Și abia În ’64 s-a dat decretul lui Gheorghiu-Dej, când a venit acasă și Lia Popescu, o doamnă..., nepoata doctorului Vuia, care fusese condamnată pe viață și care a venit acasă după 13 ani. Ea a fost amestecată Într-un lot de spionaj cu Franța, pentru că soțul ei a trebuit să fugă din țară În Franța, și acolo, În sfârșit, a
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
acolo am fost separate În dubă. Și acolo ne-am Întâlnit, și eu arătam ca o fetiță și Lia, care era profesoară, mi s-a adresat: „De unde ești, fetițo?”. „De la Arad.” „Chiar din Arad?” „Da.” „Da’ Îl cunoști pe doctoru’ Vuia?” Zic: „Tot Aradul Îl cunoaște. Nu sunt În vizită cu dânsul, dar Îl cunosc”. Și zice: „N-ai văzut cu doctorul doi copii gemeni?”. „Ba da”, zic, „că Înainte să fiu arestată am născut și chiar În curtea spitalului l-
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
bani de tramvai... Înainte să mă despart de Lia Popescu, ea mi-a spus: „Du-te la doctoru’, că el te va ajuta cu locuință, cu servici, du-te la el!”. Și, deci, primul drum m-am dus la doctoru’ Vuia, la tatăl ei. Și el a plâns ca un copil când i-am povestit și eu l-am Încurajat: „Nu plângeți, domnu’ doctor, că pe noi speranța ne-a ținut atâția ani. Și se va Întâmpla ceva și vine și
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
164, 170-171, 211, 214, 222-223 Vizitiu 201 Vizitiu Ștefan 207 Vlad Dinu 119 Vlad Mihai 162, 170 Vlad Vasile Mihai 42 Vlădescu Ovidiu 75 Voicescu Alexandru 307 Voicu (frații, deținuți) 100 Voicu Constantin 312 Voinea Octavian 230 Voloșniuc (deținut) 140 Vuia (doctor) 45, 48 Vulcănescu Mircea 166, 244 Vultureanu 351 W Weiss Ludovic 251-252 Wenzel Paula 45 Wesmás Karoly 227 Winston Churchill 211 Z Zamfirescu (locotenent-major) 326 Zăgan (gardian) 338 Zărone Romulus 276 Zbranca (Octavian) 241 Ziag Resul 121 Zubrinski (brigadier
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]