3,553 matches
-
fie disprețuite În egală măsură, dar din motive diferite, de doceți și de adopționiști. Doceții au motive să se Îndoiască de eficiența sacramentului, bazat pe ceea ce ei consideră a fi scenariul - eronat - al morții lui Cristos, În care cred creștinii vulgari („Romanii”). Adopționiștii pot să respingă toate sacramentele În consecința atitudinii lor logice de respingere a botezulului pruncilor, mai ales dacă persecuțiile statornice Îi fac să se Îndrepte spre o stare de spirit antinomistă. Atît adopționismul cît și dualismul sînt sisteme
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
două motive distincte pentru adoptarea unui regim vegetarian. Pe unul Îl moșteniseră de la bogomili: să nu se introducă În corp nimic din ceea ce provine ex coitu - din raporturi sexuale, care sînt acțiuni diavolești. Celălalt motiv era o consecință a interpretării vulgare date de ei origenismului, ca reîncarnare a sufletului În trupuri animale. MÎncînd fereza („hrană din animale”), cineva ar putea să-și mănînce propriii părinți 64. Peștii nu se află incluși printre alimentele interzise din pricini diferite: fie pentru că se spune
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
cuvîntului gnoză. În tradiție protestantă (evanghelică), mai degrabă decît În tradiția lui Clement Alexandrinul care făcea și el distincție Între gnosis și simpla pistis („credință”), Schmitt opune conceptul de „gnoză”, Înțeles ca experiență interioară, simplei „credințe”, prin care Înțelege experiența vulgară a celor care au legătură cu Biserica 14. Conform acestei definiții, cel mai mare gnostic al vremurilor moderne ar fi... contele Lev Tolstoi!15 Este fără Îndoială meritul primului volum al lucrării lui Hans Jonas, Gnoza și spiritul Antichității tîrzii
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
-o cu interes și admirație. (Palade nu poate concepe că acest tip de mesaje puteau avea rolul de a-l mobiliza mai mult și de a-l pregăti pentru viitoare comenzi.) Al treilea episod se referă la un compliment foarte vulgar pe care Palade l-a primit din partea unui general pe nume Stan. Aflat În vizită În atelierul său, urmărind eforturile depuse de pictor pentru a finaliza o pânză ce o reprezenta pe Elena Ceaușescu, ofițerul Îl asigurase, În stilul direct
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
cultura română sunt acceptate sintagme ca doamna Emilia, domnișoara Maria, domul Florin, această asociere apare ca ciudată locuitorilor din Europa de Vest, așa cum folosirea ca apelative, în culturile de limbă engleză, a termenilor Mister (în loc de Sir) și Misses (în loc de Madam) este agresivă, vulgară; în cultura spaniolă numele de familie este folosit în comunicarea interpersonală de interlocutori între care gradul de intimitate este relativ mic, în timp ce în cultura română folosirea numelui de familie (neînsoțit de apelativul domn/doamnă/domnișoară) este impropriu și apare doar
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
gesturilor. Cunoscutul gest în formă de „O”, care în Statele Unite semnifică „OK”, în Japonia și Coreea înseamnă „acum vorbim despre bani”, în sudul Franței - „zero, nimic, absența valorii”, la arabi este expresia ostilității, în Mexic și Germania are o conotație vulgară, în Rusia și în unele țări est-europene este un semn sexual indecent, iar în Tunisia are semnificația unei amenințări cu moartea. Degetul mare în sus semnifică „totul e în ordine” în America Latină, în timp ce în unele țări islamice are o conotație
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
Rusia și în unele țări est-europene este un semn sexual indecent, iar în Tunisia are semnificația unei amenințări cu moartea. Degetul mare în sus semnifică „totul e în ordine” în America Latină, în timp ce în unele țări islamice are o conotație sexuală vulgară. Contactul vizual cu interlocutorii se stabilește diferit: în Statele Unite este de așteptat ca interlocutorii să își susțină privirile, în culturile asiatice interlocutorii privesc în jos, deoarece susținerea privirii celuilalt timp mai ândelungat este o insultă, în Africa evitarea privirii celuilalt
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
cele două replici apar ca sudate. Tempoul vorbirii este mai rapid în Muntenia și Moldova, mai lent în Transilvania. Oamenii vorbesc mult, animat și relativ tare, deși prescripția culturală este „Nu-i frumos să vorbești tare”. Vorbitul tare este considerat „vulgar”, adică popular, vorbitul calm și cu voce mai joasă este considerat distins, stilat, propriu omului educat. Persoanele vorbărețe sunt percepute ca volubile, simpatice, „de lume” („Dragostea din ce-i făcută?/ Din ochi dulci și vorbă multă”); taciturnii sunt percepuți ca
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
proces de evoluție. Visul este o mărturie a progresului celui ce visează. Tămâie Tămâia înnobilează sufletul în trei moduri: - prin foc, în sensul său purificator; - prin fum, care, urcând spre cer, ghidează ascensiunea spirituală; - prin subtilitatea parfumului, care șterge mirosurile vulgare și profane. Înălțarea este de altfel redată prin verbul «a tămâiaă care, în sens figurat, exprimă faptul de a purta înspre nori, de a admira și de a onora. Copil, adolescent A visa propriii copii e ceva foarte frecvent și
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
ca braga (2); calitate proastă (2); caracter (2); China (2); economic (2); economie (2); fericire (2); marfă (2); nașpa (2); ofertă (2); părere (2); permisiv (2); fără preț (2); stilou (2); ușor (2); uzat (2); vechi (2); la vorbă (2); vulgar (2); accesibilitate; aiurea; amăgitor; Ana; apă; apartamente; n-are preț; atît; atractiv; bani puțini; bani mai puțini; fără bani; beton; bine; bîrfeală; bomboane; bonus; dar bun; bun în kilogram; cadou; fără calitate; calitate redusă; caracterul; carte; cartof; cartofi; cazare; cercei
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Paște; părinți; plăcere; prieten; profund; profunzime; pur; putere; ca racu; rană; rău; război; rodie; romantic; romantism; România; rus; rușine, rușinea; sănătate; sărac; ca semaforul; sentiment; ca sîngele; sîngele; sîngeriu; stacojiu; steag; steaua; stres; strident; tare; teatru; unghiul; vesele; vioi; violent; vulgar; vulpe (1); 807/170/56/114/0 rudă: neam (215); familie (118); apropiată (46); mătușă (31); apropiat (28); mama (28); frate (23); văr (18); unchi (16); sînge (14); mamă (11); verișor (10); aproape (9); prieten (9); salam (8); apropiere (7
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
pere; perfid; piatră; piele rece; piton; politică; pradă; prădător; prieten; prudență; pustiu; rai; rană; rîu; Satana; scîrboșenie; sfoară; simbolic; singurătate; sînge rece; subțire; suge; sunet; șerpișor; șiretenie; șmecher; șoarece; tîrîit; tîrîre; tufiș; uriaș; val; vara; vierme; vierme lung; vipere; vis; vulgar; zgomot; zodie (1); 787/162/63/99/0 școală: educație (84); elevi (42); învățătură (34); învățămînt (26); învățare (25); instituție (22); carte (21); cunoștințe (20); elev (20); profesor (17); liceu (15); facultate (12); învățat (11); viitor (11); note (10); studii
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
provocare; pumn; purple; raze UV; reacție; repulsie; Rogvaiv; scurta; sintetică; smarald; somn; stacojiu; steag; stele; stînjenei; stînjeniu; strălucire; strălucit; strugure; suav; sumbru; superb; surîs; tărie; Timișoara; toporaș; toporași; tren; tricou; tristețe; ultra; unghii; vesel; viață; vînătăi; vioi; viziune; vopsea; vrăjitoare; vulgar; zîmbet (1); 708/185/56/129/0 vis: somn (105); frumos (72); dorință (64); coșmar (55); noapte (38); speranță (27); realitate (26); iluzie (17); imaginație (17); împlinit (15); urît (14); ideal (8); ireal (8); scop (7); țel (7); dulce (6
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
sau la cină după program, acel non-membru începe să fie gratulat cu toate picanteriile verbale ale grupului: glume fără perdea, înțepături care folosesc cuvinte considerate altminteri inacceptabile („Linda, ești o pramatie de femeie!”), iar adresarea obișnuită este pigmentată de cuvinte vulgare și dure. Utilizarea acestui tip de limbaj reprezintă, de fapt, un semn de încredere din partea grupului - „Știm că tu înțelegi umorul nostru și că faci parte din grupul nostru șmecher” - și o subliniere a faptului că persoana a fost acceptată
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
următoarea problemă: „Sunt angajată de cinci ani în firmă. În primii doi-trei ani, superiorul meu a devenit din ce în ce mai insuportabil, încurcând toate lucrurile și amenințând pe toată lumea cu concedierea pe motiv că nu îl ajută să iasă din încurcătură. Se exprimă vulgar permanent, înjurând continuu. Este cunoscut ca un cal breaz pentru comentariile rasiste... Acum se pregătește să evalueze angajații, iar amenințările curg... În afară de legile hărțuirii sexuale, există alte reglementări cu privire la «mediu de lucru ostil»? Există vreo acțiune legală pe care am
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
înfățișarea victimei). Într-un lung șir de procese, atât tribunalele statale, cât și cele federale au arătat că nu consideră că unul sau două incidente în care un șef ori un coleg mai nervos vi se adresează într-un mod vulgar în legătură cu sexul dumneavoastră ar constitui motive temeinice pentru a le identifica drept agresiune sau hărțuire. (Deși, dacă aceste acte izolate se combină cu orice tip de violență fizică, tribunalele arată mai mare înclinație să îi dea câștig de cauză reclamantului
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
asterisc sau liniuțe. Astfel, în multe cărți de rugăciune sau alte cărți de studiu iudaice, „Dumnezeu” e transcris DMNZU sau D*MN*Z*U. Editorii moderni, în special cei care se adresau învățământului, au operat o modificare similară în ce privește limbajul vulgar, înlocuind unele litere din cuvinte precum c*cat sau f*tui pentru a nu fi acuzați că publică cuvinte obscene sau interzise. Această scurtă incursiune în istoria evoluției limbajului obscen ne conduce la utilizarea sa în cultura afacerilor moderne. Ca
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
umane nu emitem semnale fizice vizibile care să atenționeze faptul că devenim ostili. Am inventat anumite semnale nonverbale, precum ridicarea pumnului sau încordarea mușchilor. Însă semnalul de bază care anunță că am ajuns la punctul de fierbere este utilizarea limbajului vulgar. Ca și cum am instala semne de circulație pe șosea, indicăm celorlalți „să nu continue drumul mai departe dacă nu vor să aibă un accident”. Dacă este nevoie de mai mult decât un singur semnal, atunci facem aceste semne mai mari, mai
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
IX-lea d.Hr. prezintă deosebiri textuale considerabile față de textul masoretic. Potrivit lui Kahle, nu a existat un singur text al Bibliei ebraice, ci câteva Vulgärtexte. El presupunea că în primele secole ale erei creștine, unul dintre aceste așa-numite „texte vulgare” a fost rescris de către înțelepții evreii, în așa fel încât a devenit textul ebraic oficial. Într-o anumită măsură, se face o legătură între teoria lui Paul Kahle și cea a lui Rosenmüller. Multe pasaje alternative din versiuni (cum ar
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
la un moment dat, am admirat la muzeul Carnavalet portretul lui Talleyrand. Extraordinara finețe a chipului și zâmbetul imperceptibil Ă exact așa cum mi-l închipuiam. / Pe lângă el, Napoleon are un aer plebeu, iar capetele Revoluției, un aer de-a dreptul vulgar (Danton, ce mutră!)” (III, 216). Admirația față de Talleyrand e, de altfel, constantă și ar merita o analiză detaliată. În ce-l privește pe Nietzsche, el apare de câteva ori, în opoziție cu Schopenhauer, pe tonul cu care e prezentat aici
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
eșecului. Că pune eșecul acesta pe seama eredității și a neamului căruia îi aparține?! „Un Kafka, spune la un moment dat, n-ar fi fost cu putință la noi. Mediul l-ar fi făcut frivol, «jurnalist», diletant, sceptic într-un chip vulgar. Asta e și trăsătura dominantă a neamului nostru: scepticismul vulgar” (III, 291). Un scepticism care se resoarbe în umor, în poltronerie, în râgâit. O carență fiind, umorul îi ajută pe cei de pe margine, dedublații, învinșii, neputincioșii să convertească eșecul în
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
căruia îi aparține?! „Un Kafka, spune la un moment dat, n-ar fi fost cu putință la noi. Mediul l-ar fi făcut frivol, «jurnalist», diletant, sceptic într-un chip vulgar. Asta e și trăsătura dominantă a neamului nostru: scepticismul vulgar” (III, 291). Un scepticism care se resoarbe în umor, în poltronerie, în râgâit. O carență fiind, umorul îi ajută pe cei de pe margine, dedublații, învinșii, neputincioșii să convertească eșecul în victorie. O victorie pe dos, pe care Cioran o deplânge
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
ar deveni, în mediul românesc, sterili, crede Cioran. „S-au molipsit de superficialitatea ambiantă”, spune el și continuă: „Un Kafka n-ar fi fost cu putință la noi. Mediul l-ar fi făcut frivol, «jurnalist», diletant, sceptic într-un chip vulgar. Asta e și trăsătura dominantă a neamului nostru: scepticismul vulgar. Mediocri total dezamăgiți, nulități, oameni de nimic lipsiți de orice iluzie. Un lucru care s-a mai văzut, dar nu la scară atât de mare poate. Neant colectiv” (III, 291
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
molipsit de superficialitatea ambiantă”, spune el și continuă: „Un Kafka n-ar fi fost cu putință la noi. Mediul l-ar fi făcut frivol, «jurnalist», diletant, sceptic într-un chip vulgar. Asta e și trăsătura dominantă a neamului nostru: scepticismul vulgar. Mediocri total dezamăgiți, nulități, oameni de nimic lipsiți de orice iluzie. Un lucru care s-a mai văzut, dar nu la scară atât de mare poate. Neant colectiv” (III, 291). La români, toate defectele oamenilor apar, crede Cioran, în stare
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
piatră. Dar unde-i calul? Vera: Păi... calul nu-i... Ei au numai ideea de cal... Ștefan: Și-atunci, măi Ilie, ce mă tot fereai? Să nu calc pe coadă o idee de cal? Ilie: (calm) Ești prost. Prost și vulgar. Ștefan: Bun, frate, de acord și cu asta... dacă-i convingerea ta. Rămîi la ea, dar renunță... la căluț. Ilie: Dacă e nevoie să renunț la ceva, are cine să mă convingă. Ștefan: Măi, Iliuță, mă rugai de-o pilă
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]