2,102 matches
-
Cum această slabă fantomă se încăpățâna să nu se dezintegreze, iar marile Puteri direct interesate obstrucționau Rusia în Principate sau chiar i se opuneau deschis, Petersburgul a fost nevoit să țină cont de adevăratele dorințe ale românilor, să-și modeleze zelul acaparator și să adopte o conduită realistă, a posibilului, fie și în perspectivă ca, de pildă, în cea a independenței Principatelor, dar sub protecția nedisimulată a Rusiei. Prin această prismă trebuie privită, socotim noi, fără să ignorăm intenția „de jefuire
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
lui Kaunitz, potrivit căreia prelungirea războiului nu putea aduce nimic bun pentru Turcia; cu cât se va încheia pacea mai repede, cu atât mai bine. Promisiunea Rusiei de a renunța la independența Principatelor, pentru a le retroceda Porții, a sporit zelul mediatorilor, în vreme ce turcii acceptau mediația, declarând că nu vor face niciodată pace fără Austria și Prusia. Panin a fost cel care a propus ca loc al desfășurării congresului de pace o localitate din Moldova sau Muntenia. Alegerea a căzut asupra
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
calit??i. ?i �nc? un fapt f?r? precedent: practicii secretului � principiu de guvern?m�nt obi?nuit � i se substituie o anumit? form? de publicitate a informa?iilor judiciare, ceea ce anun?? o net? schimbare a mentalit??ilor (INSEE, 1977). Zelul morali?tilor ?i al altor reformi?ți se manifest? p�n? la urm? ?i �n cazul altor subiecte, nu numai �n cel al criminalit??îi. La �ndemnul Asocia?iei de ?tiin?e morale ?i politice nou create, doctorul Villerm� �ntreprinde
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
nd de condi?iile �n care sociologia francez? �?i ia av�nt: o cerere social? f?r? �ndoial? ambi?ioas?, dorin?a de a umple pr?pastia de ne?tiin??, de ignoran?? asupra unei realit??i sociale �n plin? bulversare, zelul de a pune �n act metode americane de observare ?i de analiz?, obsesia de a se rupe de orientarea esen?ialmente speculativ? a sociologiei clasice, acapararea dezbaterii socio-politice de c?tre filosofi, ostilitatea deschis? a marxismului, dominant atunci, fă?? de
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
în mărturii legate de morțile inexplicabile ale unor sinucigași neverosimili, ale celor înecați cu mâinile și picioarele imobilizate cu sârmă, sau ale celor uciși în banale accidente. Textul scrutează acuzator lipsa de umanitate a celor ce au făcut posibil, prin zelul lor absurd și pervers, unul dintre cele mai atroce sisteme politice din Europa secolului XX. Iar despre oroare nu se poate vorbi astfel încât ea să nu pară ficțiune - Când, cu câțiva ani mai târziu, ne aflam cu toții în Germania și
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
oamenilor de stat să abordeze realitatea maselor dintr-o perspectivă neașteptată și îi autoriza să acționeze în calitate de conducători. De fapt, în special partidele și oamenii de tip nou s-au năpustit asupra ideilor lui și i-au parafrazat cărțile cu zelul unor neofiți. Sau cel puțin au fost obligați să țină seama de ele și să adopte o poziție. * * * Mișcările socialiste și partidele muncitorești erau primele interesate de problema maselor. Politica lor se întemeia pe un postulat de raționalitate, la fel
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
intransigentă și puristă. În planul intelectului, ea înlătură ambiguitatea, iar în cel al sentimentelor moderația. Partizanii săi află în ea o senzație de exaltare și atotputernicie care hrănește convingerea de a aparține unui grup care "are dreptate". Ea le justifică zelul scoțîndu-i din apatie, din această stare desanimado, cum spun spaniolii, caracterizată prin lipsa de animație și dezgust față de viață. Tot ea le asigură triumful patimii. Puterea fanatismului asupra mulțimilor e dată de convingerea că urmează un ideal autentic, al lor
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
În cazul terorii, teama mulțimii este întoarsă împotriva individului. Ea îl pîndește pe cel mai mărunt deviant, se răfuiește cu cei și cele care îi rezistă. De asemenea, în exaltarea ei, mulțimea îi lichidează pe cei care nu-i împărtășesc zelul, după ce i-a exterminat pe cei care i-l îngrădeau. Violență îndreptată împotriva lor sau împotriva indivizilor: în cazul maselor, originea se află în mizeria psihologică generată fie de amenințarea dragostei lor, fie a identității lor. Doar vindecarea acestei suferințe
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
scene reale făcînd să renască imaginile trecutului cu o forță de nebănuit. Astfel încît, luînd la cunoștință efectele produse de ele, adevărul pare a fi o operă de ficțiune. Degeaba sînt incredibile evenimentele istoriei, ele aduc la starea de incandescență zelul a milioane de oameni. Să ne întoarcem la cultul lui Lenin. Cult al persoanei și al ideilor sale, închinat de urmași, el nu rămîne fără răsfrîngeri asupra lor, tovarășii lui de drum. Apoi, din aproape în aproape, asupra tuturor conducătorilor
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
altul, și vrea să o exorcizeze asistând la agonia mea și la agonia a încă o sută". Îl compătimi. Individul era acolo, așteptă să-l vadă cum își dă duhul sau cum arde pe rug. Dar la ce bun atâta zel? Sentimentul datoriei? Cu atâta neomenească cruzime? Nu, trebuia să fie vorba de altceva, dar nu reușea să priceapă, să intuiască. Ideile i se învălmășeau, era nevoie de exercițiul ce-l salvase întotdeauna: să numere până la două sute șaptezeci și șase de
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
văzut clar pe loc și nu exista nici posibilitatea de a-i ține laolaltă pe răzvrătiți și nici cea de a da piept, într-un fel sau altul, cu covârșitoarele forțe cuibărite în cazărmi și în biserici care executau cu zel ordinele primite. Dar atunci la ce bun santinelele ce au vegheat vegheaseră săptămâni întregi pe străzi și în porturi? urla Tommaso. Oare ei să ne fi trădat? ce, imediat ce-au văzut carele armatei, nu ne-au anunțat? Poate erau
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
ca an al „întemeierii statalității moldovenești", e una mai veche. O primă tentativă de ai conferi acestui an o atare semnificație a fost întreprinsă în primăvara-vara anului 2004. Și atunci, ca și acum, strădania avusese un pronunțat iz electoral. Dar zelul promotorilor unei atare inițiative s-a diminuat treptat, aceștia renunțând, în cele din urmă, la suita de acțiuni la care asistăm astăzi. Probabil, acum miza electorală este una mai mare pentru partidul de guvernământ decât în anul 2004 și de
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
Rusia, raporturi pe care sperau să le îmbunătățească, în continuare. Declarație care a fost interpretată de diplomatul prusian ca fiind "une nouvelle preuve de la persévérance de la Porte" în politica să de neutralitate, atât de dorită și de Prusia 99. În zelul sau de a-l convinge pe regele Friedrich Wilhelm al II-lea despre succesul politicii sale orientale, von Knobelsdorff continuă să-l "bombardeze" cu alte și alte dovezi care probau acel succes, confirmat de atașamentul Porții Otomane față de acea politică
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
referitoare la învoirea sau mai puțin a serviciului militar, care puteau să-i dezorienteze pe cei care îndeplineau meseria de soldat incapabili să înțeleagă pe deplin noutatea evanghelică. Sfântul Paul, părintele teologiei creștine și idealizatorul acestui sistem moral, printr-un zel și o statornicie vrednică de cauza îmbrățișată, cu o scrupulozitate care uimește, a cernut în cele 14 epistole rămase, faptele permise și cele nepermise unui creștin, dictând normele de viață creștină pentru toți adepții contemporani Evangheliei și nu doar. Nu
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
lupta cea bună (1Tim 1, 18); pe Arhip îl numea cel împreună-oștean cu noi (Fil 1, 2). Dacă armata, războiul, bătăliile, atacul, soldatul și armele ar fi fost nume și lucruri repugnante spiritului evanghelic, ar fi iritat sigur pietății și zelului apostolic, rigidității doctrinare și normelor disciplinare ale Apostolului, care nu ar fi ezitat să le elimine din viața creștină și nici nu ar fi folosit un limbaj cu specific milităresc în chestiuni profund religioase. Spirit puternic, Apostolul îndrăgea oamenii puternici
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
și că Isus Cristos nu s-ar fi reîntors, apocaliptic, pentru mai multe veacuri, deși El este prezent, potrivit spuselor sale, alături de Biserica sa, până la sfârșitul veacurilor (Mt 28, 20), atunci poate le-ar fi lipsit acea conștiință profundă și zelul necesar predicării Evangheliei și trăirii acesteia în acele ultime timpuri neliniștite și de încercare, care i-au ajutat în urmarea activităților publice și a cursului firesc al istoriei lor. Opoziția față de stat, de structurile societății ori de viața publică etc.
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
lingușire, lăsându-se călăuziți numai de dreapta lor rațiune: își mărturiseau îndatoririle și își apărau drepturile cu promptitudine și curaj. Demnitatea și onestitatea soldaților creștini poate fi admirată prin cuvintele explicite ale sfântului Iustin: Dacă un creștin este lipsit de zel față de îndatoririle sale pedepsiți-l fără nici o ezitare, așa cum îi pedepsiți și pe ceilalți supuși. Cercetați dacă într-adevăr creștinii se pătează de delicte, și dacă îi aflați vinovați, pedepsiți-i fără milă. Mai sinceri de atât, nu se putea
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
a pătruns. După ce a primit botezul, a cerut să fie dat și celor din familia sa, prietenilor săi apropiați, soldatului cucernic și celor doi slujitori care au mers să-l cheme pe Petru, pentru a veni în casa stăpânului lor; zelul său apostolic nu s-a oprit numai la ai săi din Cezareea, ci l-a făcut cunoscut oriunde a mers după ce și-a încheiat misiunea în acest oraș. Deși numele centurionului ar putea să ne dea iluzia apartenenței sale la
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
materne. Dintre aceștia vreo 3.000 s-au botezat într-o singură zi, iar într-o alta vreo 5.000, pentru ca mai apoi să stăruie împreună în învățătura apostolilor și în împărtășire, în frângerea pâinii și în rugăciune. Însuflețiți de zelul neofiților, soldații abia reîntorși în patrie, sub impulsul și indicațiile Apostolilor Petru și Paul, s-au reunit și au săvârșit convertiri (fiind centurion, Cornelius a istorisit probabil experiențele sale religioase și celor de la curtea imperială), constituind acea Biserică, care mai
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
ei, nu poate exclude inițiativa vreunui soldat creștin lăsat fără mijloace de existență, ca urmare a epurării din armată, ar fi fost vreunul care să fi comis vreun lucru necugetat din exasperare sau fanatism, asemenea acelui cezareean care printr-un zel temerar a smuls și a rupt edictul. Atât gestul unuia cât și al celuilalt ar putea fi amprenta pură a montanismului și, dacă ar fi trăit încă Tertulian, am fi putut cunoaște adevărul, pentru că nu ar fi ezitat să-i
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
sa, o combinație rectificatoare a celor două reacții posibile, care, fiecare în parte, exprimă un dezechilibru. Ca atare, nici unul dintre răspunsuri nu pare acceptabil, din punctul lui Jay Chapman de vedere: "atitudinea scandalizată este inacceptabilă pentru că reprezintă un exces de zel moral; didacticismul este inacceptabil pentru că reprezintă un deficit de zel moral"149. Astfel, efortul lui Chapman constă în tentativa sa discursivă de a combina cele două (tipuri de) răspunsuri de așa manieră încât "evenimentul să fie perceput având o culoare
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
fiecare în parte, exprimă un dezechilibru. Ca atare, nici unul dintre răspunsuri nu pare acceptabil, din punctul lui Jay Chapman de vedere: "atitudinea scandalizată este inacceptabilă pentru că reprezintă un exces de zel moral; didacticismul este inacceptabil pentru că reprezintă un deficit de zel moral"149. Astfel, efortul lui Chapman constă în tentativa sa discursivă de a combina cele două (tipuri de) răspunsuri de așa manieră încât "evenimentul să fie perceput având o culoare morală, dar, în același timp, să fie perceput cu perspectivă
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
relațiilor internaționale. Reacția criticilor la acest internaționalism liberal a dominat primii ani de dezvoltare ai disciplinei. Carr (1939/1945/1946: Capitolul 1), care era unul din cei mai duri dintre aceștia, susținea că "utopicii" erau vinovați de "naivitate" și "exuberanță". Zelul vizionar stătea în calea unei analize la rece. Critica realistă a internaționalismului liberal, lansată de Carr cu puțin înainte de cel de al Doilea Război Mondial și continuată de alți cercetători incluzându-l pe Morgenthau în Statele Unite în anii '40 și
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
familie.) „Poți dori ceva atât de chinuitor și de tare, Încât, Împlinindu-ți-se, nici nu te mai bucuri: te-a costat prea mult suflet...” (L. Blaga) Tot făcându-și cruce, și-a scos un ochi. (Cel cuprins de un zel nestăpânit În obținerea credinței celei mai Înalte devine bigot, gândirea sa nemaiputându-se desprinde din dogme și prejudecăți.) „Dorințele aprinse pentru ceva fac sufletul orb pentru orice alt lucru.” (Platon) Omul supărăcios Îmbătrânește repede. (Suspiciosul nu știe de glumă, bănuindu
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
cunoscător al unei științe poate trăi În păcat.) „Ia seama la cel ce vorbește În interesul altuia, făcându-l pe al său.” (B. Garcian y Morales) Când e prost aplicată, virtutea Însăși devine viciu. (Orice calitate exercitată cu prea mult zel nu numai că produce neajunsuri, dar se poate transforma chiar Într-o trăsătură psihică opusă: de exemplu, excesul În considerarea de sine poate deveni „laudă de sine”; prudența exagerată ne poate face neîncrezători; ambiția orgolioasă de ordin profesional ne poate
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]