19,801 matches
-
dar micul Peter se ocupa mai mult cu studierea naturii. Luând lecții de la profesorii săi particulari, la vârsta de 13 ani el știa limbile engleză, franceză, latină și greacă la perfecție și a început să frecventeze orele la Colegiul de Chirurgie din Berlin, unde a studiat anatomia, fiziologia, obstetrica, chirurgia și, paralel, botanica și zoologia. Își continuă studiile la Universitatea Martin Luther din Halle-Wittenberg (1758-1759) și la Universitatea Georg-August din Göttingen (1759-1760), căpătând cunoștințe în domeniile pedagogiei, filosofiei, mineritului, zoologiei, botanicii
Peter Simon Pallas () [Corola-website/Science/311817_a_313146]
-
naturii. Luând lecții de la profesorii săi particulari, la vârsta de 13 ani el știa limbile engleză, franceză, latină și greacă la perfecție și a început să frecventeze orele la Colegiul de Chirurgie din Berlin, unde a studiat anatomia, fiziologia, obstetrica, chirurgia și, paralel, botanica și zoologia. Își continuă studiile la Universitatea Martin Luther din Halle-Wittenberg (1758-1759) și la Universitatea Georg-August din Göttingen (1759-1760), căpătând cunoștințe în domeniile pedagogiei, filosofiei, mineritului, zoologiei, botanicii (după sistema lui Carl Linné), agriculturii, matematicii și fizicii
Peter Simon Pallas () [Corola-website/Science/311817_a_313146]
-
S-a născut la Lyon, fiul unui negustor cu același nume și al Annei Richard. Urmează cursurile de literatură Franceză și Medicină ale Universității din Lyon. După terminarea studiilor, profesează ca medic în același oraș și deasemeni predă Anatomie și Chirurgie la Universitatea din Lyon. este cunoscut pentru studiile sale în domeniul chirurgiei și în special al chirurgiei vasculare, studii care au fost începute în Franța și continuate după 1904 în Statele Unite. Cadru al Universității de Medicină din Chicago și apoi
Alexis Carrel () [Corola-website/Science/311386_a_312715]
-
al Annei Richard. Urmează cursurile de literatură Franceză și Medicină ale Universității din Lyon. După terminarea studiilor, profesează ca medic în același oraș și deasemeni predă Anatomie și Chirurgie la Universitatea din Lyon. este cunoscut pentru studiile sale în domeniul chirurgiei și în special al chirurgiei vasculare, studii care au fost începute în Franța și continuate după 1904 în Statele Unite. Cadru al Universității de Medicină din Chicago și apoi din 1906 al Institutului de Cercetări Medicale Rockefeller din New York, Alexis Carrel
Alexis Carrel () [Corola-website/Science/311386_a_312715]
-
de literatură Franceză și Medicină ale Universității din Lyon. După terminarea studiilor, profesează ca medic în același oraș și deasemeni predă Anatomie și Chirurgie la Universitatea din Lyon. este cunoscut pentru studiile sale în domeniul chirurgiei și în special al chirurgiei vasculare, studii care au fost începute în Franța și continuate după 1904 în Statele Unite. Cadru al Universității de Medicină din Chicago și apoi din 1906 al Institutului de Cercetări Medicale Rockefeller din New York, Alexis Carrel primește recunoașterea publică a efortului
Alexis Carrel () [Corola-website/Science/311386_a_312715]
-
fost începute în Franța și continuate după 1904 în Statele Unite. Cadru al Universității de Medicină din Chicago și apoi din 1906 al Institutului de Cercetări Medicale Rockefeller din New York, Alexis Carrel primește recunoașterea publică a efortului său în domeniul cercetării chirurgiei experimentale și în special vasculare, al transplantului de țesuturi și organe în 1912, când i se acordă Premiul Nobel pentru Medicină.
Alexis Carrel () [Corola-website/Science/311386_a_312715]
-
1735, el a fost numit și șeful bibliotecii. În afară de publicarea cu succes a poeziilor sale, Haller își facea din ce în ce mai mult un nume în domeniul științific. La vârsta de 28 de ani, în 1736, el a fost numit profesor pentru anatomie, chirurgie și botanică la universitatea din Göttingen, unde a lucrat până în 1753 (1 octombrie 1736-29 mai 1753; prorector: 2 ianuarie 1741-3 iulie 1741 și 3 ianuarie 1743-2 iulie 1747) ajutând tinerii universități să obțină repede reputație internațională. În anul 1751 a
Albrecht von Haller () [Corola-website/Science/312398_a_313727]
-
ani înainte, cât am stat în neurochirurgie, și mi-a adus-o la 180 de grade față de ceea ce îmi propusesem eu, o viață liniștită de medic internist în orașul meu natal, Fălticeni”. În 1945 își susține doctoratul în medicină și chirurgie. În același an se căsătorește cu doctorul Ionel Ionescu, secundar neurochirurg, cu care a avut doi copii, Constantin (n. 26 februarie 1946) și Ioana (n. 27 iulie 1953). În 1946 participă la concursul de secundariat, în 1954 este încadrată medic
Sofia Ionescu-Ogrezeanu () [Corola-website/Science/312462_a_313791]
-
profil moral și profesional complet, de personalitate distinsă, cunoscută în întreaga lume pentru contribuțiile sale remarcabile în domeniul neurochirurgiei, în special pentru operațiile pe măduva spinării și creier, și pentru lucrările sale științifice apărute în Acta chirurgica Belgica, Journal de chirurgie, Neurologia, Psihiatria, Neurologia, Neurochirurgia, Revue Roumaine d' Endocrinologie. Numărul articolelor și comunicărilor prezentate în țară și în străinătate se ridică la aproape 120. Pentru meritele deosebite dovedite încă din anii studenției, Sofia Ionescu a fost răsplătită cu Semnul de Distincție
Sofia Ionescu-Ogrezeanu () [Corola-website/Science/312462_a_313791]
-
unele dificultăți de interpretare și acestea datorită varietății climatice și a diferențelor dintre practicile fiecărei etnii. În preistorie, actul medical avea și conotații mistico-religioase. Tămăduitorii erau atât sacerdoți, cât și vraci sau șamani. Trepanarea este cea mai veche formă de chirurgie atestată arheologic, cele mai vechi vestigii fiind datate în neolitic și chiar în mezolitic. În anumite regiuni era destul de răspândită. Astfel, într-un sit arheologic din Franța datat în 6500 î.Hr. (regiunea Sena-Oise-Marna, departamentul Lozère), din 120 de cranii, 40
Medicina preistorică () [Corola-website/Science/312473_a_313802]
-
s-a lovit exact de autobuzul în care se află Estefan. Această a fost dusă la secția de urgență a spitalului Community Medical Center înnoptând sub grijă medicilor de acolo. A doua zi, Estefan a fost trimisă la Spitalul de Chirurgie Specială din New York City, unde chirurgii de acolo i-au oferit ajutorul necesar. Recovalescența a durat aproximativ un an și a fost complementată cu terapie psihică. Estefan s-a reîntors în turneu după 10 luni de la accident. Estefan a reapărut
Gloria Estefan () [Corola-website/Science/312878_a_314207]
-
Pana unde-l poți însoți pe Don Quijote“, în Contemporanul - ideea europeană, nr.2, jan.1992; Ulici, Laurențiu - Poeți tineri transilvăneni, în România liberă, 22 febr,1992; Bourescu, Dan-Silviu - față cu livrescul, în Luceafărul, nr.8/ 11 martie 1992; Preda, Sorin - Chirurgia unni zâmbet, Suplimentul literar ,Tineretul liber“, nr.4, anul IV, aprilie 1992; Brâsilă, Mircea - Poeme din Ev-Mediul odăii, în Calende, nr.3, martic, 1992; Cistelecan, AI. - Poemul adaptat, în Luacafăru 1, nr. 17, 11 mai 1992; Sora, Simona - Copita și
George Vulturescu () [Corola-website/Science/312924_a_314253]
-
la Universitatea din Viena. Apoi s-a specializat vreme de doi ani în medicină internă, neurologie și psihiatrie la clinicile universitare din Frankfurt am Main, Heidelberg și Freiburg im Breisgau Ulterior a revenit la Viena, unde s-a specializat în chirurgie. În 1903 a fost angajat la clinica de otologie din Viena, condusă atunci de Adam Politzer, al cărui apropiat colaborator a devenit. Pe când era medic la Viena, Bárány a introdus, cu ajutorul unei seringi, un lichid în conductul auditiv extern al
Róbert Bárány () [Corola-website/Science/309173_a_310502]
-
ocupat Przemysl și dus la Merv în Asia Centrală. Acolo s-a aflat în condiții de insalubritate și s-a îmbolnăvit de malarie, dar avut șansa ,la inițiativa medicului militar șef din Merv, să i se dea posibilitatea de a practica chirurgia ORL, în care era expert. Tratându-l cu succes pe primarul localității și familia sa, a devenit un oaspete dorit în casa acestuia. Știrea despre primirea premiului Nobel a primit-o în zilele prizonieratului în Rusia. La intervenția prințului Carl
Róbert Bárány () [Corola-website/Science/309173_a_310502]
-
(n. 3 ianuarie 1936, Dej, județul Cluj - d. 21 martie 2004) este un medic chirurg și profesor de chirurgie român, considerat părintele chirurgiei laparoscopice din România. Are o bogată activitate științifică, cu peste 170 de lucrări publicate în țară și în străinătate. A efectuat primele cercetări experimentale din România privind prelevarea și conservarea grefonului hepatic și a realizat primul
Sergiu Duca () [Corola-website/Science/308869_a_310198]
-
(n. 3 ianuarie 1936, Dej, județul Cluj - d. 21 martie 2004) este un medic chirurg și profesor de chirurgie român, considerat părintele chirurgiei laparoscopice din România. Are o bogată activitate științifică, cu peste 170 de lucrări publicate în țară și în străinătate. A efectuat primele cercetări experimentale din România privind prelevarea și conservarea grefonului hepatic și a realizat primul transplant hepatic experimental din
Sergiu Duca () [Corola-website/Science/308869_a_310198]
-
experimental din țară, în 1975. A introdus pentru prima dată în România unele tehnici chirurgicale și a creat el însuși tehnici chirurgicale noi. Pentru activitatea sa a primit numeroase premii și distincții. Este fondator și președinte al "Societății Române de Chirurgie Laparoscopică" și membru fondator al "World Association of Hepato-Pancreato-Biliary Surgery" (Lund-Suedia). Medicina între științe, ca și muzica între arte, este cea mai apropiată sufletului omenesc.
Sergiu Duca () [Corola-website/Science/308869_a_310198]
-
fie numită Mite, a urmat studii de literatură, filozofie, pictură și canto, întâi la Greifswald, apoi la Berlin, unde familia s-a mutat în 1868, și ulterior în Anglia. În 1868 Adolf Carl Heinrich von Bardeleben este numit professor de chirurgie la Universitatea din Berlin și șef al clinicii de chirugie la celebrul spital . Mutarea la Berlin a fost un prilej pentru a relua legăturile cu familia cumnaților săi Georg Bernhard Alexander Kremnitz, consilier de justiție, și Therese Ulrike Henriette, născută
Mite Kremnitz () [Corola-website/Science/308894_a_310223]
-
doi pe cap, în urma efectelor pirothenice din cauza cărora i-a luat foc părul. Acest eveniment s-a petrecut în fața unei mulțimi de fani care participau la simularea unui concert. Imediat după acest accident Jackson a făcut a treia operație de chirurgie plastică și a urmat un tratament pentru a-și ascunde cicatricile cauzate de acest eveniment. Cele 1,5 milioane de $ pe care Jackson i-a primit despăgubire de la Pepsi i-a donat la Brotman Medical Center din Culver City, California
Michael Jackson () [Corola-website/Science/308959_a_310288]
-
în 5 mai 1934. Situat inițial pe malul Dâmboviței, spitalul a fost finanțat din fondurile personale ale lui Nicolae Minovici (ipotecarea casei personale), permitea îngrijirea tuturor bolnavilor indiferent de posibilitatea de a plăti serviciile medicale și avea o secție de chirurgie cu 60 de paturi. În acelaș an este înființată în spital și o secție de toxicologie. La 24 august 1944 clădirea spitalului de pe malul Dâmboviței a fost distrusă de bombardamentele aviației germane. Spitalul a fost mutat în clădirea "Sanatoriului Antoniu
Spitalul Clinic de Urgență București () [Corola-website/Science/309940_a_311269]
-
dezvoltarea Bucureștiului și cu creșterea populației capitalei, vechea clădire a spitaluilui s-a dovedit a fi insuficientă, astfel că în 1960 este adăugat un nou corp de clădire cu 7 etaje. În noua clădire a fost înființată o clinică de chirurgie, formată din 3 secții, o secție de terapie intensivă și un departament de gardă. În anul 1969 spitalul a juns la 600 de paturi. În anul 1992 are loc o reorganizare a secțiilor spitalului și înființarea unor noi secții, pentru
Spitalul Clinic de Urgență București () [Corola-website/Science/309940_a_311269]
-
de paturi. În anul 1992 are loc o reorganizare a secțiilor spitalului și înființarea unor noi secții, pentru a satisface cererea tot mai mare și diversă de afecțiuni întâlnite în cazurile de urgență. Acum este înființată o secție distinctă de chirurgie, cu o unitate de terapie intensivă coronariană, o secție de neurochirugie, una de chirurgie plastică și reconstructivă și altele de chirurgie vasculară și cardiacă. Tot acum prin eforturile directorului spitalului dina cea vreme, dr. Alexandru Bucur este dezvoltată secția de
Spitalul Clinic de Urgență București () [Corola-website/Science/309940_a_311269]
-
unor noi secții, pentru a satisface cererea tot mai mare și diversă de afecțiuni întâlnite în cazurile de urgență. Acum este înființată o secție distinctă de chirurgie, cu o unitate de terapie intensivă coronariană, o secție de neurochirugie, una de chirurgie plastică și reconstructivă și altele de chirurgie vasculară și cardiacă. Tot acum prin eforturile directorului spitalului dina cea vreme, dr. Alexandru Bucur este dezvoltată secția de toxicologie și se creează una nouă de gastroenterologie. La nivelul anului 2006 spitalul dispunea
Spitalul Clinic de Urgență București () [Corola-website/Science/309940_a_311269]
-
tot mai mare și diversă de afecțiuni întâlnite în cazurile de urgență. Acum este înființată o secție distinctă de chirurgie, cu o unitate de terapie intensivă coronariană, o secție de neurochirugie, una de chirurgie plastică și reconstructivă și altele de chirurgie vasculară și cardiacă. Tot acum prin eforturile directorului spitalului dina cea vreme, dr. Alexandru Bucur este dezvoltată secția de toxicologie și se creează una nouă de gastroenterologie. La nivelul anului 2006 spitalul dispunea de 760 de paturi. În 2005 a
Spitalul Clinic de Urgență București () [Corola-website/Science/309940_a_311269]
-
a absolvit în 1854, cu mențiune, Gimnaziul Nr. 2. din Odesa, a urmat studii la Facultatea de Medicină a Universității din Moscova, pe care le-a absolvit în 1859. A lucrat apoi la spitalul orășenesc din Odesa, la secția de chirurgie. În 1863 a susținut, la Harkov, teza de doctorat "O krovânoj okolomatočnoj opuholi". S-a perfecționat timp de doi ani, mai întâi în Germania, apoi în Franța și în Anglia. În 1866, în timpul Războiului Austro-Prusac, a fost medic militar pe
Nicolai Sklifosovski () [Corola-website/Science/309971_a_311300]