1,937 matches
-
Muzeul Literaturii Române din Iași, relevante și pentru alcătuirea unui portret al lui Titu Maiorescu, mentorul cenaclului Junimea. V. s-a remarcat și ca autor de piese de teatru pentru copii și tineret (Bing-bang-bing, Comoara, Cele trei domnițe, Dincolo de singurătate), puse în scenă între 1972 și 1983 la Iași, Constanța, Sibiu, Oradea etc. SCRIERI: Dincolo de poveste, Iași, 1979; Bărzăunul și restul lumii, Iași, 1981; Vornicul Țării de Sus, Iași, 1984; Poteci fără întoarcere, București, 1987; Comoara, Iași, 1988; Aventură dincolo de timp, Iași, 1990
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290403_a_291732]
-
managementul crizelor ia forma operațiilor de menținere a păcii și vizează revenirea la normalitate prin desfășurarea forțelor armate, configurate ca număr și putere, în funcție de situațiile și persoanele aflate în conflict. Acțiunea militară răspunde la diferite grade de coerciție și îl pune în scenă pe militar în configurațiile care modifică funcția sa tradițională de luptător. Militarii desfășurați în operații de management al crizei sau operații de pace sunt puși la dispoziție în mod temporar de către statele participante la operație. Niciuna din organizațiile implicate în
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
-și facă publicitate ucigând suflete"130. Autoarea ridiculizează întreaga istorie a mântuirii și schimbă voit întreaga logică a textului scripturistic dorind a obține efecte cvasi-artistice tocmai prin falsa demonstrație "literară" că Pavel ar fi artizanul "plăsmuirilor evanghelice" despre Hristos. "Realitatea" pusă în scenă de Pippidi ar fi aceasta: Iisus Hristos n-ar avea legătură cu nimic din ceea ce relatează evangheliștii. El ar fi fost un profet-povestitor șters, care ar fi inspirat pe Pavel să născocească tot ceea ce a ajuns până la noi ca adevăr
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
un terț care garantează fiecăruia legitimitatea locului pe care îl ocupă în procesul enunțiativ. De aici rezultă faptul că determinanții condițiilor de ordin statutar sunt: actorii implicați în construirea discursului; contractul de comunicare legat de situația contextului enunțiativ. Actorii care "pun în scenă limbajul"30 au un status social independent de o anumită interacțiune (vârsta, sexul, profesia, situația familială etc.), și un rol pe care îl joacă în schimbul verbal. Conceptul de status se referă la identitatea partenerilor de discurs. Această identitate presupune, pe
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
enunțurile și care se bazează pe ideea enunțată mai sus a construcției în comun a sensului de către participanții la un act de comunicare. Construcția sensului presupune noțiunea de strategie de discurs, care răspunde la ipoteza că subiectul comunicant organizează și pune în scenă intențiile sale într-o manieră de a produce anumite efecte (de convingere sau de seducere) asupra subiectului interpretant. Producerea discursului vizează, așadar, determinarea condițiilor de ordin comunicațional, care se referă la scenă și suport al discursului, și a condițiilor de
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
actului de comunicare jurnalistic, celălalt specific, la nivelul actului de enunțare, fiecare cu propriul său contract 51. Primul trimite la caracteristicile dispozitivului, implicând o instanță de producere mediatică, având un scop informativ; al doilea corespunde unui mod în care jurnaliștii pun în scenă discursul de informare pe adresa unui destinatar impus în parte cu ajutorul dispozitivului și, în plus, imaginat și construit prin acesta. Finalitatea contractului de comunicare rezultat pentru discursul jurnalistic este dublă: etică, de transmitere a informațiilor în spiritul normelor democratice, și
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
Discursul publicitar mizează pe sugestie și imitație. Prin urmare, principalele caracteristici ale acestuia sunt: dezirabilitatea, atractivitatea și concizia. Dezirabilitatea trimite la trăsătura discursului publicitar de a se adresa direct nevoilor publicului țintă, în vederea satisfacerii nevoilor acestuia. Pentru Charaudeau, "textul publicitar pune în scenă o organizare narativă în care destinatarul are o Lipsă și, conștient fiind de aceasta, este determinat să devină Agentul unei Căutări (satisfacerea, eliminarea Lipsei) al cărei Obiect de valoare este reprezentat de produsul reclamei"95. Ca și în cazul discursului
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
am ascultat dialogând, răspunzându-și unul altuia. Primul dintre ele, cel teatral, era înscris într-un text al lui Gordon Craig, „Despre fantomele din tragediile lui Shakespeare” (în cartea Arta teatrului). Craig vorbește aici despre obligația celor ce vor să pună în scenă tragediile shakespeariene de a nu încerca să evite dificultățile inerente unei reprezentări a spectrelor. Aceasta este marea provocare cu care trebuie să se confrunte regizorii operelor lui Shakespeare, autor în al cărui univers dramatic forțele nevăzute joacă un rol esențial
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
ceea ce nu poate fi reprezentat, luptă dusă pe fondul tensiunii dintre vizibil și invizibil, material și imaterial, pe care ea nu o rezolvă nicicând pe de-a-ntregul, dar care îi definește câmpul de acțiune. Mult mai târziu, în perioada când punea în scenă Hamlet, Antoine Vitez 1 va deveni întru câtva continuatorul acestui discurs al lui Craig. „Suveranitatea teatrului”, va spune el, „constă tocmai în capacitatea sa de a reprezenta nereprezentabilul, adică de a incarna fantoma”. Un nereprezentabil imposibil de disociat de acel
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
câtva prima întoarcere a fantomei ce-și povestește propria moarte. Teatru în teatru sau a doua revenire a fantomei, această a doua revenire fiind însăși dovada că prima apariție fusese adevărată! Numai că acum regizorul piesei este chiar Hamlet: el pune în scenă o reluare, o repetiție a evenimentelor, o repetiție jucată, desigur, dar la vederea căreia Claudius părăsește în grabă sala, fugind de la fața locului așa cum ar fi făcut-o în prezența unei adevărate fantome. Asemănarea ca probă a realității apariției efective
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
scenei, pe de altă parte. Potrivit lui Craig, nimeni mai mult ca Shakespeare nu obligă un regizor să conștientizeze această contradicție și să se străduiască să-i găsească o soluție. Craig a afirmat în repetate rânduri că Hamlet nu poate fi pus în scenă, dar, iată, spectacolul pe care i l-a consacrat a constituit marea sa aventură teatrală. După ce scrisese în 1908: „Mă tem că o montare perfectă a lui Hamlet e ceva imposibil”, el însuși se încumetase, în 1912, să purceadă la
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
a găsi mijlocul de a fi simultan fantomă și ființă „izbitor de reală”. Opoziția dintre personajul „virtual” și cel „în carne și oase” e dezvoltată de Artaud în comentariul la piesa Șase personaje în căutarea unui autor a lui Pirandello, pusă în scenă de Georges Pitoëff la Teatrul Champs-Elysées1. Artaud subliniază modul în care se produc aici toate acele „alunecări” succesive ce realizează în final întrepătrunderea dintre realitatea carnală și spirit prin intermediul unui artificiu teatral. Un artificiu de care, bineînțeles, nimeni nu se
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
însuși mărturisește. Avem nevoie și de tenebre, avem nevoie și de lucruri ce rămân neînțelese, iar teatrul ar putea să ni le ofere. Simțul gravității, simțul misterului - iată ce-i cere Genet lui Roger Blin atunci când acesta se pregătește să pună în scenă Paravanele. De altfel, asimilarea spectacolului teatral cu o ceremonie închinată morților va constitui ideea de bază din întregul volum Scrisori către Roger Blin1. În textul consacrat Paravanelor, exigențele amintite mai sus se înscriu într-o definiție mai largă a teatrului
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
partidului, niciun român nu pare să se simtă responsabil sau nu este considerat a fi responsabil pentru epurarea și/sau eliminarea elitelor tradiționale. Astfel, nu numai că dezbaterea publică asupra "problemei culpabilității" devine imposibilă, dar politicienii și intelectualii ajung să pună în scenă un mit global al rezistenței și al dizidenței menit să legitimeze atașamentul lor recent față de valorile democrației. Ei se comportă astăzi ca și cum ar fi fost în mod secret democrați încă de la începutul carierei lor publice 79. Succesul irefutabil al acestei
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
poate fi rezultatul insatisfacției cu pașii către democratizare făcuți de administrația Bush în Iraq: democratizare prin intermediul invaziei militare. Întrebările academice care merită a fi ridicate nu se mai pot referi doar la o singură regiune geografică. Dar geografia și istoria pun în scenă caracteristicile importante ale anumitor arii și regiuni, pentru a oferi contextul cultural și istoric care ne îmbogățește perspectiva despre lumea socială și politică. În această privință, Europa de Est continuă să ofere posibilități substanțiale de cercetare academică, în ciuda schimbărilor pe care domeniul
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
fiind succesul cu care Ceaușescu a prevenit organizarea opoziției și forța aparatului de represiune pe care se sprijinea. De aceea, a devenit foarte important ca noile forțe politice să spună că o revoluție se petrecuse, dacă nu chiar să o pună în scenă. După părerea mea, maniera în care Ceaușescu a fost înlăturat a avut un impact imens asupra transformării ulterioare a României. Ea a avantajat forțele din interiorul partidului și Securității în detrimentul grupurilor de opoziție din afara centrilor de putere, a prelungit dominația
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
librării (Chapters, Virgin) dispun acum de baruri, fotolii, mici saloane care dau spațiilor de vânzare o dimensiune de convivialitate. Alte magazine fac eforturi să dea o notă de farmec ansamblului, creând o atmosferă de vis, de poezie sau de joc, punând în scenă universul copilăriei (Apache), al naturii (Animalis, Nature & Découvertes), al sportului (Andaska, Citadium) și al produselor vechi (Résonances), amenajând în mod spectaculos locurile de vânzare conform principiilor fun shopping. Fapt prin care ele reînnoadă cu tradiția demersului „feeric” al marilor magazine
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
ci a început să exalte viziuni asupra lumii, să pună în circulație mesaje, judecăți de valoare și „idei” în vederea fidelizării clienților: Just do it (Nike), Be yourself (Calvin Klein), Think Different (Apple). Altădată, ea afișa fața radioasă a mărfii: acum, pune în scenă războiul, sida, pedeapsa cu moartea, respectul față de mediul înconjurător, rasismul, drepturile omului. Nu este vorba doar de a stimula nevoi și reflexe condiționate, ci și de a crea legături emoționale cu marca, promovarea imaginii devenind mai importantă decât cea a
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
triumfătoare a drepturilor omului, a moralității minimale ori a ecologiei? Controlul brandingului asupra culturii? Suntem departe de asta, publicitatea nu exaltă decât ceea ce e acceptat prin consens 23. Cu cât comunicarea se vrea mai creativă și mai societală, cu atât pune în scenă sisteme referențiale pe care nu le-a constituit singură, acestea fiind deja consacrate de către corpul social. Publicitatea hipermodernă apare mai mult ca o cutie de rezonanță decât ca un agent de transformare socială și culturală. Ea îl educa pe consumator
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
asimilăm modelul alimentației sănătoase cu naufragiul lui homo gastronomicus. Cărțile de bucate și noile rețete culinare care detaliază plăcerile gurmande au invadat rafturile librăriilor. Niciodată gastronomia, maeștrii bucătari, restaurantele și vinurile bune n-au fost mai comentate, mai ascultate, mai puse în scenă de mass-media. În același timp, piața (vinul, cafeaua, ceaiul, brânzeturile, pâinea, apa etc.) evoluează spre niveluri calitative superioare: dacă vinurile obișnuite sunt în declin, cele de calitate sunt în creștere. Peste tot, oferta se diversifică, în ton cu cererea tot
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
vieții sociale fiind acum integral impregnat de ideologia depășirii de sine. Divertismentele? Multe dintre ele funcționează, ca și activitatea productivă, după o logică a forcingului, a atacului susținut, a exploatării intensive a timpului, a spațiului și a corpului. Mass-media? Aceasta pune în scenă, prin programele de reality-show îndeosebi, un univers al învingătorilor și al învinșilor în care trebuie să fii cel mai bun, să realizezi performanțe pentru a deveni starul de mâine. Noile obiecte de consum? Vechiului model bazat pe pasivitatea consumatorului i
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
în știință a fericirii, singura efectiv utilă oamenilor. Morală a fericirii, dar și vise de beatitudine: discursurile utopice care imaginează o societate de un tip nou, reconciliată cu fericirea, se înmulțesc; romane și poeme, cântece și piese de teatru o pun în scenă 3; până și cadrul de viață (locuință, interioare, grădină, mobilier, bibelouri, decorațiuni) concretizează noul primat recunoscut plăcerilor și vieții împlinite 4. Secularizarea lumii a mers mână în mână cu sacralizarea fericirii aici, pe pământ. Cea mai mare parte a speranțelor
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
355). Lumea postcomunistă este o lume a renegocierilor masive ale identității de gen. Femeile își joacă șansele respingând feminitateaxe "„feminitate" sau folosindu-se de una înșelătoare, cum relatează Svetlana Taraban 8 în studiul ei despre miresele ucrainene de pe internet. Ideologia pusă în scenă face parte din arsenalul foarte tradițional și flatant pentru bărbații cu gândire patriarhală. Aceste femei își construiesc imagini în care se îmbină feminitateaxe "„feminitate" cu maternitateaxe "„maternitate", construcția unor fantezii despre „adevărata dragoste” și „soția perfectă”, în timp ce fotografiile arată imagini
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
istorie, citea filoso- fie, citea romane și volume de poezie, orice îi cădea pe mână, fie că le găsea în librării, fie că le primea chiar de la autori, la vreun eveniment. Și creștea astfel în fiecare zi în care mai punea în scenă o piesă. Care suna și mai bine, era mai bine intonată decât celelalte, mai bine înțeleasă și pătrunsă în adâncul ei, încât publicul simțea și mai intens dragostea și patosul lui, pe care le juca aproape de perfecțiune. Nu era doar
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
Victoriei, la eleganta bombonerie La Fayette, alături de orchestra James Cook, unde se spunea că vine cea mai selectă lume din oraș și unde seri la rând, pe care le va împărți în mod egal cu cei de la Grand Restaurant, va pune în scenă cele mai îndrăgite melodii ale acelor ani. Succesul tot mai răsunător, sălile pline și vânzările de discuri îl aduc repede pe Cristi în topul celor mai bogați oameni din țară, Fernic devine poate cel mai cunoscut și de departe cel
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]