20,995 matches
-
pe Dâmbovița la Lungulețu și un canal de derivare a Dâmboviței spre râul Ciorogârla. Ca urmare a acestui derivații, erau controlate debitele provenind de pe Dâmbovița superioară, dar mai rămânea riscul unor inundații prin viituri provocate fie din ploi torențiale pe bazinul inferior al Dâmboviței fie fie prin depășirea capacității derivației. Inundații deosebit de grave s-au produs în București în 1837, provocate de Râul Ilfov, afluent al Dâmboviței, dar mai ales în 1862, 1864 și 1865. Ca urmare, sub domnia lui Alexandru
Paul Solacolu () [Corola-website/Science/311953_a_313282]
-
are capacitatea de evacuare a viiturilor Dâmboviței. Nici aceste lucrări, nici mărirea capacității de descărcare a podului de cale ferată de la Conțești nu au fost însă executate până în prezent. Cu tot acest ansamblu de lucrări, mai rămânea o parte din bazinul Dâmboviței situată în aval de toate derivațiile, care era necontrolată. Ploi torențiale concentrate pe acest bazin puteau și ele provoca inundarea Bucureștilor. De aceea, în conformitate cu schema lui Paul Solacolu a fost proiectată o acumulare - polder în zona Chiajna. Din dispoziția
Paul Solacolu () [Corola-website/Science/311953_a_313282]
-
podului de cale ferată de la Conțești nu au fost însă executate până în prezent. Cu tot acest ansamblu de lucrări, mai rămânea o parte din bazinul Dâmboviței situată în aval de toate derivațiile, care era necontrolată. Ploi torențiale concentrate pe acest bazin puteau și ele provoca inundarea Bucureștilor. De aceea, în conformitate cu schema lui Paul Solacolu a fost proiectată o acumulare - polder în zona Chiajna. Din dispoziția lui Nicolae Ceaușescu a fost preferată soluția unui lac acumulare în albia râului Dâmbovița, amonte de
Paul Solacolu () [Corola-website/Science/311953_a_313282]
-
de epurare proiectată în localitatea Glina, care s-a realizat prin două canale colectoare casetate dispuse sub cuvele de apă curată. Toate aceste lucrări duceau la o reducere a secțiunii disponibile pentru scurgerea debitelor în cazul unor ploi torențiale pe bazinul urban al Dâmboviței, care depășeau capacitatea de evacuare a Dâmboviței, chiar în condițiile existenței efectului de atenuare al Lacului Morilor a unor viituri simultane din amonte. Paul Solacolu a participat la diferitele studii privitoare la amenajarea Dâmboviței în București, preocupările
Paul Solacolu () [Corola-website/Science/311953_a_313282]
-
însă interesul pentru amenajarea zonei a reapărut după 1950. În această perioadă, Paul Solacolu s-a ocupat elaborarea anteproiectului lacului de acumulare Cernica, însă lucrările de amenajare a râului Colentina nu au fost abordate decât după peste un deceniu. În bazinul superior, amonte de Buftea, au fost proiectate o serie de lacuri de acumulare de importanță locală, în zona localităților Ghimpați, Dâmbovița și Ciocănești pe râul Colentina (neexecutate încă) și iazuri piscocole în zona Crevedia, Dâmbovița, pe afluentul ei Crevedia Extinderea
Paul Solacolu () [Corola-website/Science/311953_a_313282]
-
și decizia conducerii politice a fost de a se ignora desavantajele respective și de a se trece la execuția lucrărilor. Lucrările, exceptând acumularea Mihăilești, deja realizată, au fost oprite abia în 1990, neputând fi justificate economic. Schema de amenajare a bazinului Argeș urmărește aceleași principii ca cele pentru amenajarea celorlalte bazine hidrografice din România. Comparativ cu celelalte scheme, ea este însă cea care prezintă o complexitate deosebită. Dacă alte scheme de amenajare se concentrează pe câteva lucrări cheie care rezolvă în
Paul Solacolu () [Corola-website/Science/311953_a_313282]
-
desavantajele respective și de a se trece la execuția lucrărilor. Lucrările, exceptând acumularea Mihăilești, deja realizată, au fost oprite abia în 1990, neputând fi justificate economic. Schema de amenajare a bazinului Argeș urmărește aceleași principii ca cele pentru amenajarea celorlalte bazine hidrografice din România. Comparativ cu celelalte scheme, ea este însă cea care prezintă o complexitate deosebită. Dacă alte scheme de amenajare se concentrează pe câteva lucrări cheie care rezolvă în special problemele de gospodărire a apelor de pe cursurile de apă
Paul Solacolu () [Corola-website/Science/311953_a_313282]
-
Comparativ cu celelalte scheme, ea este însă cea care prezintă o complexitate deosebită. Dacă alte scheme de amenajare se concentrează pe câteva lucrări cheie care rezolvă în special problemele de gospodărire a apelor de pe cursurile de apă principale, în cazul bazinului Argeș Paul Solacolu a analizat în detaliu și rolul pe care îl au subbazinele râurilor mai mici. El a reușit să identifice soluții care rezolvă problemele proprii ale acestor subbazine, dar în același timp conferindu-le un rol care se
Paul Solacolu () [Corola-website/Science/311953_a_313282]
-
rolul pe care îl au subbazinele râurilor mai mici. El a reușit să identifice soluții care rezolvă problemele proprii ale acestor subbazine, dar în același timp conferindu-le un rol care se integrează în concepția generală de amenajare a întregului bazin. Un al doilea element caracteristic al acestei scheme îl constituie elasticitatea în funcționare pe care o permit lucrările realizate. Sistemul de derivații și lacuri de acumulare conceput de Paul Solacolu permite o redistribuire în timp și în spațiu a resurselor
Paul Solacolu () [Corola-website/Science/311953_a_313282]
-
un singur dirijor care să cunoască partitura și care să conducă orchestra. Rămâne astfel de văzut dacă generațiile viitoare vor ști să valorifice moștenirea pe care le-a lăsat-o Paul Solacolu. Oricât de importante ar fi realizările sale din bazinul Argeșului, Paul Solacolu și-a lăsat amprenta și asupra unor lucrări hidrotehnice din alte părți ale țării. În perioada 1961 - 1962 el a coordonat, în calitate de șef de proiect, planul de amenajare al bazinului Crișurilor. Specificul bazinului Crișurilor era mult diferit
Paul Solacolu () [Corola-website/Science/311953_a_313282]
-
de importante ar fi realizările sale din bazinul Argeșului, Paul Solacolu și-a lăsat amprenta și asupra unor lucrări hidrotehnice din alte părți ale țării. În perioada 1961 - 1962 el a coordonat, în calitate de șef de proiect, planul de amenajare al bazinului Crișurilor. Specificul bazinului Crișurilor era mult diferit de cel al Argeșului. Cu excepția municipiului Oradea bazinul nu avea mari aglomerații urbane. Pe de altă parte problemele de inundații și de exces de umiditate aveau o pondere deosebită; ele determinaseră realizarea unor
Paul Solacolu () [Corola-website/Science/311953_a_313282]
-
fi realizările sale din bazinul Argeșului, Paul Solacolu și-a lăsat amprenta și asupra unor lucrări hidrotehnice din alte părți ale țării. În perioada 1961 - 1962 el a coordonat, în calitate de șef de proiect, planul de amenajare al bazinului Crișurilor. Specificul bazinului Crișurilor era mult diferit de cel al Argeșului. Cu excepția municipiului Oradea bazinul nu avea mari aglomerații urbane. Pe de altă parte problemele de inundații și de exces de umiditate aveau o pondere deosebită; ele determinaseră realizarea unor lucrări de îndiguire
Paul Solacolu () [Corola-website/Science/311953_a_313282]
-
și asupra unor lucrări hidrotehnice din alte părți ale țării. În perioada 1961 - 1962 el a coordonat, în calitate de șef de proiect, planul de amenajare al bazinului Crișurilor. Specificul bazinului Crișurilor era mult diferit de cel al Argeșului. Cu excepția municipiului Oradea bazinul nu avea mari aglomerații urbane. Pe de altă parte problemele de inundații și de exces de umiditate aveau o pondere deosebită; ele determinaseră realizarea unor lucrări de îndiguire și de desecare încă înainte de primul război mondial. Era însă necesară aducerea
Paul Solacolu () [Corola-website/Science/311953_a_313282]
-
ale câmpiei de vest, pe lângă cele ale municipiului Oradea. De asemenea, schema mai prevedea lucrări pentru alimentările cu apă potabilă și industrială ale centrelor miniere din munții Apuseni. Schema de amenajare elaborată de Paul Solacolu în cadrul planului de amenajare al bazinului Crișurilor, a constituit baza lucrărilor executate în deceniile următoare. Interesul său pentru bazinul Crișurilor nu s-a terminat însă cu elaborarea acestui plan. Dezvoltarea zonei Oradea necesita extinderea sistemului de alimentare cu apă, ceeace necesita realizarea unor lucrări de regularizare
Paul Solacolu () [Corola-website/Science/311953_a_313282]
-
prevedea lucrări pentru alimentările cu apă potabilă și industrială ale centrelor miniere din munții Apuseni. Schema de amenajare elaborată de Paul Solacolu în cadrul planului de amenajare al bazinului Crișurilor, a constituit baza lucrărilor executate în deceniile următoare. Interesul său pentru bazinul Crișurilor nu s-a terminat însă cu elaborarea acestui plan. Dezvoltarea zonei Oradea necesita extinderea sistemului de alimentare cu apă, ceeace necesita realizarea unor lucrări de regularizare a debitelor Crișului Repede. Paul Solacolu a preluat, în calitate de șef de proiect, proiectarea
Paul Solacolu () [Corola-website/Science/311953_a_313282]
-
de fund a barajului. În jurul lacului de acumulare s-a dezvoltat, în ultimii ani, o zonă turistică, construcția principală a organizării de șantier fiind special proiectată pentru a permite transformarea ulterioară în hotel turistic. Paul Solacolu s-a interesat de bazinul hidrografic Timiș-Bega încă din anii 1956-1958 când a participat la elaborarea schemelor de amenajare ale bazinelor Bega Veche și Timiș-Bega. În perioadele următoare el a avut prilejul să participe în repetate rânduri la gospodărirea apelor din Banat, contribuția sa cea
Paul Solacolu () [Corola-website/Science/311953_a_313282]
-
turistică, construcția principală a organizării de șantier fiind special proiectată pentru a permite transformarea ulterioară în hotel turistic. Paul Solacolu s-a interesat de bazinul hidrografic Timiș-Bega încă din anii 1956-1958 când a participat la elaborarea schemelor de amenajare ale bazinelor Bega Veche și Timiș-Bega. În perioadele următoare el a avut prilejul să participe în repetate rânduri la gospodărirea apelor din Banat, contribuția sa cea mai recentă fiind cea legată de analiza condițiilor care s-au produs inundațiile și ruperile de
Paul Solacolu () [Corola-website/Science/311953_a_313282]
-
Statul major american credea că o invazie de proporții în Franța cât mai curând posibil era singura soluție pentru terminarea rapidă a războiului în Europa, orice altă operațiune nefăcând decât să întârzie victoria împotriva Germaniei. Britanicii considerau că prezența în bazinul mediteranean a unor trupe numeroase antrenate pentru debarcări amfibii făceau posibilă și utilă o invazie la scară redusă în regiune. Până în cele din urmă, factorii de decizie politică au hotărât să declanșeze o invazie în Franța la începutul anului 1944
Campania din Italia (al Doilea Război Mondial) () [Corola-website/Science/312011_a_313340]
-
faptului că "spiritul violului si a crimei” (Chiron și Demetrius), să stea cu el. Ea este de acord. Atunci când ea a plecat servitorii lui Titus îi leagă pe Chiron și Dimitrius, iar Titus le taie gâtul, în timp ce Lavinia ține un bazin în poala ei pentru a prinde sângele lor. El intenționează să îi gătească într-o plăcintă pentru mama lor. În ziua următoare, în timpul sărbătorii de la casa lui, Titus îl întreabă pe Saturninus dacă un tată ar trebui să-și omoare
Titus Andronicus () [Corola-website/Science/312025_a_313354]
-
sunt crescute adesea în ferme pentru hrană și penaj. Toate rațele domestice provin din strămoșul lor sălbatic, "Anas platyrhynchos", mai puțin rața leșească Rațele domestice sunt mult mai mari decât cele sălbatice, unele din ele având 30 de centimetri de la bazin până la coadă. Un lucru înțeles greșit de către populație este că majoritatea rațelor, mai puțin cele domestice și femela de "Anas platyrhynchos", nu măcăne, ci scot alt fel de sunete. Un alt lucru înțeles greșit este faptul că măcănitul raței domestice
Rață () [Corola-website/Science/312088_a_313417]
-
URSS să se desfășoare în condițiile iernii grele rusești, ceea ce a dus în cele din urmă la înfrângerea suferită în fața porților Moscovei. Încă de la unificarea țării, Italia a dorit să capete statutul de „mare putere” și să câștige hegemonia în bazinul mediteranean. Mai târziu, în timpul regimului fascist, crearea unui nou Imperiu Roman, (în care ar fi fost inclusă și Grecia), a devenit unul dintre obiectivele lui Mussolini. Încă din primele decenii ale secolului, Albania și Insulele Dodecaneze au devenit scena luptei
Războiul greco-italian () [Corola-website/Science/312078_a_313407]
-
în care se pătrunde din " tepidarium" și al cărui mozaic se află chiar deasupra sistemului de încălzire subterană -"hypocaust". Pereții acestuia sunt de asemeni prevăzuți cu goluri prin care pătrundea aerul cald. La unul din capetele acestuia se afla un bazin rotund -"labrum", iar la celălalt un alt spațiu amenajat pentru băi "(puelos, alveus, solium, calida piscina)" ce putea fi accesat de pe o platformă -"schola"- prin intermediul unor trepte. "Labrumul" era dotat cu apă caldă ce se turna pe capul celor ce
Terme () [Corola-website/Science/312246_a_313575]
-
celălalt un alt spațiu amenajat pentru băi "(puelos, alveus, solium, calida piscina)" ce putea fi accesat de pe o platformă -"schola"- prin intermediul unor trepte. "Labrumul" era dotat cu apă caldă ce se turna pe capul celor ce urmau să părăsească camera. Bazinele erau de obicei executate din marmură iar încăperile nu puteau fi bogat ornamentate datorită căldurii prea mari distribuite aici. "Laconicumul" este o cameră ce prevede un grad superior de încălzire față de cel din "caldarium", fiind de fapt un spațiu de
Terme () [Corola-website/Science/312246_a_313575]
-
alăturate pereților - "pulvinus, gradus". "Apodyteriumul" duce într-un sens către "natatio", amenajat pentru băi reci,iar în celălalt conduce la "tepidarium" care la rândul său comunică cu centrala termică pe una din laturi și cu băile calde. Extremitatea o ocupă bazinul numit "labrum". Și această încăpere este dotată cu amenajările pentru menținerea temperaturii înalte deja amintite în cazul corespondent (goluri pentru pătrunderea aerului, respectiv suspendarea podelei). Băile romane includeau adesea în afara spațiilor menționate și un loc unde se desfășurau sporturile în
Terme () [Corola-website/Science/312246_a_313575]
-
3 milioane de locuitori, fiind ca populație a cincea aglomerare urbană din Europa după Moscova, Londra Mare, Madridul Mare și Parisul. În anul 2010 orașul Essen a fost declarat una din cele 3 capitale culturale ale Europei, ca reprezentând întregul Bazin al Ruhrului, celelalte două capitale culturale din 2010 fiind Istanbul, Turcia, și Pécs, Ungaria. În ultimul timp bazinul Ruhr a pierdut din ponderea industrială, deși azi există încă unele firme mari ca RAG, Degussa, ThyssenKrupp care au 8,9 % din
Regiunea Ruhr () [Corola-website/Science/311494_a_312823]