21,186 matches
-
variabile (de obicei, contextul este „controlat” de mediul de laborator). Prin comparație, o istorie se ocupă Într-adevăr de legătura complexă dintre fenomen și context, dar În general pentru evenimente care nu sunt contemporane. În fine, sondajele pot Încerca să abordeze această problemă, Însă capacitatea lor de a examina contextul este extrem de limitată. De pildă, creatorul sondajului face eforturi constante de a limita numărul variabilelor ce trebuie analizate (și, prin urmare, al Întrebărilor ce sunt adresate), pentru a se Încadra fără
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
mai detaliată. În plus, elaborarea designurilor trebuie să maximalizeze patru condiții legate de calitatea studiului: (a) validitatea de construct, (b) validitatea internă (doar pentru studii de caz explicative sau cauzale), (c) validitatea externă și (d) fidelitatea. Modalitățile prin care cercetătorii abordează aspectele de mai sus privind controlul calității sunt prezentate pe scurt În acest al doilea capitol, dar constituie și o temă majoră a Întregii cărți. Dintre designurile propriu-zise menite studiilor de caz, relevante sunt patru tipuri fundamentale, bazate pe o
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
este reprezentat grafic ca deducție de nivelul doi. Generalizarea analitică poate fi folosită ori de câte ori studiul dumneavoastră implică unul sau mai multe cazuri. În plus, logica replicării și distincția Între generalizarea statistică și cea analitică sunt probleme pe care le vom aborda mai În detaliu În cadrul unor discuții pe marginea designurilor studiilor multiple. Punctul esențial În acest moment este acela că În efectuarea studiilor de caz ar trebui să urmăriți generalizarea analitică, evitând gândirea În termeni neclari de genul „mostră de cazuri
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
cercetător independent. Prin urmare, decizia de a Întreprinde astfel de investigații nu poate fi luată la modul facil. Fiecare caz În parte trebuie să servească un anume scop În cadrul sferei generale de cercetare. Aici, o revelație majoră este de a aborda cazurile multiple la fel ca experimentele multiple - adică de a urma o logică de „replicare”. Nu este vorba nici pe departe de analogia greșită care se făcea În trecut Între cazuri multiple și seria de respondenți ai unui sondaj (sau
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
important sprijin pentru seria inițială de ipoteze. Dacă se contrazic În vreun fel, ipotezele inițiale trebuie revăzute și testate din nou cu ajutorul unui alt set de cazuri. Din nou, această logică este asemănătoare cu modul În care oamenii de știință abordează descoperirile experimentale contradictorii. Un pas important În toate aceste proceduri de replicare este dezvoltarea unui cadru teoretic cuprinzător. El trebuie să precizeze atât condițiile În care este probabil să apară un anume fenomen (replicare literală), cât și pe cele În
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
colectate, Întrebările adresate și concluziile la care se ajunge). Respectarea acestor principii pe durata investigării unui caz Îi va spori calitatea În mod substanțial. Datele unui studiu pot proveni dintr-o varietate de surse. Șase din cele mai importante sunt abordate În acest capitol: documentele, arhivele, interviurile, observația directă, observația participativă și artefactele fizice. Unul dintre obiectivele prezentului capitol este de a face o scurtă trecere În revistă a celor șase surse. Al doilea scop este de a explica trei principii
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
mai mare. Un exemplu este evoluția studiilor de „istorie orală”. Totuși, o atare modificare a strategiilor tradiționale nu schimbă faptul că utilizarea surselor multiple de probe este inerentă studiului de caz, spre deosebire de celelalte strategii. Sursele multiple Îi permit cercetătorului să abordeze o sferă mai extinsă de aspecte istorice, atitudinale și comportamentale. Însă cel mai important avantaj va fi elaborarea unor linii de investigație convergente, un proces de triangulare menționat În mod repetat În secțiunea precedentă a acestui capitol. În concluzie, orice
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
să extragă și să examineze datele de arhivă, ca În științele economice sau cercetările operaționale, să conceapă și să efectueze sondaje după metodele specifice. Dacă vreuna dintre aceste tehnici este folosită În mod necorespunzător, se poate pierde oportunitatea de a aborda o gamă mai largă de probleme sau de a stabili linii de investigație convergente. Prin urmare, cerința referitoare la stăpânirea tehnicilor multiple de colectare a datelor ridică Întrebări importante privind instruirea și experiența cercetătorului. Din păcate, multe programe de instruire
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
Întrebările? Dacă este vorba de materiale de arhivă, ce fel de arhivă este și care sunt variabilele? 3. Căutarea dovezilor convergente. Menționați un incident care a avut loc recent În viața dumneavoastră de zi cu zi. În ce fel ați aborda stabilirea „faptelor” dacă ați dori să dovediți (retrospectiv) ce s-a Întâmplat? Ați lua interviuri unor persoane importante (inclusiv dumneavoastră)? Există artefacte sau documente pe care ați putea să le folosiți? 4. Exersarea Întocmirii unei baze de date. Pentru tema
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
a fost respectat, sau foarte dispus să decidă că patternul se potrivește. Puteți spori calitatea studiului dumneavoastră dacă stabiliți măsuri mai precise. În absența exactității, o sugestie importantă este să evitați postularea unor patternuri foarte subtile, astfel Încât tehnica dumneavoastră să abordeze potriviri sau nepotriviri de natură generală, ale căror interpretări să nu poată fi ușor puse la Îndoială. Construirea explicațiilor A doua tehnică de analiză este de fapt un tip special de pattern matching, Însă procedura e mult mai dificilă și
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
program comunitar sau public). De pildă, programele pentru dezvoltarea comunitară (numărul 1) ar putea duce la Îmbunătățirea condițiilor sociale și economice, reducând astfel de la bun Început șansele de risc pentru tânăr. Modul În care un tânăr ar fi Întâlnit și abordat una sau toate cele unsprezece posibile intervenții poate face obiectul unui studiu de caz, figura 5.1 ajutându-vă să definiți datele relevante și analiza acestora. Model logic la nivel de organizație sau firmă. Cu ajutorul modelelor logice se pot depista
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
cuprinde cel puțin două cazuri. Analiza poate fi realizată mai ușor, iar descoperirile pot fi mai consistente decât dacă veți lua În considerare un singur caz. Caseta 29 oferă un excelent exemplu de cercetări și teme semnificative care pot fi abordate prin efectuarea unui studiu „pe două cazuri”. Din nou, dacă veți studia mai mult de două cazuri, descoperirile vor fi chiar și mai consistente. Sintezele comparative pot fi efectuate fie că studiile pe cazuri individuale au fost realizate anterior ca
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
un angajament, evaluați-vă cu grijă disponibilitatea sau capacitatea de a face parte dintr-o echipă numeroasă. CASETA 38 Integrarea studiului de caz și a dovezilor sondajului: complementaritatea descoperirilor Studiile bazate pe metode multiple pot adresa Întrebări complementare ce trebuie abordate prin metode diferite. Cel mai adesea, studiile de caz sunt folosite pentru o Înțelegere mai profundă a proceselor cazuale, În timp ce sondajele oferă indicații asupra predominanței unui fenomen. Două studii ilustrează această combinație. Primul s-a ocupat de proiecte educaționale finanțate
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
rezultă că cel în cauză se află în bune relații cu cetățenii din comună și cadrele didactice, este atașat orânduirii noastre socialiste. Nu a fost semnalat cu probleme de interes operativ pentru organele de securitate. Cu prilejul cunoașterii personale, am abordat probleme actuale, candidatul situându-se pe o poziție bună, dovedind că este la curent cu evenimentele interne și internaționale ce apar în presă sau sunt transmise la radio și TV. În discuțiile purtate cu prilejul cunoașterii personale, candidatul a discutat
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
legat de A., venit recent din SUA. Cel în cauză interesează Dir. I și UM 0920 unde se va trimite copia notei. Informatorul a fost instruit să folosească prilejurile ce i se oferă prin natura serviciului de a-l mai aborda pe A. pentru a stabili date suplimentare asupra preocupărilor și legăturilor pe care le realizează în Capitală.” „La întâlnirea din 26.08.1978 informatorul „Călin” semnalează că, în urma discuțiilor cu profesorul director preot B.B., profesorii F.J. și L.U. de la
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
verificare preotul G.F. [...] Recrutarea se va face pe bază de sentimente patriotice, va fi chemat la inspectoratul județean al cultelor unde se vor purta discuții privitoare la poziția unor persoane față de politica partidului și statului nostru. În funcție de modul cum va aborda discuțiile, de sinceritatea de care va da dovadă, i se va pune problema colaborării cu organele de securitate, iar dacă va accepta, i se va lua un angajament scris în acest sens. Dacă nu va accepta, i se va da
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
de vedere spiritual, identificarea acelora cu poziție și preocupări necorespunzătoare, cu relații suspecte. identificarea și sesizarea persoanelor străine ce vizitează geamia sau care manifestă interes pentru această categorie, pentru drepturile și libertățile de credință. [...] Sursa va fi instruită să-i abordeze pe cei în cauză cu ocazia convocărilor și întâlnirilor de la muftiate, cât și, îndeosebi, cu prilejul parastaselor ce au loc la diferiți enoriași și unde sunt invitați și hogii și unde-i poate invita și el în cazul enoriașilor din
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
Hughes, la "ochiul sociologic" (1996). Oricum, intenția de a fonda sociologia culturii pe bunuri este, fără îndoială, inițiativa care ne-a dus cel mai departe. Lucrarea începe cu ele fiindcă ele comandă "restul": practicile, profesiile, politicile. Partea a doua Aceasta abordează problema "practicilor" în spiritul primei părți. Mai întâi analizând protagoniștii anchetelor, identificându-i, scoțând în evidență interesele de cunoaștere și metodele lor. Această opțiune tinde să relativizeze serios punctele de vedere dominante ale ministerului și, mai general, ale statisticii publice
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
atunci suntem îndreptățiți să afirmăm, odată cu Weber, că "știința face o problemă din ceea ce este evident prin convenție". Altfel spus, ceea ce este convențional precum calificativul "cultural" necesită o analiză sociologică. Primele elemente ale unei sociologii a categoriilor Fondatorii sociologiei au abordat nediferențiat temele categorizării și calificării: în jocul social, întotdeauna este vorba de a defini și clasa "lucruri". Durkheim și nepotul său Mauss au dezvoltat această perspectivă, arătând că atât categoriile mentale, cât și clasificările erau susceptibile de o tratare sociologică
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
serie pot și ele să fie frumoase în anumite ocazii, chiar dacă nu frumusețea este scopul lor (Kalifa, 2001; Noël Carroll, A Philosophy of Mass Culture, Oxford, 1998). • Weber: a specifica efectele pentru a înțelege În ce-l privește, Weber a abordat problema în alt sens, dar a ajuns la aceleași concluzii metodologice. A reafirmat constant că trebuie realizată o sociologie a efectelor religiei în locul reflecției despre ce este religia în sine: prea puțin conta pentru el esența ei (improbabilă). Discuțiile nesfârșite
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
care ocazionează cheltuieli (pentru sărbători, de exemplu)? Sau "bunurile" cu folosință dublă, precum automobilul, calculatoarele și animalele, care servesc, în parte, numai pentru destindere? Munca de calcul statistic și monetar efectuată de INSEE se dovedește deci complexă: nu doar că abordează exclusiv practicile culturale care au prilejuit un schimb monetar (declarat), dar, în plus, nici nu-și propune să identifice cheltuielile după finalitățile lor efective. Este, desigur, corect să spunem că benzina o cumpărăm pentru "transport" sau că telefonăm pentru a
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
să aprofundăm, dintre acești factori sociali, pe cel care-l implică în cea mai mare măsură pe sociolog în identitatea sa profesională, și anume clasa socială, din mai multe motive: pentru a arăta că există două mari modalități de a aborda problema: explicarea practicilor prin clase și invers. Acestea corespund unor intenții diferite, dar se pare că în ambele cazuri participăm, mai mult sau mai puțin voit, la o sociologie a claselor; prezentarea sistematică pe care o propunem poate servi drept
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
1960, care vorbesc de o "cultură de masă" și de indivizi atomizați. Fiecare încearcă să-și fabrice sau să-și "bricoleze" identitatea fără ca aceasta să fie determinată de clasă. De la practici la clase Există totuși un alt mod de a aborda problema, inversând perspectiva. Deviza devine: "Spune-mi ce-ți place și ce faci, ca să-ți spun cine ești". Demersul este mai inductiv, în măsura în care se pornește de la fapte sociale observabile pentru a se ajunge la fapte sociale prezumate (clasele), dar care
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
dezvoltă câteva noțiuni fundamentale, printre care alienarea ocupă un loc privilegiat. Deși el nu a reflectat niciodată la practicile culturale ca atare, ceea ce a scris a servit drept fir conducător pentru generații întregi de sociologi ai culturii. Studiul alienării este abordat în două rânduri la Marx, care se inspiră în mare măsură din Feuerbach (1804-1872), căruia îi aduce numeroase omagii. Acesta din urmă își concentrase reflecția asupra fenomenului religios, propunând o critică a alienării religioase (1841). Marx îi transpune analizele în
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
de singularizare care caracterizează jocul agenților culturali, sociologul efectuează în sens invers drumul actorilor, negându-i totodată validitatea. Ei exercită pe seama acestora o violență nejustificată. Este ceea ce-i reproșează, de exemplu, Heinich (1998a, p. 19) lui Menger (printre alții) când abordează artiștii prin intermediul unei noțiuni generale ("cariera"), care blochează orice efort comprehensiv: mai presus de toate, artiștii nu vor să-și privească viața sub forma unei cariere. Socioeconomia pune cu forța pe nasul actorilor culturali ochelarii raționalismului, adică tocmai ceea ce aceștia
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]