3,303 matches
-
a asigura eficientă mijloacelor de cooperare internațională prevăzute de prezență convenție și pentru a preveni, a descoperi și a combate criminalitatea transnațională organizată. Articolul 31 Prevenția 1. Statele părți se străduiesc să elaboreze și să evalueze proiectele naționale, precum și să pună în practică și să promoveze cele mai bune practici și politici pentru prevenirea criminalității transnaționale organizate. 2. Conform principiilor fundamentale ale dreptului lor intern, statele părți se străduiesc să reducă, prin măsuri legislative, administrative sau alte măsuri potrivite, posibilitățile actuale sau viitoare
CONVENŢIA NAŢIUNILOR UNITE din 15 noiembrie 2000 împotriva criminalitatii transnationale organizate*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/145727_a_147056]
-
asistată și consiliata de un organism format din asistenți pregătiți pentru învățământul de asistenți și din reprezentanți ai altor discipline, cum ar fi medicină, educația generală, administrația, științele sociale. b) Corpul didactic ... Coordonarea învățământului teoretic și practic trebuie să fie pusă în practică de instructori. Instructorul este un asistent pedagog format să pregătească teoretic și practic și să asigure supravegherea stagiilor clinice. Instructorul contribuie la educația și la formarea profesională a elevilor. Raportul dintre numărul de instructori și cel al elevilor trebuie să
ACORD EUROPEAN din 25 octombrie 1967 asupra instruirii şi formării asistentilor medicali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144605_a_145934]
-
fel de asigurare, fiind adesea supuși abuzurilor de tot felul. ● Veniturile celor care au recurs la activități economice pe cont propriu au stat sub semnul incertitudinii. Insuficientă capitalului de start și mai ales instabilitatea mediului economic au făcut dificil de pus în practică/de perfecționat spiritul antreprenorial și inițiativa privată, în ciuda unor deșchideri legislative timpurii, astfel încât doar un segment restrâns al acestora și-a putut asigura un nivel de trai satisfăcător. În cazul întreprinzătorilor pe cont propriu rata sărăciei înregistra în anul 2000
HOTĂRÂRE nr. 829 din 31 iulie 2002 privind aprobarea Planului naţional antisaracie şi promovare a incluziunii sociale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144305_a_145634]
-
persoanelor cu handicap, adulți și minori, în conformitate cu principiile și normele internaționale; ... b) organizarea, coordonarea și controlul realizării măsurilor de protecție specială a persoanelor cu handicap și a programelor privind strategia guvernamentală în domeniul respectiv; ... c) finanțarea sau cofinanțarea proiectelor care pun în practică strategia guvernamentală în domeniul protecției persoanelor cu handicap. ... Din perspectiva acestor atribuții Secretariatul de Stat pentru Persoanele cu Handicap își asumă responsabilitatea de instituție guvernamentală cu rol integrator în sistemul de protecție specială a persoanelor cu handicap din România și
STRATEGIA NAŢIONALA din 31 octombrie 2002 privind protecţia specială şi integrarea socială a persoanelor cu handicap din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146142_a_147471]
-
persoanelor cu handicap, adulți și minori, în conformitate cu principiile și normele internaționale; ... b) organizarea, coordonarea și controlul realizării măsurilor de protecție specială a persoanelor cu handicap și a programelor privind strategia guvernamentală în domeniul respectiv; ... c) finanțarea sau cofinanțarea proiectelor care pun în practică strategia guvernamentală în domeniul protecției persoanelor cu handicap. ... Din perspectiva acestor atribuții Secretariatul de Stat pentru Persoanele cu Handicap își asumă responsabilitatea de instituție guvernamentală cu rol integrator în sistemul de protecție specială a persoanelor cu handicap din România și
HOTĂRÂRE nr. 1.215 din 31 octombrie 2002 pentru aprobarea Strategiei naţionale privind protecţia specială şi integrarea socială a persoanelor cu handicap din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146141_a_147470]
-
cu legile și reglementările care nu sunt în contradicție cu prevederile acestui acord; ... b) necesare pentru a proteja viață sau sănătatea umană, animală sau vegetală; sau ... c) referitoare la conservarea resurselor naturale epuizabile, de orice fel, dacă aceste măsuri sunt puse în practică ținând seama de restricțiile privind producția sau consumul intern. ... Articolul 18 Intrarea în vigoare (1) Fiecare parte contractanta va notifică celeilalte părți, în scris, cu privire la îndeplinirea procedurilor cerute pe teritoriul său pentru intrarea în vigoare a acestui acord. Acest acord
ACORD din 17 aprilie 1996 între Guvernul României şi Guvernul Canadei pentru promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146177_a_147506]
-
rurale concomitent cu protejarea produselor. Acesta este un proces complex, care include elemente de cercetare, asistență, analiză, planificare și marketing-mix. Marketingul poate să sprijine dezvoltarea turismului rural prin propuneri privind organizarea activităților turistice și tipurile de structuri ce pot fi puse în practică pentru promovarea produsului, prin atragerea de fonduri, generarea de afaceri și satisfacerea nevoilor consumatorilor. Trebuie amintit faptul că în turismul rural, satisfacerea nevoilor consumatorilor este necesar a fi însoțită de satisfacerea nevoilor regiunii și a altor agenți interesați. Aplicarea marketingului
PARTICULARIT??I ALE PIE?EI TURISMULUI RURAL by Elisabeta RO?CA () [Corola-publishinghouse/Science/83096_a_84421]
-
stări de sănătate a organismului, cu influențe negative atât asupra vieții personale, cât și a celei profesionale. De aceea, considerăm că trebuie puse la îndemâna fiecărui individ, în primul rând cu statut activ, de mijloace și instrumente cât mai ușor de pus în practică, astfel încât să se reducă impactul negativ al presiunilor externe exercitate, fie cunoscute a priori, fie instantanee (apărute prin surprindere). 2.5.2. Managerii și stress-ul Din punctul de vedere al managerilor, aceștia trebuie să fie cât mai apropiați de subalterni
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru Trifu, Carmen Raluca Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/771_a_1655]
-
de asemenea un lucru pozitiv pentru climatul și din sânul menajului. CAPITOLUL 3 MĂSURI ȘI TEHNICI PENTRU LIMITAREA EFECTELOR NEDORITE ALE STRESS-ULUI 3.1. Gestionarea individuală a stress-ului în cadru organizațional Foarte important acest aspect de cunoscut și de pus în practică, deoarece el depinde de fiecare angajat, lucrător, chiar manager, cum reușește, prin mijloace și metode proprii, specifice, să-și mențină și să-și canalizeze activitatea profesională, astfel încât să dea randamentul cerut, atât din punct de vedere profesional, al sarcinilor, target-urilor
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru Trifu, Carmen Raluca Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/771_a_1655]
-
A. măsuri de prevenire a stress-ului; B. măsuri de reducere a stress-ului. Primele au ca scop eliminarea potențialului de situații stresante, în timp ce ultimele încearcă să mențină stresul între limite rezonabile, atunci când se constată apariția lui. Ambele categorii de măsuri sunt puse în practică mai degrabă la nivel organizațional decât individual. A. Prima categorie, cea de profilaxie, de prevenire, a stress-ului, este foarte greu de realizat practic la nivel organizațional, dar se pot implementa măsuri pentru furnizarea angajaților de stimulente adecvate, fără acumularea excesivă
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru Trifu, Carmen Raluca Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/771_a_1655]
-
reevalueze modul de cumpărare și se vor îndrepta tot mai mult spre o „dovadă socială” cât mai de încredere. În aceste momente este esențial să îți menții (sau chiar să sporești) eforturile de marketing. Făcute corect, aceste eforturi pot fi puse în practică fără cheltuieli suplimentare. Un proprietar de afacere prudent își va simplifica afacerea și își va asculta mai atent clienții.... care, la rândul lor, vor căuta mai în detaliu pentru a găsi parteneri „autentici” în care să poată avea încredere. Greșeala
10 pa?i Pentru a dep??i criza! PLAN DE IE?IRE DIN CRIZ? by PRIS?CARU, VASILE RADU () [Corola-publishinghouse/Science/83485_a_84810]
-
economiei începe să apară Scăderea așteptărilor în ceea ce privește reducerile de active Este nevoie de reforme mai cuprinzătoare pentru a dejuca apariția viitoarelor crize Riscurile sistemului financiar global s-au domolit ca urmare a efectelor politicilor economice fără precedent care au fost puse în practică și, mai recent, a apariției semnelor de însănătoșire a economiei mondiale, după cum reiese din cel mai recent Raport privind Stabilitatea Financiară Mondială al FMI (GFSR). Cu toate acestea, raportul semianual dat publicității în data de 30 septembrie atrage atenția că
10 pa?i Pentru a dep??i criza! PLAN DE IE?IRE DIN CRIZ? by PRIS?CARU, VASILE RADU () [Corola-publishinghouse/Science/83485_a_84810]
-
a fost profesor la Școala Superioară de Arhivistică și Paleografie din București unde a susținut Cursul de bibliologie structurat în patru secțiuni (viața cărții, biblioteconomie, bibliografie, organizarea informației științifice) -, a organizat Biblioteca Facultății de Litere și Filosofie din București. A pus în practică termenul de bibliologie, fiind autorul primului volum de teorie bibliologică din România Orientări bibliologice (1938). Mai întâi, însă, a elaborat o lucrare de sinteză referitoare la bibliografii și informații despre fenomenul literar românesc Bibliografia literară română (1932). Cursul de bibliologie
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
păsări din Europa. Directiva din 1992 cu privire la habitate (Directiva 92/43 privind conservarea habitatelor naturale, a faunei și florei salbaticeă urmarește protejarea speciilor sălbatice și a habitatelor. Toate statele membre sunt obligate să identifice siturile de importanță europeană și să pună în practică un plan de gestiune specifică pentru protejare, care să îmbine conservarea pe termen lung cu creșterea economică și crearea de locuri de muncă. Directiva protejează legal circa 450 de specii de animale și 500 de specii vegetale rare sau pe cale
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
major care trebuie conservat și transmis generatiilor viitoare, printr-o serie de programe naționale de protectie, incluse într-un sistem la nivelul întregii Europe, bazat pe cooperarea între state. Astfel, părțile implicate în respectarea Convenției de la Berna, se angajează să : pună în practică politicile naționale de conservare a florei și faunei salbatice și a habitatelor naturale; integrarea conservării faunei și florei salbatice în politicile naționale de dezvoltare și de mediu; încurajarea educației și promovarea informației cu privire la necesitatea conservării speciilor și habitatelor. Statele semnatare
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
istoria bizantină este întunecată de criza iconoclastă, criză care a dus la distrugerea multor icoane. Un rol deosebit în istoria icoanei l‑a avut ultimul Conciliu ecumenic al VII‑lea din Niceea în anul 787, dar deciziile luate au fost puse în practică 55 de ani mai târziu. Prin victoria finală a sfintelor imagini din anul 843, icoa‑ nele au fost repuse în drepturi definitive de împărăteasa Teodora. Iconografia are la bază pentru reprezentările sale și a scenelor pictate, Ve‑ chiul și Noul Testament
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
artiști tineri nu au vrut să mai țină cont de ideile trecute și au creat o artă nouă22. Maestrul lor a fost un ar‑ hitect, Filippo Brunelleschi, care lucra la catedrala din Florența, catedrală în stil gotic în care erau puse în practică invențiile tehnice proprii tradiției aces‑ tui stil. Descoperirile noi făcute de artiștii italieni și flamanzi, la începutul secolului al XV‑lea, au generat ecouri în întreaga Europă, iar ideea că arta nu 20 Ibidem, 88‑89. 21 Cf. p. f.
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
că artistul trebuie să exploreze lumea vizibilă; el, spirit pictural prin excelență credea doar ce vedea cu ochii lui. Contemporanii săi îl considerau pe Leonar‑ do un om ciudat și misterios, de multe ori încercând să‑l determine să‑și pună în practică cunoștințele sale pentru diverse interese chiar și publice, dar în același timp îl admirau, deși erau și mulți dintre aceia care nu conștientizau importanța concepțiilor și vastitatea cunoașterii sale. Niciodată nu a avut pre‑ tenția de a fi considerat savant
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
istoria bizantină este întunecată de criza iconoclastă, criză care a dus la distrugerea multor icoane. Un rol deosebit în istoria icoanei l‑a avut ultimul Conciliu ecumenic al VII‑lea din Niceea în anul 787, dar deciziile luate au fost puse în practică 55 de ani mai târziu. Prin victoria finală a sfintelor imagini din anul 843, icoa‑ nele au fost repuse în drepturi definitive de împărăteasa Teodora. Iconografia are la bază pentru reprezentările sale și a scenelor pictate, Ve‑ chiul și Noul Testament
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
artiști tineri nu au vrut să mai țină cont de ideile trecute și au creat o artă nouă22. Maestrul lor a fost un ar‑ hitect, Filippo Brunelleschi, care lucra la catedrala din Florența, catedrală în stil gotic în care erau puse în practică invențiile tehnice proprii tradiției aces‑ tui stil. Descoperirile noi făcute de artiștii italieni și flamanzi, la începutul secolului al XV‑lea, au generat ecouri în întreaga Europă, iar ideea că arta nu 20 Ibidem, 88‑89. 21 Cf. p. f.
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
că artistul trebuie să exploreze lumea vizibilă; el, spirit pictural prin excelență credea doar ce vedea cu ochii lui. Contemporanii săi îl considerau pe Leonar‑ do un om ciudat și misterios, de multe ori încercând să‑l determine să‑și pună în practică cunoștințele sale pentru diverse interese chiar și publice, dar în același timp îl admirau, deși erau și mulți dintre aceia care nu conștientizau importanța concepțiilor și vastitatea cunoașterii sale. Niciodată nu a avut pre‑ tenția de a fi considerat savant
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
stenograma discursului de la Alba. Asemenea autorului gândurilor de mai jos vă ofer o informare completă și corectă. Sfaturile lui Ludovic Orban către liberale: Femeile trebuie să devină respirația proaspătă a PNL; Lăsați singuri, bărbații un iau hotărâri sau nu le pun în practică. În adunările de bărbați se vorbește urât. O singură femeie este alintată. E mai bine să fie două. Se ceartă și îi lasă pe bărbații să lucreze. „Să nu mai conduceți PNL-ul doar prin soți”; „Să nu urmați stilul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
insistase Rousseau ca Émile să nu afle nimic pentru că-i spusese preceptorul, ci pentru că descoperise singur. Idealul educațional al școlii moderne vizează un om sănătos și armonios dezvoltat din punct de vedere fizic (și nu numai), activ, care știe să pună în practică toate cunoștințele teoretice dobîndite la școală, dotat cu o cultură generală solidă, dobîndită prin propriul efort, bun profesionist, creativ, autodidact. Acesta trebuie educat în spiritul respectării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, al toleranței, al respectului pentru natură. Este exact
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
portabilitatea și raritatea. Apariția monedei duce la câteva mutații importante în viața omului. Este vorba aici despre următoarele elemente: schimburile de mărfuri se generalizează, dispărând cu totul caracterul lor întâmplător, specific trocului; schimbul de mărfuri devine sofisticat, omul respectând și punând în practică o ierarhie a bunurilor schimbate în funcție de o echivalență de valoare; schimbul se produce în mod organizat, apar târgurile ca loc de întâlnire al celor care caută mărfuri de diferite necesități. Banul dezvoltă economia bănească și "gândirea în bunuri este substituită
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
puternică, să fie, adică, una dintre acele economii care provoacă ondulația și care nu se supun ondulației, să fie o economie "locomotivă" și nu una "vagon". Economiile "vagon" au posibilități extrem de reduse, dacă nu inexistente, de a produce și a pune în practică politici anti ciclice. Criza și anti criza globală aparțin în primul rând economiilor care fac jocul la nivel planetar și care impun ondulația economică planetară. Iluzia combaterii crizei înainte de începutul desfășurării sale este întreținută insistent mai ales de către clasa politică
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]