4,446 matches
-
purpurie, Aș pune lege lumii rîzîndul tău delir, Aș face al tău zâmbet un secol de orgie, Și lacrimile-ți mir. Căci te iubesc, copilă, ca zeul nemurirea, Ca preotul altarul, ca spaima un azil; Ca sceptrul mâna blândă, ca vulturul mărirea, Ca visul pe-un copil. Și pasu-n urma-ți sboară c-o tainică mânie, Ca un smintit ce cată cu ochiu-ngălbenit, Cu fruntea-nvinețită, cu fața cenușie Icoana ce-a iubit. {EminescuOpI 23} JUNII CORUPȚI La voi cobor acuma, voi
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
toată, Își deschide-a lui adâncuri, fața lunei să le bată, Tristă-i firea, iară vântul sperios v-o creangă farmă - Singuratece izvoare fac cu valurile larmă. Pe potica dinspre codri, cine oare se coboară? Un voinic cu ochi de vultur lunga vale o măsoară. Șapte ani de când plecat-ai, sburător cu negre plete, Ș-ai uitat de soarta mândrei, iubitoarei tale fete! Și pe câmpul gol el vede un copil umblând desculț Și cercând ca să adune într-un cârd bobocii
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
Mările țărmuitoare și cetăți lângă limanuri, Toate se întind nainte-i... ca pe-un uriaș covor, Vede țară lângă țară și popor lângă popor - Ca prin neguri alburie se strevăd și se prefac În întinsă-mpărăție sub o umbră de copac. Vulturii porniți la ceruri, pân-la ramuri nu ajung; Dar un vânt de biruință se pornește îndelung Și lovește rânduri, rânduri în frunzișul sunător, Strigăte de Allah! Allah! se aud pe sus prin nori, Sgomotul creștea ca marea turburată și înaltă, Urlete
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
de munte se opreau locului și se uitau lung la alaiul neobișnuit de japonezi. O pasăre plutea domol, purtată de curenții de aer pe cerul care din pricina soarelui arzător bătea mai degrabă în culoarea micăi decât în azuriu. Era primul vultur pleșuv pe care-l vedeau japonezii în viața lor. Câmpurile sălbatice se preschimbară în ogoare neroditoare de porumb și în livezi de măslini, dar după o vreme locul acestora era din nou luat de deșertul plin de cactuși. Acolo unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
după o vreme locul acestora era din nou luat de deșertul plin de cactuși. Acolo unde erau ogoare se ridicau câteva colibe indiene cu pereți din chirpici și acoperișuri din frunze și ramuri de copac pe care se odihneau câțiva vulturi pleșuvi. Japonezii trecură prin câteva sate părăsite ale căror ziduri de piatră se mai zăreau încă pe dealurile presărate cu șuvițe subțiri de granit. Prin piețele pustii, șuiera un vânt uscat. Auzind șuierul vântului, samuraiul își aduse aminte de cuvintele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
târau prin podișul larg, mereu neschimbat. Velasco și cei trei soli mergeau călare în jurul celor câțiva măgari împovărați cu desagi, iar în urma lor, agale, veneau tăcuți, supușii. La nord zărea un șir nesfârșit de munți, iar pe cer se roteau vulturi pleșuvi. Și Velasco, și solii știau că locul răzmerițelor indiene era încă departe. Dealuri pline de stânci alburii, pământuri crăpate în dogoarea soarelui, copaci veștezi căzuți ca niște oase albite printre albiile râurilor - când aceste priveliști uscate rămâneau în urmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
nu de tălmaci. Velasco și femeia intrară din nou în păduricea de bananieri. Mirosul de frunze putrede umplea crângul. De undeva se auzi un glas de pasăre, dar lui Velasco i se păru că seamănă cu țipătul sinistru al unui vultur pleșuv mâncând din leșul vreunui animal. Femeia alerga sprintenă printre bananieri întorcându-se din când în când după misionarul care venea în urma ei. Ciudat, dar Velasco nu simțea în suflet nici frică și nici neliniște. La umbra desișului de bananieri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
în șir indian printre piscurile parcă presărate cu sare. Aveam simțurile tulburate și ni se întâmpla uneori să luăm desișurile de cactuși drept cete de oameni. Pentru o vreme, am făcut popas. Eu priveam dus pe gânduri la zborul unui vultur pleșuv care se rotea pe deasupra piscurilor. Valea era atât de tihnită, încât simțeam o neliniște nelămurită. Deodată, o umbră neagră zvâcni pe unul din dealurile dimprejur. La început, am crezut că e o pasăre. Dar nu era pasăre. Pe vârful
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
la el. Apoi înclină ușor din cap cu un zâmbet plin de bunătate. Bărbatul în uniformă sună dintr-un clopoțel. Era semn că începea dezbaterea. Așezați pe scaune drept în fața lui Velasco și a părintelui Valente, episcopii cu chipuri de vulturi pleșuvi tușeau grav sau discutau apropiindu-și capetele. Episcopul care îndeplinea funcția de președinte al consiliului se ridică și începu să citească dintr-o hârtie pe care o avea în mână. Spuse că acea întrunire a Consiliului Episcopal din Madrid
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
îndemnat pe japonezi să trimită încoace soli. Cu alte cuvinte, japonezii nu-și doresc propovăduirea Evangheliei, ci se folosesc de libertatea propovăduirii ca de o momeală, urmărind de fapt cu totul altceva. — Și ce urmăresc? întrebă un episcop ca un vultur pleșuv negru, sprijinindu-și bărbia cu mâna. Ce urmăresc japonezii în afară de negoțul cu Nueva España? — Vor să ne fure iscusința și drumurile marinărești pentru a traversa Oceanul Pacific. Fără îndoială că au aflat toate acestea în timpul călătoriei lor până aici. Printre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
un înscris oficial datat noiembrie 1614. Iscălitura guvernatorului Juan de Silva țopăia ca un pitic pe ultimul rând. Velasco își păstră cumpătul. În momentul acela îi trecea prin fața ochilor imaginea judecății episcopilor din Madrid. Chipul acelui episcop cu înfățișare de vultur pleșuv care citise în fața lui scrisoarea sosită de la Macao. — Vaticanul nu vrea să se supună și la alte primejdii. Nu putem să încurajăm Spania sau Portugalia să facă negoț cu Japonia unde creștinismul este proscris și prigonit pe față. Înțelege
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
o cutie, alături de soția sa. Rânjeau amândoi nerăbdători și Wilson se aplecă În față și Îi șopti: — Uite păsările alea-n picaj. Înseamnă că bătrânul și-a părăsit prada. Uitându-se pe celălalt mal al râului, Macomber zări deasupra copacilor vulturii care se roteau și se repezeau spre pământ. — S-ar putea să vină la râu să bea apă Înainte să-și facă siesta. Fii cu ochii-n patru. Mergeau Încet de-a lungul malului Înalt al râului, care În locurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
faptul că era atât de scund că abia putea să vadă ce se Întâmplă dincolo de greabănul taurului, dar totuși mai erau tipi scunzi și el n-a reușit să se impună publicului. Dintre picadori, primul era un tip cu față de vultur, Încărunțit, slăbuț, dar cu picioare și mâini de oțel, care purta mereu cizme de văcar și bea prea mult În fiecare seară, aruncând ocheade tuturor femeilor din pensiune. Celălat era un uriaș cu fața smeadă și frumoasă, cu părul negru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
că atunci când Își va fi pierdut viteza s-ar fi temut mereu de ceva, nu ca acum, când era calm, atât În arenă, cât și În afara ei. În acea seară, nu mai erau În sufragerie decât picadorul cu profil de vultur care bea prea mult, negustorul care purta un semn din naștere pe chip și vindea ceasuri de mână la toate târgurile și festivalurile din Spania și care bea și el prea mult, și mai erau doi preoți din Galicia la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
că ți s-a părut. — Ziceai de-alunecat. — Nu. N-aveam ce să zic de-alunecat. Da’, auzi Billy, să-ți spun un secret. Rămâi cu cearșafurile. Ferește-te de femei și de cai și de - se opri - și de vulturi, Billy. Dacă iubești caii, n-o să te alegi decât cu căcat de cal, și dacă iubești vulturii, n-o să primești decât căcat de vultur. Se opri și-și băgă capul sub cearșaf. — Tre’să plec, spuse Billy „Lunecosu’“ Turner. — Dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
auzi Billy, să-ți spun un secret. Rămâi cu cearșafurile. Ferește-te de femei și de cai și de - se opri - și de vulturi, Billy. Dacă iubești caii, n-o să te alegi decât cu căcat de cal, și dacă iubești vulturii, n-o să primești decât căcat de vultur. Se opri și-și băgă capul sub cearșaf. — Tre’să plec, spuse Billy „Lunecosu’“ Turner. — Dacă iubești femeile, o să te-alegi cu-o doză. Și dacă iubești caii... Da, ai mai zis asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
Rămâi cu cearșafurile. Ferește-te de femei și de cai și de - se opri - și de vulturi, Billy. Dacă iubești caii, n-o să te alegi decât cu căcat de cal, și dacă iubești vulturii, n-o să primești decât căcat de vultur. Se opri și-și băgă capul sub cearșaf. — Tre’să plec, spuse Billy „Lunecosu’“ Turner. — Dacă iubești femeile, o să te-alegi cu-o doză. Și dacă iubești caii... Da, ai mai zis asta. — Ce să zic? — Aia cu caii și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
opri și-și băgă capul sub cearșaf. — Tre’să plec, spuse Billy „Lunecosu’“ Turner. — Dacă iubești femeile, o să te-alegi cu-o doză. Și dacă iubești caii... Da, ai mai zis asta. — Ce să zic? — Aia cu caii și cu vulturii. — A, da. Și dacă iubești cearșafurile... Respiră prin cearșaf și-și plimbă nasul pe el. — Cu cearșafurile nu știu cum e. Abia ce m-am apucat să-l iubesc pe ăsta. — Tre’ să plec, spuse domnul Turner. Am o grăma’ de treabă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
care fusese Împușcat În cap de un lunetist. Aici se-nșală acei autori care scriu cărți ce se numesc Generalii mor mereu În pat, pentru că acest general a murit Într-un șanț săpat În zăpadă, purtându-și chipiul cu pană de vultur și cu o gaură În față atât de mică Încât n-ai fi putut să-ți bagi degetul mic și cu o gaură În spate În care ai fi putut să-ți bagi pumnul, dacă aveai un pumn mic și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
rapid decât Îi este dat să vadă unui om obișnuit, și ăsta era darul cel mai de preț al tatălui său. La modul cel mai propriu, taică-su vedea la fel de bine ca un berbec cu coarne mari sau ca un vultur. Stăteau amândoi pe un mal al lacului, și pe atunci și ochii lui erau buni, și taică-su zicea: — Au ridicat steagul. Nick nu vedea nici steagul, nici stâlpul pe care se ridica. — Uite-o pe sor-ta, Dorothy, spunea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
dădea secara-n preerie, sau când vedea coceni de porumb sau un lac, sau când vedea un cal care trage o cabrioletă, sau când vedea sau auzea gâște sălbatice, sau vedea vreo ascunzătoare pentru vânat - Își aducea aminte când un vultur s-a lăsat În picaj prin zăpada răscolită ca să prindă o momeală acoperită de o pânză și cum s-a Înălțat după aia, dând din aripi, cu ghearele prinse-n pânză. Taică-su i se ivea deodată când era Într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
pasul dai de broaște țestoase; ca și la Beștepe, sunt în mare număr. Cum te simt au un sâsâit de gânsac înfuriat, își trag capul și labele în covata osoasă și nu le pasă chiar dacă roțile căruții trec peste ele. Vulturii le iau în gheare, le ridică în slava cerului, de unde le lasă să cadă de pe vreun colț de stâncă. Numai așa le plesnește carapacea, tare ca oțelul. Urcând agale, nici nu știi cum ajungi pe vârful înalt abia de 266
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
de pietre scumpe.. ”. (Ion Simionescu, Pitorescul României) Cerințe: 1.Explicați în scris sensul cuvintelor și expresiilor: piperniciți cotrastelor gâlgâie viața ghiolurile pietre scumpe covata 2.Subliniați expresiile frumoase. 3. Răspundeți la întrebări: Ce animale întâlnești la Beștepe? Cum le plesnește vulturul carapacea? Ce înălțimi au munții vechi din nordul Dobrogei? Caleașca cu cai de aur de la Hârșova „Un monument istoric, unic în peisajul turistic din Dobrogea și România, este cetatea de la Hârșova. Particularitatea acesteia constă în faptul că se păstrează încă
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
lacuri, o întreagă gamă de aspecte variate-pământuri plutitoare și ostroave, întinderi nesfârșite de stuf, păduri care pot fi de stejar ca acelea de pe gridul Letea, gâze care își petrec viața doar între un răsărit și un apus de soare și vulturi care trăiesc sute de ani...” (Geogeta Ionescu, Lecturi geografice) „ Cât zărești cu ochii se întinde în dreapta și în stânga un șes plin de bălți și de gârle, de toate mărimile și de toate formele. Printre ele vezi păduri (zăvoaie) de sălcii
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
Pe culmi, peste poieni, peste genuni Stau arborii cu palmele întinse Și-un foșnet larg prin cetiniș răsună. Alunecând printre nervuri și aripi Ploaia pătrunde-n sufletul pădurii Și cețuri albe se preling din piscuri Și-n ceață , însetați, rotesc vulturii. Și vine-un ceas când umbrele pășesc Printre copaci, ca vulpile roșcate Când peste ramuri plouă cu-nstelări Și totul iese din singuratate Un ceas când mușchiul fumegă ușor, Când lemnul viu, lovit de stele, sună, Când cerului îi este dor
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]