5,822 matches
-
trecere în revistă a teoriilor dezvoltării și nici nu încearcă să argumenteze primordialitatea vreuneia dintre cele două perspective ale dezvoltării. Între economic și social Inegalitatea este una dintre temele larg dezbătute în teoriile economice și cele sociale, indiferent dacă acestea pun în discuție justețea existenței fenomenului sau dimensiunile lui. Tematica a stimulat dezvoltarea teoriilor justiției distributive, care s-au străduit, în timp, să identifice caracteristicile unei distribuții juste din punct de vedere social și economic. Amprenta diferitelor curente teoretice a făcut ca răspunsurile
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
cele mai importante au fost accesul la educație, calificare profesională, asigurări de pensii și sănătate) de obiectivele statului bunăstării și orientarea (tocmai datorită bunăstării dobândite) spre sisteme private de asigurare. Alunecarea spre individualism este un aspect al societăților moderne dezvoltate pus în discuție și de Giddens (2001). Recursul la schemele private de asigurare, ca și retragerea din sfera publică a unui segment de privilegiați exprimă, în accepțiunea lui Lasch, preluată de Giddens, „revolta elitelor”, ca formă de excluziune voluntară a celor bogați de la
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
o secțiune specială, cele mai proeminente direcții fiind considerate cele de cercetare a calității vieții și de estimare a sărăciei, iar ca ilustrare sunt discutate succint sistemele de indicatori de incluziune socială la nivel european, național și județean și este pusă în discuție relevanța lor pentru dezvoltare. În final, sunt amintite câteva dintre riscurile, dilemele și limitele sistemelor de indicatori. Abordarea dezvoltării sociale în dezbaterile internaționale recente În textele oficiale ale Națiunilor Unite, incluzând și Declarația pentru Dezvoltare și Progres Social adoptată de
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de căutare a căilor de acces spre propriile cunoștințe evidențiind modul de a înțelege o anumită temă, un anumit conținut. Etapele realizării „ciorchinelui”: 1. Scrieți un cuvânt sau o propoziție nucleu în mijlocul tablei; 2. Scrieți cuvinte sau sintagme în legătură cu tema pusă în discuție; 3. Legați cuvintele sau ideile produse de cuvântul sau propoziția nucleu prin linii care evidențiază conexiunile între idei; 4. Scrieți ideile în legătură cu tema propusă realizând o structură în formă de ciorchine. Reguli pentru utilizarea acestei tehnici: Scrieți tot ceea ce considerați
tode alternative - metode de gândire critică şi creativă folosite în învăţământul modern. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Cornea Elena () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1144]
-
corectează eventualele informații eronate. Avantaje: anihilarea “efectului Ringelmann”(lenea socială,cănd individul își imaginează că propria contribuție la sarcina de grup nu poate fi stabilită cu precizie); dezvolta interdependenta dintre membrii grupului; ameliorează comunicarea. CUBUL Pasul 1 “*” Se anunță tema pusă în discuție; Pasul 2 “*” Se împarte clasa în 6 grupuri; Pasul 3 “*” Prezentarea unui cub din carton cu fetele divers colorate; Pasul 4 “*” Pe fețele cubului sunt notate cuvintele: ”descrie”; ”compară”; ”asociază”; ”analizează”;”aplică”; ”argumentează”. Pasul 5 “*” Se atribuie rolurile membrilor fiecărui
Metode moderne de învăţare activă. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Pop Diana () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1165]
-
aleasă, școala, obiectivele propuse. Cea de-a doua pagină este rezervată cuprinsului (sumarului) în care sunt specificate capitolele și subcapitolele proiectului. Pagina a treia va cuprinde introducerea în care este prezentat cadrul larg pe fondul căruia va fi surprinsă și pusă în discuție tema aleasă. Facultativ, după această pagină introductivă poate fi inclus rezumatul lucrării în care vor fi evidențiate ideile și conceptele cheie ale proiectului. În continuarea acestui rezumat se va face prezentarea propriu-zisă a temei prin expunerea dezvoltată a capitolelor și
METODE MODERNE DE EVALUARE ÎN CONTEXTUL REFORMEI. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Scarlat Cristina, Buda Livia () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_896]
-
de formă. -creativitatea. Învățătorul caută ceea ce este nou, nu doar la nivelul conținutului, ci și la cel al stilului de prezentare. calitatea rezultatelor. Dacă acestea sunt aplicabile, atunci sunt confirmate valoarea proiectului și seriozitatea cu care elevul a tratat tema pusă în discuție \footnote{Stoica, A. (coord) « Reforma evaluării în învățământ », Ed. Sigma, București, 2000, pag. 60-63}. d)-Portofoliul (dosarul progresiv sau dosarul de învățare) urmărește progresul copilului atât în ceea ce privește dobândirea de cunoștințe cât și de atitudini. Este un factor de dezvoltare a
METODE MODERNE DE EVALUARE ÎN CONTEXTUL REFORMEI. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Scarlat Cristina, Buda Livia () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_896]
-
Este o metodă folosită în cazul în care se dorește explorarea unui subiect, a unei situații din mai multe perspective. Se realizează un cub pe ale cărei fețe se notează: descrie, compară, analizează, asociază, aplică, argumentează; Se anunță tema / subiectul pus în discuție; Se împarte grupul în șase subgrupuri, fiecare subgrup rezolvând una dintre cerințele înscrise pe fețele cubului; Se comunică forma finală a scrierii, întregului grup (se pot afișa/ nota pe caiet). EXEMPLU:Tema: Prisma regulată deaptă : triunghiulară , patrulateră , hexagonală ; cubul , paralelipipedul
Metode moderne de predare a matematicii in gimnaziu. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Constantin Paula () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1143]
-
precoce”, deci definitive, alții îl înțeleg ca “un proces a cărui dinamică se poate deschide spre evoluții diversificate”. Ei se înscriu într-o orientare dinamică. Mises, Perron și Hochmann subliniază marea varietate de evoluție spre moduri de organizare diferite și pun în discuție faptul că fixitatea structurală ar putea fi legată în anumite cazuri de factori asociați sau ar reflecta insuficiența mijloacelor terapeutice create. Tobie Nathan, etnopsihiatru, în 1994, întreprinde cercetări despre autism și interacțiunile sale cu bulversarea vieții la familiile de emigranți
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
de noi și îmbunătățite abordări privind punerea diagnosticului de autism. În continuare sunt fi prezentate, în ordine cronologică, câteva criterii stabilite, de o serie de specialiști pentru punerea diagnosticului de autism. Criteriile lui Kanner. În 1956 Kanner și Eisenberg au pus în discuție concepția originală despre definirea autismului și cele cinci criterii descrise pentru a fi depistate: a) o profundă lipsă de afectivitate în contact cu persoanele din jur; b) dorința obsesiv-anxioasă pentru păstrarea acelorași rutine și medii; c) fascinația pentru obiecte, ce
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
prin specificitatea rolului parental. Pe ansamblu, rezultatele obținute pe baza chestionarului ne-au confirmat așteptările, în sensul că eficiența educațională a adultului, exprimată prin atitudini semnificativ favorabile, este dependentă de o serie de factori ce țin de tutore. Aceste rezultate pun în discuție relația dintre sex, vârstă, calitatea tutorelui, reședința acestuia și atitudinea față de eficiența educațională. Desigur, s-a constatat, statistic vorbind, un efect principal al ambelor variabile independente luate în calcul (tutore, vârstă), dar și un efect de interacțiune al acestora. b
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
eficiența educațională.) Pe ansamblu, rezultatele obținute pe baza chestionarului ne-au confirmat așteptările, în sensul că eficiența educațională a adultului față de copil , exprimată prin atitudini semnificativ favorabile, este dependentă de o serie de factori ce țin de tutore. Aceste rezultate pun în discuție relația dintre sex, vârstă, calitatea tutorelui, reședința acestuia și atitudinea față de eficiența educațională. Desigur, s-a constatat, statistic vorbind, un efect principal al ambelor variabile independente luate în calcul (tutore, vârstă), dar și un efect de interacțiune al acestora. • Pentru
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
ale acestei discipline, rezultatul experiențelor și studiilor personale în domeniul psihiatriei clinice și al psihologiei, din care am constituit domeniul psihopatologiei. Intenția finală a fost reprezentată prin „construirea” unui „model general” al vieții psihice anormale, care, dincolo de aspectele clinico-medicale, să pună în discuție „fenomenele psihice morbide” ca dimensiuni ale ființei interioare, din care să se poată realiza cadrul unei „antropologii a nebuniei” considerată nu numai ca o boală psihică, ci și ca o stare ontologică particulară a persoanei umane. Tratatul de psihopatologie se
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Aceste aspecte nu privesc și patologia somatică care nu vizează valorile culturale ale modelului social. Bolnavul somatic și medicul acceptă în mod reciproc existența bolii, iar discursul medical se constituie din analiza clinică a simptomelor. În cazul bolii psihice, fiind pusă în discuție conștiința bolnavului, se va apela pentru interpretarea „cazului” la sistemul supraordonat al valorilor umane ale modelului socio-cultural. La vremea sa R. Déscartes afirma că întotdeauna „corpul se explică prin corp, iar spiritul prin spirit”. În secolul XX, J. Jaspers, reluând
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
bolnavului Sinteza fenomenologică a observației clinice Diagnosticul clinico-psihiatric Fundamentând observația clinică a bolnavilor psihici, pe „metoda fenomenologică”, K. Jaspers ne oferă un cadru lărgit, introducând conceptul de experiență clinico-psihiatrică. Aceasta îmbogățește considerabil cadrul strict medical al examenului clinic. K. Jaspers pune în discuție conceptul de boală ca pe o abatere de la medie, considerată ca reprezentând valorile de normalitate. Abaterea poate fi staționară, fapt care conduce către conceptul de sănătate mintală, sau dimpotrivă, abaterea poate interesa „procesul vital”, implicând, în cazul acesta modificări de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
a stărilor delirant-halucinatorii, deși acestea au, aparent, o „origine exterioară” ele sunt tot în raport cu corporalitatea trăită a bolnavului. Din acest motiv, asistăm, în sfera psihopatologiei la o „dilatare corporală” care este necunoscută stării de normalitate psihologică. Problema existenței trupului este pusă în discuție numai în condiții psihopatologice, atunci când se produce „clivajul trup/suflet”, fapt care ne permite să tragem concluzia că starea de normalitate reprezintă un echilibru de complementaritate reciprocă între trup și suflet, pe când în cazul psihopatologiei, fenomenul psihic morbid operează o
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
a bolilor psihice după criterii multiaxiale (etiologie, tablou clinic, evoluție, prognostic etc.) ale Școlii Americane de Psihiatrie (DSM). c) Studiile de sistematizare și ordonare a bolilor psihice după criterii multifactoriale ale Școlii Europene de Psihiatrie (AMDP). IV) Etapa reacției anti-psihiatrice pune în discuție legitimitatea psihiatriei ca știință umană și ca specialitate medicală. Acest punct de vedere este expresia unei „crize” a unor sisteme de gândire și atitudinile care decurg de aici, față de bolnavul mintal și boala psihică. Aceste atitudini vin din două direcții
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Foucault, care consideră „psihiatria” ca pe o formă mascată a puterii, o variantă a igienei sociale, legată de „frica de nebunie” și de tendința de izolare-închidere a nebunilor. b) Direcția de acțiune medico-psihiatrică reprezentată prin Szasz, Cooper și Laing. Aceștia pun în discuție conceptul de „boală psihică”, formele clinice ale bolii psihice și regimul de tratament și internare. Pentru ei „boala psihică” este o „invenție a psihiatrilor”, un abuz de putere care atentează la libertatea individuală. Etiologia bolilor psihice studiază cauzele și condițiile
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
cazul acestei diversificări ce masca o „inflație de termeni”, criza nu va întârzia să se producă. Aceasta va fi marcată prin „reacția anti-psihiatrică” de la jumătatea secolului XX (A. Szasz, A. Laing, D. Cooper, M. Foucault, A. Koupernik). Antipsihiatria atacă frontal punând în discuție însăși existența clinicii psihiatrice și a psihopatologiei. Conflictul este generat de „limbaj”. Întrucât „obiectul psihiatriei” nu este material, concret-obiectiv, este negată în mod direct existența acestuia, considerând că este o „construcție mintală” cu caracter arbitrar, a psihiatrilor, care „medicalizează viața
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
deliranți), sentimente de compasiune sau de culpabilitate (în cazurile cu depresii, melancolii, acte suicidare), dorința de separare a bolnavului de anturajul acestuia (în cazurile cu evoluție cronică, irecuperabile, oligofreni), abandonul bolnavului (oligofreni, malformații, demențe). Anticipația Orice analiză a proceselor psihopatologice pune în discuție, în ceea ce privește „clasificarea” lor, două aspecte: normalul și patologicul sau sănătatea și boala. Între acestea este foarte greu de trasat o demarcație precisă, întotdeauna ceva se interpune între sănătate și boală. Un studiu recent a lui J. Sutter aduce în discuție
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
în multe privințe în sfera psihopatologică recunoscută în prezent ca o entitate nosologică bine conturată, care este schizofrenia afectivă sau grupa psihozelor schizo-afective. În comparație cu psihozele afective și cu schizofrenia, psihozele schizo-afective sunt mult mai rar întâlnite. În cazul lor se pune în discuție conceptul de psihoză mixtă. Din punct de vedere psihopatologic, psihozele schizo-afective împrumută atât simptomele maniei sau melancoliei, cât și pe cele ale schizofreniei (catatonie, structuri delirant-paranoide, halucinații etc.). Existența psihozelor mixte, schizo-afective, este o dovadă a faptului care pledează în favoarea
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și psihic, constituind o „patologie” cu o configurație particulară raportată la conflictele de viață (de ordin fizic sau psihic) trăite de persoana bolnavului, interiorizate de acesta și „exprimate” clinic prin suferințe somatice. Existența, universal recunoscută și admisă, a patologiei psihosomatice, pune în discuție însăși „modelul tradițional de gândire medicală”. Acesta se întemeia pe dualismul somatic/psihic, considerat ca reprezentând cele două părți constitutive ale organismului uman, ale individului, fundamental opuse și diferite din punct de vedere clinico-medical. Patologia psihosomatică, aduce în discuție efectul
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
face abstracție. Natural că acest grup de suferințe nu constituie obiectul direct al psihiatriei, nefiind o stare de „boală” așa cum este acceptat acest termen în sfera gândirii și a practicii medicale. Este vorba de un grup particular de suferințe care pun în discuție raporturile Eului personal cu conștiința morală a persoanei. Este vorba de o categorie de suferințe raportate la valorile morale ale individului, la responsabilitatea morală a acestuia față de el însuși, dar și față de celelalte persoane. Suferințele psiho-morale nu sunt boli. Ele
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
semnificația acestor fenomene pseudo-clinice care apar „în paralel” cu boala de bază. Trebuie explicate motivația și scopul producerii lor. Astfel pusă problema, rezultă în mod cert că este acceptat faptul că apariția acestor forme de manifestări subiective „elaborate” de către bolnav, pun în discuție natura și dinamica Eului personal al acestuia. Să le analizăm în continuare. Tablourile clinico-psihologice Așa cum spuneam deja mai sus, prin tablouri clinico-psihologice înțelegem totalitatea manifestărilor, cu caracter atitudinal, elaborate de bolnav ca o reacție subiectivă trăită față de existența unei boli
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
fenomenele psihice morbide, în conformitate cu o metodologie riguros specifică, cu un plan sau model de gândire și cu un scop precis. Ce se află însă dincolo de aceste „intenții metodologice”? Care este semnificația morală a acestora? Din punct de vedere etic, psihopatologia pune în discuție o problemă esențială: care este semnificația nebuniei? Este nebunia un fenomen uman, sau este o boală? Este nebunia un fenomen ontologic, sau o suferință medicală? Și una și alta. Mai exact este un fapt ontologic medicalizat. Dar, spre deosebire de celelalte boli
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]