11,369 matches
-
multe „canale informative” care erau înaintate structurilor abilitate ale statului, în principal Marelui Stat Major, și permiteau luarea tuturor „măsurilor necesare pentru combaterea și reprimarea imediată a oricăror acțiuni cu caracter militar (de valoare politico-strategică, operativă sau tactică), ce puteau pune în pericol capacitatea de apărare a țării”. Centrele contrainformative teritoriale coordonau serviciile teritoriale ale poliției (jandarmerie, chestură, siguranță), pentru prevenirea manifestărilor subversiv-diversioniste care periclitau situația social-politică în spatele frontului operativ-informativ. Aceste centre teritoriale erau conduse de ofițeri de carieră și asigurau „orientarea” muncii
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
câștigă brusc în importanță. Patriotismul, spre exemplu, alimentat constant de învățăturile istorice și de celebrarea unor anumite momente, poate deveni o valoare de rutină, dar primește brusc o încărcătură emoțională mobilizatoare în momentul în care conjunctura internațională devine amenințătoare și pune în pericol patria. Intenția din spatele manifestării unei valori îi conferă acesteia adevărata sa semnificație. O anume valoare este ridicată în grad, deoarece coincide cu interesele actorului: acesta își proclamă dragostea pentru patrie pentru a-și induce în eroare adversarii. Anumite valori sunt
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
și al parlamentarilor individuali, fără a avea vre-un un sistem bazat pe vechime, fluctuația membrilor este destul de mare. Votarea în manieră bipartizană Datorită independenței ramurii legislative, în Camera Reprezentanților delegații parlamentari pot forma adunări ad-hoc fără a destabiliza sau pune în pericol funcționarea executivului, în așa numita manieră bipartizană. Pe lânga aceasta, partidele politice americane sunt partide cu spectru larg care prezintă un grad mare de eterogenitate. Existența a două partide mari, importante ca și poziționare la nivelul federal, Partidul Republican și
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
Statelor; el se aplică și drepturilor economice și obligațiilor Statelor. Pentru a păstra democrația internațională, statele trebuie să se asigure că acțiunile lor sunt în concordanță cu dreptul internațional, să se rețină de la utilizarea forței și de la orice acțiune care pune în pericol sau aduce atingere suveranității, integrității politice sau teritoriale a altor state; statele trebuie să depună eforturi pentru a-și rezolva divergențele pe căi pașnice. Trebuie semnalată aici și colaborarea Uniunii cu Națiunile Unite, inițiată în anii 1990, cu scopul de
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
în practică a arătat că procesul de ancorare a influenței parlamentare într-o organizație cu o cultură interguvernamentală adânc înrădăcinată este o încercare dificilă. De asemenea, faptul că multe state au o atitudine extrem de critică cu privire la orice propuneri ar putea pune în pericol prerogativele puterii executive în problemele externe 176. Un aspect important este implicarea activă a reprezentanților statelor membre de la nivel înalt și a organismelor executive în dezbaterile parlamentare. Când șefii de state și guverne răspund în public la subiecte ce privesc
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
a arătat că procesul de ancorare a influenței parlamentare într-o organizație cu o cultură interguvernamentală adânc înrădăcinată este o încercare dificilă. De asemenea, subliniază faptul că multe state au o atitudine extrem de critică cu privire la orice propuneri care ar putea pune în pericol prerogativele puterii executive în problemele externe. Un aspect important este implicarea activă a reprezentanților statelor membre de la nivel înalt și a organismelor executive în dezbaterile parlamentare. Când șefii de state și guverne în public răspund în public privind activitățile lor
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
publice specializate pentru protecția copilului, instituții publice concepute ca "executiv" al comisiilor, având ca misiune asigurarea protecției copiilor aflați în dificultate, acordarea de asistență în realizarea și în exercitarea drepturilor lor și acordarea de sprijin familiei pentru prevenirea situațiilor ce pun în pericol securitatea și dezvoltarea copilului. Biserica, în România, este implicată în foarte multe proiecte în ceea ce privește asistența socială. Ea dezvoltă consistent și profesional sectorul filantropico-social din cadrul fiecărei episcopii astfel încât, după ieșirea întregii societăți românești de sub influența comunismului, putem vorbi de o implicare
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
ele pot fi mediul catalizator pentru găsirea soluției pentru multe dintre problemele omenirii, deoarece permit, cel puțin teoretic, reunirea cunoștințelor și potențialului creativ al umanității. Pe de altă parte, comunitățile virtuale pot servi ca mediu de acțiune pentru criminalii online, punând în pericol în special copiii și persoanele mai puțin abile în utilizarea tehnologiei. La acestea se adaugă temerile privind impactul tehnologiei asupra gândirii umane, intimității, valorilor sociale, capacității de interacțiune în timp și spațiu real. Multe din aceste temeri vizează, în cele
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
tocmai al unei enorme crize de modernizare; începutul secolului XX marchează și prima perioadă de recul cultural(ist), de reacție antimodernă la ceea ce se percepe de către unii drept o modernizare ratată, scump plătită, controlată de străini prin alogeni periculoși, care pune în pericol recent-definitul specific național. În fine, această serie de modernizări mai mult sau mai puțin eșuate se încheie violent și tragic în perioada interbelică, prin ceea ce eu consider pandantul sumbru al pașoptismului, Legiunea. V. N.: Aici am să spun un lucru
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
punctul de control dintre zona sovietică și cea americană, pe podul de la Ensdorf, este dată jos din tren de soldați ruși și obligată să se întoarcă în Austria de unde se urcă într-un vagon plin cu cărbuni. Viața îi este pusă în pericol, deoarece soldații ruși controlează vagoanele, înfigându-și baionetele printre bulgării negrii. Trenul ajunge apoi în zona americană, dar din nefericire trebuie să revină în zona sovietică. Urmărită de lumina unui proiector și sub amenințarea armelor, pășește șovăielnic pe calea ferată
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
denunțului și teama că familiile rămase în țară ar putea suferi, însoțesc românii sceptici la multe din inițiativele exilului. Exilul este unit de împotrivirea intelectuală față de regim, dar nu există acțiuni generale împotriva lui, mai ales că Securitatea intervine adesea, punând în pericol soarta persoanelor implicate. Intelectualii sunt uniți și de gratuitatea asumată a protestului prin care risipesc tăcerea din țară. Mircea Eliade povestește că unii dintre prietenii invitați la masă își exprimau admirația față de condițiile materiale. În 1951, refugiații sunt obișnuiți cu
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
pentru V[irgil], ci la moartea mamei, la aceea a tatălui lui V[irgil]. Acum a mamei sale. Nu e de altminteri îndoială, ci un fel de vertij"183. Grija pentru propria mamă și pentru intelectualii a căror viață este pusă în pericol, o determină pe Monica Lovinescu să inițieze forme de protest, rezistență și salvare. Revoluția din Ungaria, începută la 23 octombrie 1956 împotriva dictaturii bolșevice și a ocupației sovietice, declanșează în rândul instituțiilor comuniste teama de reacții similare. De aceea se
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
să influențeze literatura, artele plastice, filmul, muzica, modul de viață, limba, stilul vestimentar era taxat drept decadent și demascat ca o diversiune organizată de dușmanii lagărului socialist. Și, tot astfel, tot ceea ce venea dinspre propriul trecut literar și amenința să pună în pericol nașterea literaturii socialiste [...]. Sunt interzise, în același teribil an 1949, creațiile populare cu "conținut ideologic neadecvat" [...] pentru că vehiculau formula legionară(!) "foaie-verde". [...] Monopolul asupra producției editoriale și asupra pârghiilor de control, cenzura acum omniprezentă au pregătit terenul adaptării modelului sovietic de
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
a citit din întâmplare, împreună cu alți camarazi, impresiile acestuia scrise cu litere aproape de tipar: treizeci și ceva de cuvinte cu treizeci și ceva de greșeli. Acest lucru, pe atunci, constituia un secret militar și, ca orice secret, care ar fi pus în pericol soarta patriei, divulgarea sau scoaterea lui la suprafață l-ar fi costat enorm pe îndrăzneț. În regiment cu Bidaru își făcea datoria față de țară și un fost coleg, Spânu Neculai. De fapt ei au fost colegi de clasă numai în
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
de pace cu România, secretarul de stat american a arătat foarte clar care erau obiecțiile Washingtonului. Guvernul Groza nu reprezenta poporul român și nu era democratic. Byrnes și Molotov au luat imediat poziția de atac. Scăpînd de teama de a pune în pericol interesele pe care le avea Occidentul în Polonia și încurajat de monopolul american asupra bombei atomice, Byrnes adoptă o poziție foarte fermă împotriva sovieticilor. Molotov era la fel de încăpățînat. Moscova era speriată de refuzul Americii de a-și deconspira secretele atomice
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
aprobate 633. Multe oficialități de la Washington erau nemulțumite de rezultatele întrunirii de la Londra. Obiectivul directivei CSN din 24 august era conformarea la noile prevederi și nu compromisul. Pînă și cei de la Departamentul de Stat se simțeau lezați. Securitatea americană era pusă în pericol de Războiul din Coreea, și aceasta era, preocuparea principală a Departamentului de Stat. Prin urmare, acesta i-a cerut Consiliului Securității Naționale să adopte o politică mai dură, pentru a sili Marea Britanie, Franța și celelalte țări din COCOM să nu
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
din domeniul energiei atomice, precum și din industria transporturilor și a petrolului, de importanță strategică. Mai mult decît atît, legea interzicea exportarea oricăror produse de o deosebită importanță strategică, care puteau fi folosite la fabricarea unor materiale de război țărilor care puneau în pericol securitatea Statelor Unite, inclusiv a Blocului Sovietic. Aceste restricții erau, de asemenea, impuse tuturor națiunilor care continuau să primească asistență militară, economică sau financiară din partea Statelor Unite. În sfîrșit, legea îi atribuia răspunderea supervizării unei singure persoane, numită administrator, care trebuia să
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
slăbit economiile țărilor prietene și le-au făcut mai dependente de ajutorul nostru". Tocmai de aceea, Comisia recomanda Statelor Unite să "accepte lărgirea schimburilor comerciale de produse pașnice între Europa Occidentală și Blocul Sovietic", în măsura în care acest lucru este posibil fără a pune în pericol securitatea militară. În sfîrșit, comisia spera ca "dezvoltarea comerțului în scopuri pașnice să ducă implicit la penetrarea Cortinei de Fier și să aducă mai aproape ziua în care relațiile firești cu popoarele Europei de Est" să poată fi reluate 746
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
avea să dispună de mijloacele necesare pentru a lansa un atac nuclear de proporții pe teritoriul american. CSN 5501 preconiza că un război de anvergură din apropiata eră a rachetelor balistice intercontinentale "ar cauza distrugeri atît de mari încît ar pune în pericol supraviețuirea civilizației occidentale și a sistemului sovietic". Washingtonul era de părere că paritatea nucleară ar fi împiedicat un atac nuclear, iar CSN 5501 anticipa ceea ce mai tîrziu avea să se numească o distrugere reciprocă asigurată sau MAD. Prin urmare, Washingtonul
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
față de SUA.. Bucureștiul se găsea într-o poziție delicată. Gheorghiu-Dej îl trimise pe Gaston-Marin la Moscova și, pe 17 februarie, cele două țări semnară un protocol comercial.1177 Acordul arăta că legăturile dintre țările socialiste trebuiau menținute dacă țările capitaliste puneau în pericol regimul comunist. Pe 19 martie 1965, cancerul pulmonar a pus capăt vieții lui Gherghiu-Dej, dar nu și programului "de desatelitizare" a României. De fapt, participanții la funeralii au subliniat succesul repurtat de România pe drumul independent pe care și-l
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
în primul rînd în funcție de securitatea națională. Guvernul putea interzice exportul mărfurilor și tehnologiei, care ar fi putut contribui semnificativ la întărirea puterii militare a unei țări. Unele produse nonmilitare puteau fi interzise dacă președintele considera că exportul lor ar fi pus în pericol securitatea națională a Americii. Acesta trebuia, totuși, să aducă la cunoștința Congresului motivele hotărîrii sale. Legea reclama o revizuire completă a tuturor produselor aflate sub control, în vederea reducerii numărului articolelor al căror export era interzis. Unul din motivele reducerii acestei
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
aceasta îi aducea avantaje 1504. Ceaușescu privea cu suspiciune întîlnirea la nivel înalt dintre Nixon și Brejnev. Liderul român se temea că Bucureștiul ar fi putut fi folosit ca marionetă în relațiile sovieto-americane. Interesul lui Nixon pentru tactica diplomatică Beijing-Moscova-Washington punea în pericol recentul progres în relațiile cu Statele Unite, pe care România se străduise să-l obțină. Întrunirea de la Moscova a spulberat speranța lui Ceaușescu de a obține Clauza din partea Washingtonului, în viitorul apropiat. Wilbur Mills a refuzat cererile Casei Albe de a
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
să promită că "emigrarea va continua într-un ritm substanțial". Nixon a subliniat că "dacă anumite condiții legislative m-ar împiedica să acord " Clauza națiunii celei mai favorizate", acesta ar fi un obstacol major în calea politicii externe, care ar pune în pericol demersurile pentru pace și reducerea înarmării și ar putea agrava represiunea din URSS". El înțelegea poziția Congresului și era dispus să accepte un compromis rezonabil, ceva mai moderat decît amendamentul Jackson-Vanik. În concluzie, Nixon le-a spus lui Ullman și
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de piață, România avea mînă de lucru ieftină și putea produce produse ieftine. Atît forțele de muncă americane, cît și cele manageriale voiau să li se garanteze că România nu intenționează să exporte atît de multe produse specifice încît să pună în pericol sau chiar să submineze piața de desfacere pentru anumite mărfuri 1703. Pe de altă parte, negocierile vizau problema emigrării. Acesta era un subiect delicat. Ceaușescu a precizat în repetate rînduri că nu există nici o corelație între "Clauza națiunii celei mai
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
ce voiau să-și reunifice familia și susținătorii emigrării și ai drepturilor omului. Mark Richardson, președintele Asociației Industriilor Americane de încălțăminte era reprezentantul primului grup. Beneficiind de Clauză, România își schimbase taxa vamală pentru încălțăminte de la 20% la 5%, ceea ce punea în pericol existența industriei încălțămintei. AFL-CIO (Confederația Americană a Muncii și Organizația Sindicatelor Industriale) au venit în sprijinul lui Richardson, exprimîndu-și opoziția față de menținerea Clauzei, în numele membrilor lor1816. Principalul purtător de cuvînt al celui de-al doilea grup era pastorul Florian M.
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]