20,085 matches
-
zeului Dragobete” (Gazeta Viața CM, 572, 14-20 febr. 2003); „Dragobete, fiu al Babei Dochia” (stiri.tvr.ro/calendar). Cele mai riscante sînt explicațiile etimologice: de la sugestia produsă de simplă asociere formală și semantica („Chiar numele - Dragobete - semnifică întruchiparea unei fapturi dragi, mitico-erotice”, romare.ro), pînă la expunerea unor teorii, susținute cu convingerea tipică nespecialistului. Originea slavă a cuvîntului e incontestabila, dar legarea de familia lexicala a lui drag poate fi o motivare retroactiva (așa cum sugerau ipotezele lingvistice pe care le-am
Dragobete bis by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13091_a_14416]
-
Damian Pettigrew - interviuri adunate apoi pentru cititori în volumul Sono un grande bugiardo, iar pentru cinefili în frumosul documentar cu același nume - Fellini vorbea despre Toulouse-Lautrec ca despre un prieten apropiat și iubit: „Henri de Toulouse-Lautrec este un pictor foarte drag inimii mele. Circuri, târguri, marionete, muzic-hall, prostituate, bordeluri, toate lucruri care mie îmi plac, pe el îl fascinau ș...ț N-avea habar de bunul gust și ar fi urât și considerat kitsch invenția ketchup-ului. Poseda intuiția aceea infailibilă
Fellini după Fellini by Oana Boșca-Mălin () [Corola-journal/Journalistic/13098_a_14423]
-
chip ca tradiția autohtonă să o concureze pe cea greco-romană și nici să fie cît mai precreștină. Numele propriu Dragobete are nevoie de explicații etimologice. Forma actuală trimite fără îndoială la slavă și la familia lexicală din care fac parte drag, dragoste: identificarea rădăcinii lexicale induce dealtfel atribuirea unor semnificații erotice. Dincolo de numele sărbătorii, cuvîntul are însă și alte sensuri (sau poate omonime): există ca nume de familie (N.A. Constantinescu, în Dicționar onomastic românesc, 1963, îl tratează la articolul drag, cu
Dragobete by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13113_a_14438]
-
parte drag, dragoste: identificarea rădăcinii lexicale induce dealtfel atribuirea unor semnificații erotice. Dincolo de numele sărbătorii, cuvîntul are însă și alte sensuri (sau poate omonime): există ca nume de familie (N.A. Constantinescu, în Dicționar onomastic românesc, 1963, îl tratează la articolul drag, cu temă slavă) și ca substantiv comun (absent din DEX, dar înregistrat în Micul dicționar academic - MDA, II, D-H, 2002), desemnînd o insectă, cunoscută și sub numele de tîrtăriță sau repede (Cicindela campestris): „gîndăcel de culoare arămie, verde-deschis pe
Dragobete by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13113_a_14438]
-
văd o frunte asudată Și-obrajii aburiți ca niște pâni! Aș vrea ca să sărut acele mâni Ce te-a-nflorit cu dragoste și trudă. Au plâns deasupra ei tristeți de moină Și inima și-a destrămat-o-n fire, Chenarul drag și l-a țesut cu doină Și florile din cântec de iubire. În clitul sub icoane ce-adun anii Din truda degetelor de mărgean? Căci zestrea-ai fost și te-au furat dușmanii Frumosule covor basarabean! 1 iulie 1940, București
Au înflorit castanii la Soroca. In: Curierul „Ginta latină” by Dumitru Iov () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2248]
-
putea reconstitui, în final, sensurile inițiale ale prozei. Nora Iuga realizează în Lebăda cu două intrări un permanent balans între platitudinea searbădă a lumii exterioare și o minunată lume interioară, în care totul este posibil: dragostea, erotismul, întîlnirea cu persoane dragi, unele demult trecute în lumea drepților. Glisarea dintr-un plan în altul se face pe nesimțite, uneori ca în proza lui Marcel Proust prin revelația în amintire adusă de gustul unei mîncări sau de un gest banal: „...nu se mai
Între Eros și Thanatos by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13106_a_14431]
-
după ce fusese deputat și senator. A îndrăgit aceste locuri de la apa Nistrului, cărora le-a închinat cea mai mare parte din opera lui literară versuri și proză. În prefața volumului Gospodarul din Orhei, el scrie (februarie 1942): "Închin Basarabiei mele dragi această carte scrisă în anul de durere, de plâns și de așteptare. În zilele mohorâte ale refugiului, acolo, între Prut și Nistru, mi-a bătut inima: acolo au trăit amintirile mele, acolo a colindat dorul meu (...). Iar lacrimile care mi-
Au înflorit castanii la Soroca.... In: Curierul „Ginta latină” by Andrei Soroceanu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2246]
-
deci tot un fel de unire în al XVII-lea veac, prevestind Unirea din 1859. Versurile acestea, și multe altele, fiecare având data și locul unde au fost scrise, figurează în volumul Covor basarabean. După Soroca, Iașul a fost orașul drag inimii lui, orașul în care își începuse studiile. Pentru meritele sale, pentru dragostea față de oraș, la 1 septembrie 1942 a fost numit director al Teatrului Național din Iași, deținând acest post până în 1944, când a plecat în refugiu cu personalul
Au înflorit castanii la Soroca.... In: Curierul „Ginta latină” by Andrei Soroceanu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2246]
-
SCRISOARE DE IERTARE LUI ILIE ILAȘCU Dragă Ilie, de mult ți-s dator Cu-o iertare și-acum creștinește O cer nu unui martir-senator, Ci unui luptător trădat mișelește. Cu marele Ștefan și crucea preasfântă Pe sigla unui partid drag și ție, Cerșeam votul bătrânei smerite, Crezând
Scrisoare de iertare lui Ilie Ilașcu, Bunica mea. In: Curierul „Ginta latină” by Gheorghe Calamanciuc () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2256]
-
SCRISOARE DE IERTARE LUI ILIE ILAȘCU Dragă Ilie, de mult ți-s dator Cu-o iertare și-acum creștinește O cer nu unui martir-senator, Ci unui luptător trădat mișelește. Cu marele Ștefan și crucea preasfântă Pe sigla unui partid drag și ție, Cerșeam votul bătrânei smerite, Crezând că te scoatem din pușcărie. Râdeau în barbă, pe ascuns, iudele, Visându-se-n fotolii de deputați. Noi, proștii, credulii, răscoleam satele: Îl vreți pe Ilie liber? Votați!" Cu numele tău am mințit
Scrisoare de iertare lui Ilie Ilașcu, Bunica mea. In: Curierul „Ginta latină” by Gheorghe Calamanciuc () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2256]
-
30 iulie 1979: SCRISOARE Adresată de arh dr. Grigore BUDIȘTEANU exilatului la Paris Sergiu GROSU, apărător al drepturilor omului și al ortodoxiei românești București, 30 iulie 1979 Dragă Sergiule, În eventualitatea că vei citi sau vei auzi despre unele gânduri ale mele, gânduri basarabene, exprimate printre rânduri, îți scriu câteva cuvinte prin care aș dori să te fac să înțelegi părerile mele în legătură cu problema noastră basarabeană: asta, pentru
Scrisoare. In: Curierul „Ginta latină” by Grigore Budișteanu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2253]
-
MI-E DOR DE TINE (scrisoare fratelui meu, închis și deportat de sovietici, 1940) Mi-e doar de tine, frate bun și drag... Azi am venit din nou cu toți acasă Și mama ne-a ieșit zâmbind în prag Mi-a spus c-am mai crescut, că-s mai frumoasă. Și Sandu i-a părut c-a mai slăbit Ne-a sărutat pe
Mi-e dor de tine. In: Curierul „Ginta latină” by M. B. () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2247]
-
alături de părinți la unele activități din gospodărie și am învățat să îngrijesc animalele din curte, îndrăgind în special mieii, vițeii, puii de găină sau bobocii de gâscă. Unii dintre copiii din sat mi-au devenit colegi de școală primară și dragi prieteni de joacă. La terminarea școlii din sat părinții au fost sfătuiți de rude și de prieteni să mă rețină în gospodărie pentru a avea u n sprijin la bătrânețe, căci nu aveau alți copii. La insistențele mele și datorită
Meleaguri natale. In: Curierul „Ginta latină” by Chiril Popescu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2245]
-
măiestria s-a topit. Apare gingașă din pâclă O fată, un boschet umbrit. Amurg târziu... vuiește focul Boschetul, fata-n aur stins... Doar amintirea-și cată locul Pe drumul nesfârșit și nins. A fost odată primăvară, Au fost odată visuri dragi, Dar s-au topit ușor ca ceara, Ca arabescurile azi. Se schimbă toate-n lumea asta, Ne pare rău de ce-a fost ieri... C-un ceas în urmă, pe fereastră, S-a despuiat un palmier. Anatol URSU, Chetroșca Veche
Arabescuri. In: Curierul „Ginta latină” by Anatol Ursu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2255]
-
ani de viață, Fundația "Ginta Latină" urează maestrului Toma Istrati multă sănătate, aceeași tinerețe și bunătate a inimii, strălucire a minții și dragoste de țară, însușiri cu care omagiatul servește patria și menține speranța Unirii. Dr.Vlad BEJAN STIMATE ȘI DRAGĂ DOMNULE TOMA ISTRATI, Vă exprimăm sincere și călduroase felicitări cu ocazia acordării, de către conducerea României, a ordinului "Meritul Cultural" și a gradului de comandor, pentru merite în arta scriitoricească, pentru iubirea de baștină și de neamul românesc. Vă dorim multă
O viață închinată românității. In: Curierul „Ginta latină” by Vlad Bejan () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2267]
-
Stat "Alecu Russo" din Bălți, Președintele Uniunii vorbitorilor de limbă engleză din România, cu prilejul celei de a IX a decernări a premiului "Alexandru Budișteanu" premianților de onoare ai liceului "Ion Creangă" din Bălți Domnule Director, Doamnelor și domnilor profesori, dragi eleve și elevi, stimați părinți și invitați, Am din nou bucuria și privilegiul de a mă întâlni cu Dumneavoastră, acu, la sfârșit de an școlar. Împreună am reușit să creăm o tradiție, care, iată dăinuie de 9 ani. Sărbătorim în
Alocuțiunea rostită la 25 mai 2004 de arhitect dr. Alexandru Budișteanu. In: Curierul „Ginta latină” by Alexandru Budișteanu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2250]
-
sfârșit tocmai în anul 1996. Consider o onoare și un privilegiu deosebit faptul că, o dată cu renașterea Liceului "Ion Creangă", mi s-a dat prilejul să institui și să ofer acest premiu, care reprezintă pentru mine un lucru frumos, un lucru drag și cu care mă mândresc în mod deosebit. Meritul revine conducerii Universității de Stat "Alecu Russo", precum și conducerii acestui liceu teoretic, ce funcționează în cadrul Universității. În prezent, la cea de a IX-a decernare a premiului, aș vrea să nu
Alocuțiunea rostită la 25 mai 2004 de arhitect dr. Alexandru Budișteanu. In: Curierul „Ginta latină” by Alexandru Budișteanu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2250]
-
de-a pururi spre ZEI Să fii deci și tu, am fost, când visam Și eu, ca și tine-nvățând cu temei. IUBITE COPILE, ți-e scumpă-ntâi ȚARA La fel ca părinții, bunicii și NEAMUL, La fel cum ți-e dragă nespus primăvara Cu codru-nverzit, ca și frunza, și ramul. IUBITE COPILE, ți-e sfânt, ca și mie, Cuvântul gândit, înainte de-al spune, Cuvântul cel demn, respectat pe vecie, Cuvântul ce naște doar faptele bune. IUBITE COPILE, ți-e
Slăvite române. In: Curierul „Ginta latină” by Toma Istrati () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2319]
-
nespus primăvara Cu codru-nverzit, ca și frunza, și ramul. IUBITE COPILE, ți-e sfânt, ca și mie, Cuvântul gândit, înainte de-al spune, Cuvântul cel demn, respectat pe vecie, Cuvântul ce naște doar faptele bune. IUBITE COPILE, ți-e dragă și vara Cu-ntregile-i munci, ce pornesc de cu zori, Și care ți-aruncă în brațe și para Din soare, și-alaiul de vise și flori. IUBITE COPILE, nimic mai măreț nu-i În lumea aceasta, decât să-ți clădești Tu
Slăvite române. In: Curierul „Ginta latină” by Toma Istrati () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2319]
-
dintâi De când mi-e coasta lipsă fericită, Tu,veghea mea din suflet, să rămâi! Târziu când vine gândul și el vine Cu freamătul nepământesc în prag, Știu că nu dormi, te odihnești cu mine În Visul, dintre toate, cel mai drag! Referință Bibliografică: Știu că nu dormi... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 154, Anul I, 03 iunie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Nicolae Nicoară Horia : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
ŞTIU CĂ NU DORMI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 154 din 03 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349722_a_351051]
-
lucrarea pe care o face. *** Aș putea să trec sub tăcere locul și scopul în care l-am întâlnit pe prezbiterul Daniel V, cel care este și secretarul Bisericii române Elim din Bruxelles, dar din grija pentru sentimentele voastre românești, dragi cititori, vă dezvăluiesc amănuntul că l-am întâlnit aici la Sombreffe sau «Afumații de Belgique», cum obișnuiesc să zic. Suntem la mijlocul lunii aprilie, primăvara aici în Belgia este în întârziere cu circa trei săptămâni, iar dânsul a venit să ia
IOSIF ŢON LA BISERICA ROMÂNǍ DIN BRUXELLES (2) de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/349701_a_351030]
-
Zâmbesc și-mi pun cerceii de cireșe. Tot o minte ai și tu, ca el! Of, Corino, dar tu ești fată cu școală... Zâmbesc și mai larg...mă jenez, totuși, să râd. În urechi, îmi răsună, „de departe”, un cântec drag: „Se coc cireșele, Sute de sute, Culeg fete multe. Asta-mi place, Asta o vreau, Asta ție, ție nu ți-o dau!” Timișoara, 04.2011 Corina-Lucia Costea Referință Bibliografică: Se coc cireșele! / Corina Lucia Costea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
SE COC CIREŞELE! de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 154 din 03 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349723_a_351052]
-
multe jurii, și cunosc bine ce muncă de responsabilitate stă pe umerii juriului, de aceea doresc să aud părerea unui mare specialist în domeniul muzicii. Felicia Filip: În primul rând aș vrea să spun că am simțit lipsa uni coleg drag, membru al juriului, tradițional. Este vorba de compozitorul Anton Șuteu, care a plecat în astre, căruia i-am simțit lipsa anul trecut, pentru că el prin extetul ce-l reprezinta dădea o altă culoare, o altă nuanță acestei mari manifestări ce
ÎN DIALOG CU O MARE STEA A MUZICII FELICIA FILIP de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 110 din 20 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349658_a_350987]
-
o sfântă biserică, da? Felicia Filip: Exact! Noi suntem o familie credincioasă, și sunt sigură că în jurul meu am grupuri de îngeri care mă protejează, și de aceea particip cu mare plăcere la acest „CONCERT SPECIAL DE PAȘTE” alături de colegi dragi cum sunt: MIRCEA VINTILĂ, MIKE GODOROJA & Blue Spirit, MARIUS MIHALACHE, Andreea SOFRON, Ansamblul Truverii, Mihai Bubu CERNEA, Studio M Ballet - corpul de balet de copii al Operei Române, Corul SIMBOL - condus de JAN LUPU. Marin Voican-Ghioroiu: Sunteți a doua persoană
ÎN DIALOG CU O MARE STEA A MUZICII FELICIA FILIP de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 110 din 20 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349658_a_350987]
-
ritm cu a nostră. Le transmit să fie sănătoși, generoși și să nu le fie teamă, sau să fie jenați de faptul că uneori au ochii înlăcrimați și sufletul plin de dor de cei de acasă de aici din România dragă. Îi știm și îi înțelegem, și mai ales îi iubim și-i așteptăm de fiecare dată să ajungă din nou acasă, sănătoși. Iar la acest concert special de lumină și credință întru Mântuitorul IISUS HRISTOS, îi invit alături de mine și
ÎN DIALOG CU O MARE STEA A MUZICII FELICIA FILIP de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 110 din 20 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349658_a_350987]