19,534 matches
-
în perioada sovietică, probabil, nu existau savanți sau persoane cu funcții de conducere din ramură vitivinicolă, care să nu-l cunoască pe profesorul Emil Rusu. Relații fructuoase de colaborare și chiar prietenești au existat întotdeauna între profesorul Emil Rusu și colaboratorii institutului „Magaraci” din Ialta - regretații savanți-oenologi cu renume mondial G. Valuico, N. Pavlenco, E. Datunașvili, N. Burian etc. Odată cu destrămarea Uniunii Sovietice au devenit tradiționale întîlnirile cu colegii oenologi din România. Printre savanții români, cu care a stabilit relații de
Emil Rusu () [Corola-website/Science/337459_a_338788]
-
(n. 28 iunie 1831 - d. 15 august 1907) a fost un violonist, compozitor, dirijor și pedagog maghiar. Un colaborator apropiat al lui Johannes Brahms, este considerat unul dintre cei mai importanți violoniști ai secolului al XIX-lea. s-a născut în Kittsee (sau Köpcsény), în apropiere de Bratislava și Eisenstadt, în ceea ce este astăzi regiunea Burgenland din Austria. A
Joseph Joachim () [Corola-website/Science/328421_a_329750]
-
Anania în anii '60-'70 și chiar unul dintre romanele sale personale, "Insulele de aur și argint" (sub titlul "Golful ucigașilor"). Ultimul volum publicat înaintea morții, " Cât de mic poate fi infernul?" conține două nuvele, una dintre ele scrisă de colaboratorul său de-o viață, Anania. Acesta din urmă a declarat că există schița unui ultim roman care să continue evenimentele din "Ferma oamenilor de piatră" și "Paralela-enigmă", intitulat " Lupta cu îngerul", dar nu a confirmat finalizarea proiectului. Romanul abordează tema
Încotro curge liniștea? () [Corola-website/Science/328437_a_329766]
-
Coproducători au fost Peter Bandera, Jonathon Komack Martin și Darin Spillman. Consilier militar a fost generalul de divizie Vasile Mihalache. Filmările au avut loc în România (la București), Italia (la Roma), Bosnia-Herțegovina, Croația și Muntenegru , începând din 3 octombrie 1998. Colaboratorul român al companiilor producătoare a fost Castel Film. Filmările s-au desfășurat cu sprijinul Ministerului Afacerilor Interne al României, Administrației Patrimoniului de Stat, Inspectoratului General al Poliției - Poliția Rutieră, S.C. TAROM S.A., Colegiului „Sfântul Sava”, Hotelului Athénée Palace Hilton din
Dușmanul dușmanului meu () [Corola-website/Science/328472_a_329801]
-
Exerciții de transparență la Editura „Cartea românească” căruia i se acordă premiul UTC pentru poezie și în 1989 volumul Insomnii lângă munți, la aceeași editură (titlul propus, Avantajele insomniei, fusese respins de cenzură). În paralel face parte din colectivul de colaboratori ai Dicționarului de scriitori români coordonat de Mircea Zaciu, Marian Papahagi și Aurel Sasu, redactând peste 40 de articole. În primăvara anului 1989 se încheie perioada maramureșeană, una pe care o consideră fertilă și despre care vorbește întotdeauna cu bucurie
Ioan Moldovan (scriitor) () [Corola-website/Science/333451_a_334780]
-
în funcție de nevoi. Ali Pașa dorea ca Codul Civil francez să fie tradus și aplicat în imperiu, dar Ahmet Cevdet nu era de aceeași părere și credea că ar trebui să fie compilate și standardizate regulile jurisprudenței hanefite. Ahmet Cevdet împreună cu colaboratorii săi constituie o asociație "Mecelle Cemiyeti". compilează regulile din Coran și le dă forma unor legi pe care le adună în "Mecelle". În timp ce scria volumul al V-lea este numit guvernator de Bursa iar în timpul scrierii celui de al-VIII-lea volum
Ahmet Cevdet Pașa () [Corola-website/Science/331073_a_332402]
-
au numărat comedienii Tim Minchin, Alexei Sayle, Dara Ó Briain și oameni de știință precum dr. Alice Roberts de la show-ul BBC "The Incredible Human Journey". Cox a mai apărut în "Nine Lessons and Carols for Godless People" și este colaborator regulat la Breakfast Show difuzat săptămânal de BBC 6 Music, alături de Shaun Keaveny. Cox apare în episodul din "CarPool" difuzat la 24 iulie 2009, serialul lui Robert Llewellyn care rulează pe internet. De asemenea, Cox a apărut de numeroase ori
Brian Cox (fizician) () [Corola-website/Science/331213_a_332542]
-
ciorapi, mingea albastră exitinzându-se pentru a-i acoperi sânii expuși. Pe 25 decembrie 2012, Gâgă a anunțat un documentar care celebrează ”viața, crearea ARTPOP + tu”, descriindu-l că un cadou pentru fani. Documentarul a fost regizat de Terry Richardson, un colaborator anterior pentru cartea ilustrata "”Lady Gâgă x Terry Richardson”" care nu a fost lansată. Un anunț public, postat pe 12 iulie 2013 dezvăluie planurile pentru evenimentul ”ArtRave”, noaptea dinaintea lansării "ARTPOP", totodată și proiectele lui Gâgă la care a lucrat
Artpop () [Corola-website/Science/331226_a_332555]
-
pp. 793-794.] Din 1997 până în 2002 este membru cooptat la Centre de Logique de l’Institut supérieur de Philosophie (Université de Louvain). În perioada 2001-2002 este lector la École européenne Bruxellensis ÎI (filosofie, secția anglofona). Din 2002 până în 2007 este colaborator științific la Centre d’anthropologie philosophique de l’Institut supérieur de Philosophie (Université de Louvain). În 2002, lucrarea să "La dialectique de l’intuition chez A. N. Whitehead. Sensation pure, pancréativité et onto-logisme" este încununată de către Secția Litere a Academiei
Michel Weber () [Corola-website/Science/331253_a_332582]
-
că era o persoană duplicitară, prefăcută. Ministrul britanic la Stockholm scria despre rege că „viața lui e o permanentă scenă de intrigi și suspiciuni”. Gustav al III-lea nu aprecia loialitatea și avea o tendință de a se întoarce împotriva colaboratorilor, chiar și atunci când aceștia îi rămâneau fideli. De aceea, majoritatea asociaților lui s-au întors împotriva sa. În Suedia, soarta lui Gustav al III-lea a fost decisă de contextul vremurilor respective: slăbiciunea economică a țării sale, opoziția înverșunată a
Casa Holstein-Gottorp () [Corola-website/Science/331304_a_332633]
-
artă, memorialistică, etnografie, științe naturale). Muzeul a fost înființat de către Constantin Mătasă (1878 - 1971) în clădirea Casei Naționale Regina Maria, în 1934, apoi a funcționat în localul Școlii nr. 1, iar din 1980 ocupă actuala clădire. Muzeul a avut drept colaboratori, printre alții pe: Vladimir și Hortensia Dumitrescu, Radu și Ecaterina Vulpe, Silvia Marinescu-Bîlcu, Alexandru Vulpe. Clădirea muzeului este monument de arhitectură (1912 - 1913). A fost sediu al Prefecturii și Tribunalului județean. Sunt expuse bogate colecții de arheologie, dintre care remarcăm
Complexul Muzeal Județean Neamț () [Corola-website/Science/331361_a_332690]
-
acea vreme, se vărsa Dunărea în Marea Neagră și preluat ulterior de către Comisiunea Europeană a Dunării în 1879, se află astăzi la 1,5 km de țărmul mării. Se pare că proiectul a fost elaborat de M. Engelhardt, de profesiune medic, colaborator din afara Serviciului Tehnic al CED, proiect însușit sub conducerea lui Sir Charles A. Hartley. De-a lungul vremii, construcția a suferit unele modificări de aspect exterior și interior, fără să-i fie afectată structura de rezistență inițială. După anul 1989
Muzeul „Farul Sulinei” () [Corola-website/Science/331379_a_332708]
-
în 1974, a utilizat pentru prima oară (urmat mai apoi de alți istorici precum Robert Paxton sau Jean-Pierre Azéma) termenul "colaboraționiști" pentru definirea simpatizanților naziști și fasciști care doreau întărirea colaborării cu Germania lui Hitler din motive ideologice. Prin contrast, "colaboratorii’’ cooperau cu ocupantul german numai pentru satisfacerea unor interese personale. Printre cei mai cunoscuți colaboraționiști francezi s-au numărat liderul PPF Jacques Doriot, scriitorul și ziaristul Robert Brasillach, sau lilderul RNP Marcel Déat. Una dintre pricipalele motivații a colaboraționștilor era
Administrația germană în Franța ocupată în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/334000_a_335329]
-
a forțat cursurile Ronului (25 august 1944), Rinului (19 noiembrie 1944) și Dunării (21 aprilie 1945). Pe 22 aprilie 1945, această unitate a cucerit Sigmaringen în Baden-Württemberg. Aici au fost arestați membrii regimului de la Vichy în frunte cu mareșalul Pétain. Colaboratorii regimului de ocupație au fost supuși epurărilor legale (épuration légale), unii dintre ei fiind executați pentru trădare. Printre cei executați s-a numărat Pierre Laval, premierul guvernului de la Vichy în 1942-1944. Mareșalul Pétain, „Șeful Statului Francez”, a fost la rândul
Administrația germană în Franța ocupată în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/334000_a_335329]
-
părți de o căldură delicată, de o tensiune a interesului, de o frumusețe a descrierilor, care îl fac - în aceste părți - egal cu bunele romanuri occidentale. Dar în privința conducerii unitare a evenimentelor sunt obiecții de făcut”. Romanul a plăcut scriitorilor colaboratori ai revistei "Convorbiri literare" și a avut parte de un succes mare la public, atingând în 16 ani un tiraj de 37.000 de exemplare. Succesul romanului și obiecțiile făcute de critici că i-ar lipsi dramatismul l-au determinat
Tănase Scatiu (roman) () [Corola-website/Science/334039_a_335368]
-
activitatea sa din Cluj și era apreciat în rândul tipografilor, a fost primit de Sindicatul Arte Grafice care i-au oferit un post la tipografia „Veștemean” iar în primăvara anului 1941, la tipografia „Kraft și Drotlef”. În această perioadă este colaborator la mai multe ziare dovedind ușurință în exprimare și deosebită abilitate în scris. În anul 1942, din iulie pâna în decembrie a fost pe front în Uniunea Sovietică, furier și dactilograf la comandamentul Diviziei; frontul a ajuns până în Caucaz. În
Ionel Cheregi () [Corola-website/Science/334205_a_335534]
-
făcut să colaboreze la „Scânteia” (obținând premiul II în iunie 1948), „Timpul liber”, Almanahul Grafic din Cluj, Ziarul „Țara” din Sibiu și „Timpul” din Bucuresti, în care au apărut articole îndeosebi pe probleme culturale și sociale. Din anul 1947, din colaborator la ziarul „România Viitoare” a trecut în redacție ca redactor. A îndeplinit funcțiile de redactor I, secretar de redacție și prim-redactor la ziarele „România Viitoare”, „Lupta Sibiului” și de colaborator permanent la „Flacăra Sibiului”( 1952-1968), „Tribuna Sibiului”(1968-1989) , „Drum
Ionel Cheregi () [Corola-website/Science/334205_a_335534]
-
pe probleme culturale și sociale. Din anul 1947, din colaborator la ziarul „România Viitoare” a trecut în redacție ca redactor. A îndeplinit funcțiile de redactor I, secretar de redacție și prim-redactor la ziarele „România Viitoare”, „Lupta Sibiului” și de colaborator permanent la „Flacăra Sibiului”( 1952-1968), „Tribuna Sibiului”(1968-1989) , „Drum Nou” din Brașov. A mai colaborat la „Scânteia”, la „Munca” și la „Neuer Weg” cu articole semnate fie cu numele propriu, fie cu pseudonimele Doina Sălăjan, Ionel Crișanu, Mircea Mureș sau
Ionel Cheregi () [Corola-website/Science/334205_a_335534]
-
Barbados și Carriacou. Deși a avut probleme cu vederea (miopie avansată, aproape de orbire) reușește să parcurgă studiile elementare, urmate de "Hunter College High School", un colegiu pentru copii supradotați. Își finanțează studiile activând sub diverse ocupații ca: muncitor în fabrică, colaborator la diverse publicații, tehnician radiolog, asistent social etc. În 1961 este absolventă a Columbia University în bibliologie. Lucrează o perioadă ca bibliotecar la Mount Vernon, New York. Se căsătorește cu avocatul Edwin Rollins, cu care are doi copii. Ulterior, cei doi
Audre Lorde () [Corola-website/Science/334208_a_335537]
-
sa au avut cinci fiice și trei fii: Profesor de științe naturale și zoologie la Royal School of Mines ("Școala Regală de Inginerie a Minelor") din Londra (1854-1885) și profesor de anatomie comparată la Imperial College din Londra. Prieten și colaborator al lui Charles Darwin, apărător al transformismului și unul dintre propagatorii teoriei darwiniste, pe care a susținut-o cu convingere. A afirmat antropogeneza din maimuță și că păsările se trag din dinozauri. A căutat dovezi privind afinitățile dintre om și
Thomas Henry Huxley () [Corola-website/Science/334255_a_335584]
-
comunist, fiind deputat deputat în Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XV-a (2001-2005). În anii 1990, Zurab Todua a fost corespondent special, apoi observator (recenzor) al ziarelor „Панорама” ("Panorama"), „Россия” ("Rossia") și „Новая газета” ("Novaia gazeta") din Rusia. A fost colaborator știițific al Centrului de cercetări civilizaționale și religioase de pe lângă Academia de Științe a Rusiei (1998 - 2001) și colaborator știițific al Institutului de Religie și Politică (Moscova, 2002-2007).
Zurab Todua () [Corola-website/Science/334309_a_335638]
-
a fost corespondent special, apoi observator (recenzor) al ziarelor „Панорама” ("Panorama"), „Россия” ("Rossia") și „Новая газета” ("Novaia gazeta") din Rusia. A fost colaborator știițific al Centrului de cercetări civilizaționale și religioase de pe lângă Academia de Științe a Rusiei (1998 - 2001) și colaborator știițific al Institutului de Religie și Politică (Moscova, 2002-2007).
Zurab Todua () [Corola-website/Science/334309_a_335638]
-
la un interval relativ mic, în numerele 31 și 37 din 1897. Răsfoind paginile revistei „Carmen“, tribună a cenaclului macedonskian, Mihail Sadoveanu va mărturisi într-o epistolă din 1898, către Enric Furtună, că revista îi produse „o impresie bună.“ Dintre colaboratori, alături de Gheorghe Silvan și Panait Cerna, îl remarcă și pe Dumitru Nanu, de care vorbește și în 1901 al săptămânalului literar „Revista Modernă“ : „Este o poezie de D. Nanu, bună.“ Între 1903 și 1906 poetul va funcționa ca profesor suplinitor
Dumitru Nanu () [Corola-website/Science/334322_a_335651]
-
din Prato. În tinerețe, a petrecut perioade lungi la Tunis, unde familia mamei sale era stabilită încă din 1816 și unde tatăl său a deținut funcția de Consul General al Italiei, fiind unul din prietenii lui Constantinp Nigra, unul din colaboratorii apropiați ai lui Camillo Cavour. Revenit în Italia Fasciotti s-a stabilit la Romă, unde a absolvit studiile de drept în 1895, intrând ulterior în serviciul diplomatic. Din această perioadă datează prietenia cu contele Carlo Sforza, împreună cu care se va
Carlo Fasciotti () [Corola-website/Science/335095_a_336424]
-
Radu S. Corbu (n. 1864, Bordei Verde, Brăila - d. 1941, București) a fost profesor de gimnastică, colaborator apropiat a lui Spiru Haret. A fost unul din pionierii învățământului sportiv în România, conducând comisia care a elaborat regulamentul oficial al jocului de oină, introdus de Spiru Haret ca disciplină obligatorie în școli. Radu S. Corbu a urmat studii
Radu Corbu () [Corola-website/Science/335146_a_336475]