20,289 matches
-
Fluviul Yangze, iar chiar mai la sud de aceasta au fost cultivate, ca și culturi de bază, trestia de zahăr și citrice. Unii oameni, din sud-vestul muntos, îsi făceau un trai prin vânzarea de cherestea din bambus tare. Pe lângă taierea copacilor pentru a vinde lemnul, cei săraci își câștigau existența din transformarea lemnului în cărbune, arderea de scoici pentru a face var, vase din ceramică, preșuri țesute și coșuri. În partea de nord, cel mai frecvent, transportul se făcea cu trasura
Dinastia Ming () [Corola-website/Science/309369_a_310698]
-
semblaient être leș quatre colonnes de cet immense tente de feuillage. Des racines de l’arbre sortient le Tigre, l’Euphrate, le Nil et le Danube, couverts des vaisseaux comme la mer» (HamH, 66); Iar din inima lui simte un copac cum că răsare, Care crește într-o clipă că în veacuri, mereu crește, Cu-a lui ramuri peste lume, pește mare se lățește; Umbră lui cea uriașă orizonul îl cuprinde și sub dânsul universul într-o umbră se întinde, Iar
Câmpul Cerbului () [Corola-website/Science/310397_a_311726]
-
Odinioară larg răspândite, populează astăzi numai regiuni restrânse. Unele specii, considerate demult dispărute, au fost redescoperite în ultimele decenii. Exemple: <br> "Floră": <br> Feriga arborescentă (Cyatheales)<br> Arborele pagodelor (Ginkgo biloba) <br> Coada-calului (Equisetum) <br> Cathaya argyrophylla, o specie de copac veșnic verde, din familia Pinaceae <br> Welwitschia mirabilis <br> Wollemie <br> Metasequoia glyptostroboides, conifer rar din familia Sequoia, cu frunze căzătoare "Faună": <br> Brahiopodele<br> Peștele cu plămâni<br> Tuatara (Sphenodon punctatus) <br> Bichirul ornat (Polypterus ornatipinnis), pește osos primitiv
Fosilă () [Corola-website/Science/305025_a_306354]
-
Yohimbina sau Iohimbina este un alcaloid pentaciclic, ce are la bază nucleul de yohimban. Este extrasă din scoarța arborelui Yohimbe ("Pausinystalla yohimba") sau "Coryanthe Yohimbe", familia Rubiaceae, denumit și „copacul iubirii”. Yohimbe este un arbore de 30 m înălțime cu frunze persistente alungite sau eliptice, coaja brun-roșiatică și flori mici, galbene originar din pădurile Africii Centrale (Camerun, Zair, Gabon) unde crește în sălbăticie. Yohimbe a fost descoperit și folosit pentru
Yohimbină () [Corola-website/Science/305071_a_306400]
-
Centrale (Camerun, Zair, Gabon) unde crește în sălbăticie. Yohimbe a fost descoperit și folosit pentru calitățile sale afrodiziace și energiei sexuale pe care o produce de pigmeii și băștinașii din Africa de Vest. În secolul al 19-lea, misionari germani au descoperit copacul yohimbe în Africa de Vest și l-au adus în Europa, unde a devenit rapid foarte cunoscut. În Africa de Sud, yohimbina este frecvent utilizată sub diferite forme, cea mai eficientă fiind mestecarea scoarței acestui copac. În Camerun, indigenii au utilizat de secole scoarța
Yohimbină () [Corola-website/Science/305071_a_306400]
-
secolul al 19-lea, misionari germani au descoperit copacul yohimbe în Africa de Vest și l-au adus în Europa, unde a devenit rapid foarte cunoscut. În Africa de Sud, yohimbina este frecvent utilizată sub diferite forme, cea mai eficientă fiind mestecarea scoarței acestui copac. În Camerun, indigenii au utilizat de secole scoarța de yohimbe ca afrodiziac. De asemenea se utiliza ca tratament pentru febră, boli de inimă, anestezic local și halucinogen. Are efect asupra sistemului nervos simpatic, contrar adrenalinei. Scoarța copacului african Yohimbe este
Yohimbină () [Corola-website/Science/305071_a_306400]
-
mestecarea scoarței acestui copac. În Camerun, indigenii au utilizat de secole scoarța de yohimbe ca afrodiziac. De asemenea se utiliza ca tratament pentru febră, boli de inimă, anestezic local și halucinogen. Are efect asupra sistemului nervos simpatic, contrar adrenalinei. Scoarța copacului african Yohimbe este sursa unuia dintre cele mai puternice afrodiziace naturale. În Europa a fost folosită în ultimii 75 de ani pentru a trata disfuncțiile erectile. În S.U.A., yohimbina a fost aprobată pentru tratarea impotenței în anii `80. Yohimbina este
Yohimbină () [Corola-website/Science/305071_a_306400]
-
km de municipiul Bălți. Resursele acvatice ale orașului sunt formate de lacul din oraș, trei izvoare și 322 fântâni. Spațiile verzi ale orașului constituie 23,5 ha și sunt formate din parcuri și scuaruri, precum și o mulțime de coniferi și copaci decorativi. Zona verde a orașului cuprinde peste 50 de specii de copaci aduși din subtropicele Crimeei și amplasați în Parcul colegiului agroindustrial, parcul „Zona Verde”, etc. O veche legendă ne povestește că pe timpul domniei lui Ieremia Movilă, pe când pământul Moldovei
Rîșcani () [Corola-website/Science/305083_a_306412]
-
din oraș, trei izvoare și 322 fântâni. Spațiile verzi ale orașului constituie 23,5 ha și sunt formate din parcuri și scuaruri, precum și o mulțime de coniferi și copaci decorativi. Zona verde a orașului cuprinde peste 50 de specii de copaci aduși din subtropicele Crimeei și amplasați în Parcul colegiului agroindustrial, parcul „Zona Verde”, etc. O veche legendă ne povestește că pe timpul domniei lui Ieremia Movilă, pe când pământul Moldovei era trecut prin foc și sabie de hoardele otomane, un biet moldovean
Rîșcani () [Corola-website/Science/305083_a_306412]
-
turcilor, împreună cu numeroasa-i familie a luat drumul pribegiei, căutând un loc liniștit pentru viață. Soarta i-a adus într-un amurg de seară la un izvor cu apă limpede și rece, ce-și alina apele la poalele a trei copaci nemaipomenit de viguroși. Murmurul izvorului, freamătul copacilor, liniștea din jur le-a îngânat cântecul de leagăn. Bietului om i s-a arătat în vis un înger ce-i spunse să se așeze cu traiul aici. Roata vremii se rotea, firul
Rîșcani () [Corola-website/Science/305083_a_306412]
-
drumul pribegiei, căutând un loc liniștit pentru viață. Soarta i-a adus într-un amurg de seară la un izvor cu apă limpede și rece, ce-și alina apele la poalele a trei copaci nemaipomenit de viguroși. Murmurul izvorului, freamătul copacilor, liniștea din jur le-a îngânat cântecul de leagăn. Bietului om i s-a arătat în vis un înger ce-i spunse să se așeze cu traiul aici. Roata vremii se rotea, firul istoriei se depăna, aducând cu sine noi
Rîșcani () [Corola-website/Science/305083_a_306412]
-
a arătat în vis un înger ce-i spunse să se așeze cu traiul aici. Roata vremii se rotea, firul istoriei se depăna, aducând cu sine noi familii aici, astfel dând naștere localității Copăceni, denumirea căreia vine de la cei trei copaci seculari (azi cel mai mare cartier din oras). Către anul 1779 în procesul congruenței a trei localități apropiate: Copăceni, Ivanușca și Nigoreni s-au conturat hotarele noii localități ce va purta denumirea de Râșcani. Către anul 1856 localitatea prosperă și
Rîșcani () [Corola-website/Science/305083_a_306412]
-
primiseră pământ. Ștefăneștii chiar porniseră destul de ascendent, avea deja 14-16 case, Ostrovul numai 4-5, dar au fost strămutate în Drepcăuți. Ștefăneștii se numeau astfel pentru că prima locuință aici și-a făcut-o un oarecare Ștefan, deși oamenii îi mai ziceau Copaci, pentru că era aici un pâlc de copaci. Ostrov, de asemenea, în limba vorbită se folosea, deoarece se afla pe locul numit Ostrov. Așezări omenești, însă, au fost pe aceste locuri și mai înainte. În împrejurimile satului se află 8 movile
Drepcăuți, Briceni () [Corola-website/Science/305137_a_306466]
-
avea deja 14-16 case, Ostrovul numai 4-5, dar au fost strămutate în Drepcăuți. Ștefăneștii se numeau astfel pentru că prima locuință aici și-a făcut-o un oarecare Ștefan, deși oamenii îi mai ziceau Copaci, pentru că era aici un pâlc de copaci. Ostrov, de asemenea, în limba vorbită se folosea, deoarece se afla pe locul numit Ostrov. Așezări omenești, însă, au fost pe aceste locuri și mai înainte. În împrejurimile satului se află 8 movile funerare, rămase de la migratorii asiatici. Cea mai
Drepcăuți, Briceni () [Corola-website/Science/305137_a_306466]
-
pământuri trecea cu încântare hotarele țării. Întro-o după amiază de vară, pe când soarele cobora spre chindii, domnitorul, cu câțiva oameni din garda sa, străbătea, în goana cailor, desișul greu al codrilor. Ochiul ager al domnitorului, observă cum se furișează printre copaci o ceată de tâlhari. Începu o luptă crâncenă și inegală (dușmanii fiind mult mai mulți la număr). Obosit să tot lupte cu sabia, Ștefan Vodă a scos din carâmbul cizmei biciul său cu mâner lucrat în aur și cu limbă
Bravicea, Călărași () [Corola-website/Science/305149_a_306478]
-
drumul de mai departe. Din întâmplare, sau cu bună știință, Ștefan își lăsase biciul atârnat de ramul viguros. Băștinașii veneau să-l admire iar cei sosiți de mai departe, cercau să-și caute loc de popas. Încetul cu încetul, în jurul copacului, pe a cărui ram strălucea biciul domnesc, apăruseră case de locuit. Apoi se înjghebă un sătuc peste care plutea, ca o vrajă, ecoul vorbelor domnești. Și așezării i s-a spus... Bravicea. Etimologia cuvântului "Bravicea" are mai multe variante. Una
Bravicea, Călărași () [Corola-website/Science/305149_a_306478]
-
construiască case trainice din materiale locale. Aceste bogății naturale extrase din carierele satului sînt foarte apreciate de specialiștii în construcții. Vara satul abia se vede din verdeața livezilor și a viilor, care au fost întotdeauna mândria jăvrinenilor. O pădure cu copaci seculari e situată la margine de sat. În lucrarea lui Zamfir Arbore „Dicționarul geografic al Basarabiei” se menționează: „Jăvreni, sat în județul Orhei, plasa Criuleni, așezat pe partea dreaptă a văii Răutului, spre sud de Răculești. Are 152 de case
Jevreni, Criuleni () [Corola-website/Science/305155_a_306484]
-
a defrișării pădurilor. Satul dispune de un procent foarte mic de păduri, însă oamenii nu înțeleg că dacă vor continua în acest fel “plămînii” satului cu timpul pot dispărea. În acest sens acum cîțiva ani s-a interzis strict tăierea copacilor, fiind luate cele mai drastice măsuri împotriva celor care încalcă legea. Astfel, la ora actuală starea pădurilor Colibașului este cît de cît satisfăcătoare. Deosebit de important este faptul că în anul 2002 - 2003 a fost împădurit lunca Prutului. Deja de trei
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
plîngători, arțari în formă de glob, stejari piramidali, arțari cu frunze roșii și arțarii americani, fagul decorativ. Dincolo de conac începe imediat o pantă abruptă, ce duce în parcul de jos.În centrul parcului se află o poiană mare înconjurată de copaci și arbuști de specii exotice pentru Moldova.Pe povîrnișurile de la marginea poienei crește un grup de pini de munte. În partea de jos a parcului se evidențiază trei masive și șapte grupuri de conifere, care ocupă o suprafață de 1
Țaul, Dondușeni () [Corola-website/Science/305161_a_306490]
-
din 2010 s-a așezat baza, prundișul, în prezent se caută fonduri pentru asfaltarea autostrăzii). Se crede că numele satului provine de la un soi de arbori, specifici acestei regiuni numiți Ulmi (din lat. "Ulmus"). Sătenii împărtășesc aceiași părere. Deși acest copac se întâlnește rar în zilele noastre, din cauza activității umane, în trecut era folosit mai ales în gospodărie, pe post de uluc (vas pentru apă) pentru animalele țăranilor. La 15 mai 1815 în localitate este sfințită o biserică de lemn cu
Ulmu, Ialoveni () [Corola-website/Science/305187_a_306516]
-
mândre de șoimani - Toader Spătaru, Vasile Cucu, Ioniță Balmuș, Timofti Visca, Gheorghiță Gabura, Ștefan Lesanu, Toader Burcă, Constantin Vodă s.a. În podgoriile dincolo de râul Ciuluc plugul scoate și astăzi la suprafață cioburi de oale, oseminte și cărbuni putreziți. Sub rădăcinile copacilor zace așezarea preistorică Curmeiești, pângărită de triburile nomade, vatra de la care s-a desprins mai târziu localitatea de pe colina împrejmuită cu stufării din lunca Răutului. Sărătenii pe Răut este menționat documentar în anul 1554. Cu această denumire îl întâlnim la
Sărătenii Vechi, Telenești () [Corola-website/Science/305219_a_306548]
-
teritoriul de la pădure pînă jos, iar cea din vest - de la pîrău pînă sus, la drumul ce duce spre Poiana. Alcedarul este înconjurat de mai multe dealuri, acestea fiind acoperite de imense masive forestire. Un deal care nu este acoperit cu copaci (în partea de vest), se numește dealul lui Capșa. Acest nume provine de la un boier care a locuit în sat, avînd în stăpînire un anumit teren de pe acel deal. Părăsind satul boierul se stabilește cu traiul în România (1940) dealul
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
degradate. Mai adaug că printre altele nisipul de calitate, lutul și pietrișul, descoperite pe teritoriul localității au servit ca materiale de construcții pentru oameni. Sunt multe case construite din aceste materiale locale. În pădurile din jurul satului cresc diverse specii de copaci: stejarul, frasinul, jugastrul, carpenul, ulmul, salcîmul, arțarul și altele. Este vorba de o rezervație peizajistică a cărei suprafață se întinde în jurul localității (nord-sud-est) și constituie aproximativ 80 ha. Mai există și cîteva fîșii forestiere, din care sătenii au tăiat, însă
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
frasinul, jugastrul, carpenul, ulmul, salcîmul, arțarul și altele. Este vorba de o rezervație peizajistică a cărei suprafață se întinde în jurul localității (nord-sud-est) și constituie aproximativ 80 ha. Mai există și cîteva fîșii forestiere, din care sătenii au tăiat, însă, mulți copaci din lipsă de combustibil necesar pentru încălzire. Faptul respectiv a provocat mici alunecări de teren la vest de sat. În afară de rîul Nistru, mai există și un pîrăiaș, izvorul căruia se găsește în partea de sud a satului. După spusele sătenilor
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
redusă. Masculii au un os penian. Procionidele sunt terestre, dar și bune cățărătoare în arbori, și adeseori se folosesc de această abilitate pentru a scăpa de dușmani, iar un gen ("Potos") este arboricol și își petrece aproape întreaga viață în copaci. Cele mai multe procionide se adăpostesc în scorburile copacilor, pe ramuri mari sau în crăpăturile stâncilor, cautând locuri și pe lângă cursuri de apă. Majoritatea sunt active seara, iar "Nasua" este în principal diurn. Familia are și reprezentanți buni înotători. Dacă sunt surprinși
Procionide () [Corola-website/Science/306090_a_307419]