3,544 matches
-
vedea nu "înflorirea primăverii", ci o "noapte polară de o întunecime și austeritate glaciale"127, rațiunii nu îi mai rămâne, ca unic eroism posibil, decât să-și ia rămas-bun de la nostalgiile pentru unitatea pierdută și de la așteptările globale de mântuire. Weber afirma toate acestea fie împotriva prietenului Ernst Troeltsch, care în conferința Cultura germană (Deutsche Bildung, 1918) își punea din nou speranțele în cele trei mari puteri tradiționale care au format Europa, adică umanismul, creștinismul și spiritul germanic; fie mai cu
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
Heidelbergul său natal exemplul cercului ezoteric format în jurul lui Stefan George. Reacția cercului la tezele weberiene nu s-a lăsat de altfel așteptată, și s-a materializat în studiul Profesiunea științei (Der Beruf der Wissenschaft, 1920) de Erich von Kahler. Weber făcea în schimb apel la simțul de responsabilitate al intelectualului și al omului de știință, și chema la o asumare virilă, fără profeți, nici salvatori, a destinului relativismului și nihilismului epocii noastre urmând, în dedicarea față de îndatoririle zilnice, demonul care
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
mundane ce recunoaște și acceptă caracterul creat al lumii, dar care renunță la orice valoare de transcendență, considerând finitudinea drept unica dimensiune temporală prin care se măsoară succesul sau eșecul existenței. În acest sens poate fi citită abstinența pe care Weber o recomanda la sfârșitul primei sale conferințe müncheneze, reluând cuvintele din răspunsul străjerului din Idumea în profeția lui Isaia: Mi se strigă din Seir în Edom: "Străjerule, cât mai este din noapte?" Străjerul răspunde: "Vine dimineața și este tot noapte
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
lucru se întâmplă pentru că arta produce forma, așadar reprezentarea creativă care pătrunde realitatea devenirii mai bine decât o poate face conceptul metafizic de adevăr. Din punctul de vedere al artistului, destinul nihilismului mai mult decât "îndurat cu bărbăție" după cum dorea Weber trebuie trăit din plin și cu bucurie: "Nihilismul este un sentiment de fericire"141. Într-o epocă "în care nu spiritul lui Dumnezeu plutește peste ape, ci nihilismul", pentru Benn este valabilă așadar teza lui Nietzsche "că arta este singura
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
lui Heidegger cu Scheler din anii 1927 și 1928, întrerupt de moartea acestuia din urmă (19 mai 1928). Emoționatul necrolog pe care Heidegger îl rostește la curs și în care Scheler este amintit drept acela care, alături de Dilthey și Max Weber, a anticipat cu luciditate ceea ce se profila la orizontul epocii, reverberează intensitatea legăturii filozofice dintre cei doi151. Pentru Heidegger, dialogul cu Scheler a fost stimulator și productiv sub mai multe aspecte. Înainte de toate, pentru proiectul unei înțelegeri filozofice a problemei
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
tehnică; pe de alta, o cunoaștere de tip arcadic, dar vlăguită, cu funcții compensatorii de care să profite ca de o distragere și o evaziune. Orizontul autoreprezentării culturale și filozofice a epocii contemporane fie că este etichetat "după Nietzsche", "după Weber" sau "după Heidegger" este un orizont marcat de convingerea că s-a micșorat orice capacitate de sinteză și că, prin urmare, este în zadar să pretindem a mai da un nume întregului. În orice caz, cea care va inventa viitorul
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
valorilor, mai mult, nici măcar al valorilor, ci al opțiunilor și deciziilor de fond. Astăzi tirania valorilor de odinioară s-a transformat în isostenie și pe urmă în anarhie a valorilor. Formalul a prevalat asupra materialului, convenționalul a atacat esențialul, Max Weber s-a impus asupra lui Max Scheler. Chiar și cel care nu se resemnează cu această condiție recunoaște că deja este dificilă constituirea unui sens capabil să catalizeze o identitate și să găsească disponibilitate pentru ascultare. Doctrina suspiciunii și dezvrăjirea
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
Henningsen (ed.), University of Missouri Press, Columbia/Londra, 2000. Wissenschaft, Politik und Gnosis, Kösel, München, 1959. Voegelin, E.; Schütz, A.; Strauss, L. și Gurwitsch, A., Briefwechsel über "Die Neue Wissenschaft der Politik", P. J. Opitz (ed.), Alber, Freiburg/München, 1993. Weber, M., Die protestantische Ethik und der Geist des Kapitalismus (1904-1905), în Gesammelte Aufsätze zur Religionssoziologie, 3 vol., Mohr, Tübingen, 1920, 1986, ediția a VIII-a. L'etica protestante e lo spirito del capitalismo (1904-1905), trad. it. de P. Curreri, introducere
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
de Gruyter, Berlin, 1936. Jung, C. G., Nietzsche's Zarathustra, J. L. Jarrett (ed.), 2 vol., Princeton University Press, Princeton, 1988. Karlowitsch, N., Die Entwicklung des Nihilismus. Behr, Berlin, 1880. Kiesel, H., Wissenschaftliche Diagnose und dichterische Vision der Moderne. Max Weber und Ernst Jünger, Manutius, Heidelberg, 1994. Klages, L., "Die psychologischen Errungenschaften Nietzsches" (1926), în Sämtliche Werke, vol. III, Philosophische Schriften, Bouvier, Bonn, 1974. Klossowski, P., Nietzsche et le cercle vicieux, Mercure de France, Paris, 1969. Kohlschmidt, W., "Nihilismus der Romantik
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
97-119. Nicolás Gómez Dávila. El solitario de Dios, Villegas, Bogota, 2005b. Volpi, F. și Welsch, W., "Wir Nihilisten", postfață la E. Severino, Vom Wesen des Nihilismus, Klett-Cotta, Stuttgart, 1983, pp. 347-364. Vondung, K., Die Apokalypse in Deutschland, dtv, München, 1988. Weber, Alfred, Abschied von der bisherigen Geschichte. Überwindung des Nihilismus? Claassen & Goverts, Hamburg, 1946. Weigand, W., Friedrich Nietzsche. Ein psychologischer Versuch, Lukaschik, München, 1893. Weier, W., Nihilismus. Geschichte, System, Struktur, Schöningh, Paderborn, 1980. Wein, H., "Zur Rechtfertigung des Nihilismus" (1963), în
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
Vitiello, V. / 257, 301, 318 Voegelin, E. / 200-202, 300, 305 Volpi, F. / 16-17, 76, 107, 173, 178, 180, 190, 223, 292-294, 298, 307, 313, 318-319 Voltaire / 79, 227 W Wagner, R. / 74, 88-89, 91, 93, 297, 302 Wahl, J. / 209 Weber, M. / 121-125, 138, 154, 249-250, 300, 309, 319 Weigand, W. / 84, 319 Weil, S. / 213 Weischedel, W. /204, 307, 319 Weiß, O. / 144 Weisse, Ch. / 40 Welsch, W. / 260, 319320 Wittkopf, J. F. / 66, 320 Wolff, Ch. / 33 Z Zenon
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
numele cărții sale, Mcdonaldizarea societății 31, în care el explică procesul prin care o societate preia caracteristicile restaurantului de tip fast-food, McDonald's. Ideea de mcdonaldizare a societății a lui Ritzer este o extensie a teoriei clasice a lui Max Weber privind raționalizarea societății și culturii moderne. În timp ce Max Weber vorbea despre sentimentul de absurditate (similară cu cea din romanele lui Kafka) produs de birocrație, Ritzer argumentează că restaurantele McDonald's au devenit exemplul mai potrivit pentru raționalitatea instrumentală și pentru
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
explică procesul prin care o societate preia caracteristicile restaurantului de tip fast-food, McDonald's. Ideea de mcdonaldizare a societății a lui Ritzer este o extensie a teoriei clasice a lui Max Weber privind raționalizarea societății și culturii moderne. În timp ce Max Weber vorbea despre sentimentul de absurditate (similară cu cea din romanele lui Kafka) produs de birocrație, Ritzer argumentează că restaurantele McDonald's au devenit exemplul mai potrivit pentru raționalitatea instrumentală și pentru consecințele umane iraționale și destructive 32. Mcdonaldizarea este o
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
că oamenii nu-și trăiesc viața ghidându-se după "virtuțile" preaslăvite de către filosofia clasică, ci după "valorile" care reflectă interesele, înclinațiile și preferințele lor. Conceptul de valoare capătă în felul acesta valențe subiective, fapt ce-l va influența pe Max Weber, care-și va construi sistemul său teoretic pe principiul că orientarea valorică subiectivă a actorilor sociali (în calitatea lor de indivizi) este punctul de pornire (punctul zero) pentru analiza sociologică 124. Weber este fondatorul sociologiei comprehensive, care pune mai mare
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
subiective, fapt ce-l va influența pe Max Weber, care-și va construi sistemul său teoretic pe principiul că orientarea valorică subiectivă a actorilor sociali (în calitatea lor de indivizi) este punctul de pornire (punctul zero) pentru analiza sociologică 124. Weber este fondatorul sociologiei comprehensive, care pune mai mare preț pe explicație, decât pe descriere, fiind preocupat să poată indica, atunci când analizează acțiunea socială, care este sensul, motivația și finalitatea acesteia. El va merge până acolo încât va arăta că valorile
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
mare asupra sufletului oamenilor decât în America și nu poate exista o utilitate mai mare și o conformare mai apropiată de natura umană, decât cele date de influența puterii acesteia asupra celei mai luminate și libere națiuni de pe pământ". Așa cum Weber a gândit existența unei legături între valorile religioase, sociale și economice, Tocqueville ilustrează, pe exemplul societății americane, felul în care valorile religioase influențează organizarea socială și politică a unei națiuni: "Americanii combină noțiunile de creștinătate și libertate atât de mult
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
când este invocată pentru ca cineva să fie ucis în Turcia sau India, de pildă (sau acolo unde încă se practică tradiția crimei de onoare 164). Omul de știință trebuie să fie ghidat de principiul neutralității axiologice și, așa cum susținea Max Weber, "să înoate împotriva curentului dacă este nevoie". Investigarea valorilor pune la grea încercare obiectitatea subiectului cunoașterii, care este purtătorul unei set propriu de valori, dobândit în cultura din care face parte, ce poate fi diferit față de cel pe care-l
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
constau valorile personale care sunt prețuite și recunoscute la nivelul unei comunități și să cunoască modalitățile și condițiile particulare în care acestea se pot schimba. Printre teoreticienii care au tratat valorile ca pe niște concepte analitice independente se numără Max Weber, Émile Durkheim, Talcott Parsons și Jürgen Habermas. Au existat, de asemenea, în istoria sociologiei și anumite orientări teoretice care nu negat importanța valorilor, considerând că cercetarea lor nu poate conduce la o bună înțelegere a mecanismelor vieții sociale. Printre acestea
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
tradiție aristocratică sau când este invocată pentru ca cineva să fie ucis în Turcia sau India (sau acolo unde încă se practică tradiția crimei de onoare). Omul de știință trebuie să fie ghidat de principiul neutralității axiologice și, așa cum susținea Max Weber, "să înoate împotriva curentului dacă este nevoie". Atunci când ne referim la valori facem trimitere la credințe, scopuri, acțiuni sociale, comportament, standarde și judecăți, iar acestei diversități de raportări îi corespunde în sociologie o varietate de curente și orientări teoretice despre
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
la derularea în rândul populației din țara noastră a studiului valorilor europene, în anii 1999 și 2005, rezultatea acestora fiind valorificate în carte. * * * Perspectivele teoretice de cercetare a valorilor Teoria culturală weberiană Conceptul de valoare are valențe subiective pentru Max Weber, care-și va construi sistemul său teoretic pe principiul că orientarea valorică subiectivă a actorilor sociali (în calitatea lor de indivizi) este punctul de pornire (punctul zero) pentru analiza sociologică 211. Weber este fondatorul sociologiei comprehensive, care pune mai mare
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
Conceptul de valoare are valențe subiective pentru Max Weber, care-și va construi sistemul său teoretic pe principiul că orientarea valorică subiectivă a actorilor sociali (în calitatea lor de indivizi) este punctul de pornire (punctul zero) pentru analiza sociologică 211. Weber este fondatorul sociologiei comprehensive, care pune mai mare preț pe explicație, decât pe descriere, fiind preocupat să poată indica, atunci când analizează acțiunea socială, care este sensul, motivația și finalitatea acesteia. El va merge până acolo încât va arăta că valorile
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
mare asupra sufletului oamenilor decât în America și nu poate exista o utilitate mai mare și o conformare mai apropiată de natura umană, decât cele date de influența puterii acesteia asupra celei mai luminate și libere națiuni de pe pământ". Așa cum Weber a gândit existența unei legături între valorile religioase, sociale și economice, Tocqueville ilustrează, pe exemplul societății americane, felul în care valorile religioase influențează organizarea socială și politică a unei națiuni: "Americanii combină noțiunile de creștinitate și libertate atât de mult
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
numele cărții sale, Mcdonaldizarea societății 230, în care el explică procesul prin care o societate preia caracteristicile restaurantului de tip fast-food, McDonald's. Ideea de mcdonaldizare a societății a lui Ritzer este o extensie a teoriei clasice a lui Max Weber privind raționalizarea societății și culturii moderne. În timp ce Max Weber vorbea despre sentimentul de absurditate (similară cu cea din romanele lui Kafka) produs de birocrație, Ritzer argumentează că restaurantele McDonald's au devenit exemplul mai potrivit pentru raționalitatea instrumentală și pentru
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
explică procesul prin care o societate preia caracteristicile restaurantului de tip fast-food, McDonald's. Ideea de mcdonaldizare a societății a lui Ritzer este o extensie a teoriei clasice a lui Max Weber privind raționalizarea societății și culturii moderne. În timp ce Max Weber vorbea despre sentimentul de absurditate (similară cu cea din romanele lui Kafka) produs de birocrație, Ritzer argumentează că restaurantele McDonald's au devenit exemplul mai potrivit pentru raționalitatea instrumentală și pentru consecințele umane iraționale și destructive. Mcdonaldizarea este o reconceptualizare
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
1997. Vâlsan, George, Graiul românesc, în Opere postume, Socec, București, 1936. Veblen, Thorstein, Theorie de la classe de loisir, Gallimard, Paris, 1970 [1899]. Vianu, Tudor, Studii de filozofia culturii, ediție îngrijită de Gelu Ionescu și George Gană, Editura Eminescu, București, 1982. Weber, Max, Etica protestantă și spiritul capitalismului, Editura Humanitas, București, 2007. Weber, Max, Introducere în sociologia religiilor, Editura Institutul European, Iași, 2001. Weber, Max, Teorie și metodă în științele culturii, Editura Polirom, Iași, 2001. Whorf Benjamin Lee, The Phonetic Value of
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]