4,648 matches
-
într-o instalație mecanică. La 6 iunie 1846, Ion Giovek a obținut un privilegiu pentru înființarea unei fabrici de bere „obișnuită în țară și bere de Bavaria”. Informațiile documentare relative la această inițiativă se opresc aici. În 1858, Vasile Cioran „zidește din nou la Iași, în mahalaua Muntenimia de mijloc, o berărie de piatră și cărămidă cu acoperământ de fier și celelalte ale ei”. În 1861 mai sunt menționate două berării la Florești-Stângacii (Vaslui), care produceau anual 14.750 de vedre
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
experiență "ființialității" (beingness)79. Într-adevăr, unul dintre vectorii principali ai oricărui tip de romantism este folosirea cunoașterii experiențiale, perceptive, filosofice, etc., pentru a înlesni identificarea subiect-obiect, pentru a "purifica ușile percepției", spre a primi revelația "infinitului ascuns", spre a "zidi Ierusalimul", adică pentru a găsi căile spre libertatea spiritului. William Blake, considerat acum că "unul dintre cele șase genii ale lumii moderne"80, "profet autoales al Angliei"81, ne-a lăsat multe întrebări, multe enigme învesmîntate în strai alegoric, dar
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
din mila pentru el: Hotarul Transparenței este Hotarul lui Luvah, Hotarul care i-a fost pus lui Luvah în căderea să, căci Blake spune: "[Los] se temea acum de Moartea cea de Veci și de supremă Stingere:/ El Golgonooza o zidi pe Lacul lui Udan Adan./ Și pe Hotarul Transparenței apoi zidi Luban-ul./ Tharmas Temelia așeza și Los cu chin grozav isprăvi zidirea"298. Scopul construirii Orașului Golgonooza este, așadar, mîntuirea ce nu se poate împlini decît printr-o cuprindere a
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
care i-a fost pus lui Luvah în căderea să, căci Blake spune: "[Los] se temea acum de Moartea cea de Veci și de supremă Stingere:/ El Golgonooza o zidi pe Lacul lui Udan Adan./ Și pe Hotarul Transparenței apoi zidi Luban-ul./ Tharmas Temelia așeza și Los cu chin grozav isprăvi zidirea"298. Scopul construirii Orașului Golgonooza este, așadar, mîntuirea ce nu se poate împlini decît printr-o cuprindere a întregii realități: se pornește din chiar inima căderii Udan Adan unde
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Părinte, întunecîndu-se-n Apus. "Pierdute! Pierdute! Pierdute! sînt Emanațiile mele! Enion 6, O Enion, Noi am ajuns o Victimă a Celor Vii. În taină ne ascundem. Căindu-mă-n tăcere ascuns-am pe Ierusalim 7, O-Îndură-te de Mine. 25 Îți voi zidi și-un Labirint: O-îndură-te de mine. O Enion, De ce ai luat-o pe Ierusalim cea dulce dintr-ale Sufletului meu străfunduri? Las-o în taină să sălășluiască în blîndul ascunziș al întunericului și tăcerii. Nu Iubire simt pentru Enitharmon. Ci
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
nici nu știu egal în Ceruri? De mă nălța-voi în Zenit, lăsîndu-te pe tine să păzești Pe Emanație și Fiii săi, Satan și-Anac45, 500 Sihon și Og, nu vei rămîne tu, rebel fiind legilor mele, În beznă să-ți zidești tronul puternic, și-n noaptea mea străveche, Sfruntînd puterea-mi, nu înarma-vei împotrivă-mi pe ai mei fii-n Atlantic, Adîncul Meu, și noaptea Mea, pe care pretinzîndu-l Coroana-mi ai pretins? Rămîne-voi întocmai că și ține, și-aici
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
îmbeți 111 cu vin din teascurile lui Luváh Pîn' ce Divină Viziune și Rodire vor fi-ntru totul șterse. Ei cheamă leii tăi pe cîmpul cel de sînge; și tigrii ți-i asmute Afar' din sălile dreptății, pîna ce-nțelepciunea ta zidi aceste hrube Daurite și frumoase, dar, Oh, cum nu se-aseamănă cu-acele cîmpuri dulci a' fericirii 40 Unde libertate era dreptatea, si veșnică știință era milă. Deci, O, dragul meu domn, ascult-o pe Ahania, ascultă viziunea, Viziunea lui
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Moarte fără chip Învîrtejind în sus fărmate stînci în înălțimi în groaznicul văzduh, Unduind totul dedesubt în Volburi de fluid topit. 165 Atuncea Los cu-nfricoșate mîini prinse Cuptoarele lui Urizen Căzute în Ruină: Enormă lucrare, din nou el le zidi, Truda de Veacuri în Întunecime și în războiul lui Tharmas; Și Los alcătuit-a Nicovale din Fier dur, căci loviturile-i Cu tócot ne-ncetat stînci multe împietresc, multe planete 125. 170 Dar Urizen dormea într-o încremenita amorțire în Hăul
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
în afunzimi. 70 Enitharmón pruncul de foc și-l alăpta în mohorîtele străfunduri, Șezînd în întuneric: deasupră-i Los era-ntristat în suferință-ngrozitoare De beznă-nvăluit; pruncul de foc creștea, hrănit cu laptele Lui Enithármon. În jurul ei Los stîlpi de fier zidi, Si de arama și argint și aur împătriți, cu-ntunecoasă temere profetica, 75 Fiindcă se temea acum de Moartea cea de Veci și de supremă Stingere: El Golgonooza o zidi132 pe Lacul lui Udan Adan. Și pe Hotarul Transparenței 133
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
de arama și argint și aur împătriți, cu-ntunecoasă temere profetica, 75 Fiindcă se temea acum de Moartea cea de Veci și de supremă Stingere: El Golgonooza o zidi132 pe Lacul lui Udan Adan. Și pe Hotarul Transparenței 133 apoi zidi Luban-ul134. Tharmas Temelia așeza și Los cu chin grozav isprăvi zidirea. Însă cînd paisprezece veri și ierni și-au fost sfîrșit rotirea peste 80 Solemnul lor sălaș, Los privi rumenul băiat Îmbrățișîndu-și luminoasă mama, si văzu focuri răutăcioase În ochii
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
în prăpastii. 130 Sînu-i e-ntins că înstelatul cer, stelele toate Cîntă-n jur; acolo holda unduiește și via-i bucuroasă; izvoarele În rîuri de-ncîntare curg; acolo florile sălbatice Beau, rîd și cîntă, cosașul, Musca și Furnică; Acolo Molia de aur zidește-o casă și patul de matase și-l întinde. 135 Pîntecele-i, cu focuri de mătase-ntrețesute, sînt că un fioros cuptor înalt: Aidoma cu Taurul puternic vară cînd cîntă-albine-n jurul pustei Unde mugesc cirezile după umbrar, după izvorul apei, Multele turme
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
urletele lui Orc cel roșu. Și îndoindu-și nemuritoarele strădanii, prin văile înguste Cu greu jos coborînd, călăuzit de-a să Ureche Și de-al său glob de foc, pe Valea lui Urthona coborî 295 Printre imenșii muri de fier zidiți de-ntunecatul Spectru. Globu-i se-ntunecắ împurpurîndu-se cu cețuri, și toată înaintea caii sale, Pasînd peste îngustă vale, Umbră lui Urthona Vastă năluca se ivi, care-n picioarele cu șolzi de fier Călcat-a stîncile-ntărite în așteptarea necunoscutului rătăcitor 300 Pe
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
sclavul Creației pe care am zidit-o204. Noapte și zi pentru Los trudesc; asculta însă viziunea mea. Zăresc în tine viitorul. O voi aduce jos pe dulcea Vala 300 La-mbrățișările acestei grozavii, si spulbera-voi Trupul pe care l-am zidit; apoi ne contopi-vom iar în fericire; Căci, pîn' ce aste grozavii sădite-n jurul Porților vieții de Veci Nu-s alungate și nimicnicite, nicicînd nu vom putea de Porți din nou să trecem. Știi că în Fiecare Om Năluca
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Centru-acum deschis; și inspirați prin divină Milă 375 La rîndu-i, el dădu Lucrări lui Los să le-mplinească, Mari, să nimicească Trupul pe care il crea; dar în zadar, căci Los făcea Minuni din truda Zidit-au Golgonooza, Los trudind zidi coloane nalte Și-ngrozitoare Cruguri în cerurile de jos, căci dedesubt 380 Fost-au deschise ceruri noi și-un nou Pămînt dedesubt și înăuntru, Întreit, înăuntrul creierului, înăuntrul inimii, înăuntrul pîntecelor: O Atmosferă Întreita și Sublima, neîntreruptă din lumea lui
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
mereu noapte și zi pînă ce, viața lor 15 Toată fiind stinsa, luat-au chipul nălucii în sumbră deznădejde; Și miriadele de sclavi, duși în corăbii,-împovărează-adîncul răsunînd dogit, Si zornăind de lanțuri; Universala-Împărăție geme. Și poruncí Fiilor săi ca să zidească-un Centru în Străfund; Și Urizen întîia Piatră-o puse, si toate miriadele-i 20 Clădiră-un templu după al omeneștii inimi chip. Și-n partea dinăuntru-a Templului, lucrare măiestrita uimitoare, Ei Tainicul sălaș îl întocmiră, întreaga ordine a
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
și nici în solzii tăi scăpărători; Îmi sînt o groaza pleoapele-ți; și vîlvătaia coamei tale, A solzilor tăi goana mă descumpănesc, solzii tăi care gonind dogit răsună. 85 Și dacă Los sălaș pe-o stîncă nu mi-ar fi zidit, Pesemne-aș fi murit în sumbră pustiire printre vătămătorii viermi. Cum să fug, cum să fug într-al lui Los sălaș? Picioarele mi s-au întors spre înapoi și pașii-mi lunecă-n țarina, Si turnu-mi e cuprins în jur
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Taină, Babilonul cel Mare, Mama Desfrînatelor. Ierusalim văzu ne-nsuflețitul Trup pe Cruce. Ea a fugit, Zicînd: "Aceasta este Moartea Veșnică? Unde să mă ascund de Moarte? Îndură-te de mine, Los! îndură-te de mine, Urizen! și haide să zidim 330 Mormînt și Morții să ne închinam cu teamă, cît încă mai trăim: Moarte! Dumnezeul Tuturor! din care noi ne ridicăm, în care toți ne-ntoarcem: Și toate Semințiile Pămîntului Să se închine la Mormînt Cu Daruri și Mirozne, cu
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
spuseră Deism Și Religie-a Naturii; că de demult, acuma Babilonul înnoit 615 Pruncia iar și-o începu, numită Religie-a Naturii. Sfîrșitul Nopții a Opta VALA Noaptea a Noua306 Fiind Judecată de Apoi307 Și Los și Enitharmon Ierusalimul îl zidiră, plîngînd Peste Mormînt și pește trupul Răstignit pe Cruce Care, pentru-ai lor Fantomatici Ochi, încă-n Mormînt se arătă; Însă Iisus statu în spirit lîngă ei, despărțindu-le 5 Spiritul de trup. De Neființă îngroziți, Căci astfel socoteau moartea
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Ferește-ne de soare; veniți și hai să stăm la umbră. Luvah al meu aici m-a așezat într-un tărîm încîntător și dulce, Și fructe datu-mi-a și ape-ncîntătoare, si dealuri calde și vai reci. Aici îmi voi zidi o casă, și-aici numele lui chema-l-voi, Aici mă voi întoarce cînd ostenita sînt și voi găsi odihnă-ncîntătoare." 455 Astfel vorbit-a sufletul cel fără de păcat și capu-și așeza pe lină cea pufoasa A unui cîrlionțat Berbec
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
în toate satele de prin împrejurimi. / Căci Hesbonul era cetatea lui Sihon, împăratul Amoriților. El pornise cu război împotriva împăratului dinainte al Moabului, și-i luase toată țara pînă la Arnon. De aceea zic poeții: "Veniți la Hesbon! Să se zidească din nou și să se întărească cetatea lui Sihon. / Căci a ieșit un foc din Hesbon, / O flacăra din cetatea lui Sihon, / Și a mistuit pe Ar-Moab, / Pe locuitorii înălțimilor Arnonului. Vai de tine, Moab! Ești pierdut, poporul lui Chemoș
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
de-atîta aur la tot pasul/ Și nu de tot ce-i sacru și divin/ În viziunea-naltelor sfințenii." 68 (ÎI, 118) metalul cel topit trecu-n canale: Vezi Milton, Paradisul pierdut, Cartea I, p. 28: "Pe cîmp, aproape, s-au zidit cuptoare/ Sub care vine trec, de foc lichid,/ Din lac împins aici, prin stăvilare;/ Topește-o altă ceață, prin minuni/ De dibăcie, minereul greu,/ Pe soiuri alegîndu-l și spălînd de zgura-i și de spumele-i plămada./ A treia ceață
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
catamorfică, descensiva, anti-creativă) atît prin influență conștiinței lui Urizen că forța a haosului ("atractorul haotic"), cît și prin propria voința a creației (libertatea ei îi permite alegerea distrugerii, a haoticului, în detrimentul creativității și ordinii). 132 (V, 76) El GOLGONOOZA o zidi: Moment decisiv în istoria mitică descrisă de Blake: începe activitatea demiurgica a Imaginației romantice, care va reclădi cosmosul mental de la punctul zero (i.e. de la/pe Udan Adan, un fel de reprezentare pentru vidul de materie/spirit, pentru "gaură neagră" că
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
care dau viață", deși în context mai puțin probabil. 202 (VII, 230) în amețire: Sau "leșin, pierdere a facultăților conștiente". 203 (VII, 272) spiritu-n grădină: Enitharmon (Spațiul) și Urthona (că Timp edenic). 204 (VII, 297) sclavul Creației pe care am zidit-o: Urthona-Fiul, zidind Creația, devine patibilis deus care trăiește dramă adîncurilor temporale. 205 (VII, 323) Probabil umbră lui Enitharmon. 206 (VII, 333) copacul Tainei: Se află în Golgonooza, în Poarta Luban-ului, unde da ramuri; este identic cu Copacul biblic al
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
deși în context mai puțin probabil. 202 (VII, 230) în amețire: Sau "leșin, pierdere a facultăților conștiente". 203 (VII, 272) spiritu-n grădină: Enitharmon (Spațiul) și Urthona (că Timp edenic). 204 (VII, 297) sclavul Creației pe care am zidit-o: Urthona-Fiul, zidind Creația, devine patibilis deus care trăiește dramă adîncurilor temporale. 205 (VII, 323) Probabil umbră lui Enitharmon. 206 (VII, 333) copacul Tainei: Se află în Golgonooza, în Poarta Luban-ului, unde da ramuri; este identic cu Copacul biblic al Cunoașterii Binelui și
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
gând rostit de Sf. Maxim Mărturisitorul (Capete despre dragoste), pe care Îl vom tălmăci apoi din perspectiva unor reprezentări sau experiențe mai mult sau mai puțin personale. Iată cum apare acest gând, tradus cu neasemuită inspirație de Dumitru Stăniloae: Dragostea zidește prin aceea că nu pizmuiește și nu se supără pe cei ce pizmuiesc; dar nici nu se fălește cu lucrul pizmuit și nu se socotește pe sine că a ajuns la țintă. Iar În privința lucrurilor pe care nu le știe
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]