20,245 matches
-
prin care se continuă cu: - dealul Cerătu legat prin șei de deluțul mai mic Cișera(Kicera,Ticera) tronconic și individualizat, de culmea joasă, lungă și cu pante mari Lăzuț.Tot prin șa se continuă cu dealul masiv Gliganu cu pante dulci întinse, platouri și care este al doilea ca înălțime din sat. Notă 1-În perioada de început ’50 în perimetrul Șaua Țucla-Vârful Țucla a fost făcut un sanț lung de apr. 1.5 km pentru cercetări arheologice unde au fost redescoperite
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
dealul Gliganu s-a descoperit o secure de "diorit" și fragmente de ceramică. Cf.Octavian Floca.( Sargeția 1) Dealurile de pe malul drept (vestic) încep cu: - Dealul Copăciosu, Dumbrăvița, Brezaia, Ponița, Dâmpu lui Crăciun, dealul Zănoaga (masiv cu platouri și pante dulci întinse), Naltu care este pe locul întâi ca altitudine(cca 599m), din sat. Peisajul complet a satului se vede de pe dealul Corbu și/sau de pe dealul Cerătu de unde în plus se poate vedea pâna la Săcăramb, Dealu Mare, Băița. Afluenții
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
Lunca Iepuri” și „Lunca Zâmți” invalizii, văduvele și orfanii de război, cu suprafața de 10 iugăre și 6 stânjeni. - 1931 - pădurea comunală Ibănești avea suprafața de 2.508 iugăre. - 12 septembrie 1944 - se dau lupte grele în Ibănești; în satul Dulcea a funcționat un spital pentru răniți, unde au fost îngrijiți aproximativ 2.000 de răniți români și sovietici. - 20 martie 1990 - Cofariu Mihăilă din Ibănești nr. 380 este bătut bestial în tragicele evenimente care au avut loc în Târgu Mureș
Ibănești, Mureș () [Corola-website/Science/300583_a_301912]
-
Valea Lăpușnei; care împreună cu Gâtea și Meșterița pe dreapta, Sebeșul pe stânga, croiesc frumosul drum și dau naștere Văii Gurghiului care adună: Pârâul Nergu, Fâncel, Fătăciunița, Tisieu, Tireu, Isticeu, Valea Cașvei, pe dreapta, iar în stânga Călin, Sirodul, Prislopul, Bucin, Florești, Dulcea, Pietroasa și Orșova, ca să le ducă și să le lase în Mureș. Cea mai mare suprafață aparține climei „muntelui și dealului” cu ușoare diferențieri de la est la vest. Izotermele anuale sunt cuprinse în medie între +6ș-8 °C. Ploile din zona
Ibănești, Mureș () [Corola-website/Science/300583_a_301912]
-
numele. Râul Cașin izvorăște din muntele Cașin, județul Covasna, traversând pe lungimea de aproximativ 50 km satele Mănăstirea Cașin, Lupești, Cașin și orașul Onești unde se varsă în râul Trotuș. Pe acest traseu primește afluenți de dreapta pâraiele: Tălâmba, Ciobotarul Dulce, Zboinița, Calasăul Mare, Haloșul Ciubotarului, apa pârâului Crețu, Vale Rea Mare, Vale Rea Mică și pârâul lui Miron. Depe partea stângă, râul primește afluenți pâraiele: Fata Moartă, Paltinul, Pietrosul, Clăbucul, Ghioina, Sărățelul, Curița, Lada, Bărăcea și Cuciur. Unele dintre aceste
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
parcursul anului cămara plină cu mâncare și băutură, fiind harnic și muncind pentru procurarea acestora. Râul Cașin și pârâul Curița sunt bogate în următoarele specii de pește: păstrăv, mreană, scoboi, clean, molane, sglavoci, porcușori, gâriți, raci și scoici de apă dulce. Prinderea și vânzarea de pește reprezenta o ocupație aducătoare de bani. Aceste activități nu mai sunt prestate atât de intens de către cășuneni așa cum se întâmpla înaintea industrializării și modernizării treptate a orașului Onești, mulți fiind acum angajați la un loc
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
și "verdele de Grecia" (carbonat de cupru II, cocleala), o mixtură verde de săruri de cupru, printre care și acetatul de cupru II. Vechii romani fierbeau vinul oțetit în vase de plumb cu scopul de a obține un sirop foarte dulce, numit "sapa". Acesta era bogat în acetat de plumb, o substanță dulce, cunoscută ca "zahăr de plumb" sau "zahărul lui Saturn", care a contribuit la otrăvirea cu plumb în rândul aristocrației romane. În secolul al VIII-lea, alchimistul arab Jabir
Acid acetic () [Corola-website/Science/300702_a_302031]
-
de săruri de cupru, printre care și acetatul de cupru II. Vechii romani fierbeau vinul oțetit în vase de plumb cu scopul de a obține un sirop foarte dulce, numit "sapa". Acesta era bogat în acetat de plumb, o substanță dulce, cunoscută ca "zahăr de plumb" sau "zahărul lui Saturn", care a contribuit la otrăvirea cu plumb în rândul aristocrației romane. În secolul al VIII-lea, alchimistul arab Jabir ibn Hayyan (Geber) a fost primul care a concentrat, prin distilare, acid
Acid acetic () [Corola-website/Science/300702_a_302031]
-
Fructele trebuie importate și de aceea sunt de obicei scumpe. Din cauza izolării insulei (cea mai apropiată coastă este la 500 km depărtare spre est, în Norvegia), aici nu există animale obișnuite care să fie autohtone: reptile, broaște, pești de apă dulce și mamifere; excepție fac doar două mamifere: nativa focă gri și balena pilot cu înotătoare lungi, care se aventurează printre fiorduri, unde se rătăcește. Alte balene din apele feroeze evită aceste fiorduri, ca, de exemplu, orca. Insulele Feroe și-au dat
Insulele Feroe () [Corola-website/Science/300721_a_302050]
-
pelagicus"), o păsare nocturnă migratoare. Numărul de păsări marcate atinge 30 000 de exemplare. Primii oameni care au venit aici au adus cu ei și animalele domestice, precum oile, vacile, caii, câinii și pisicile. Au eliberat și pești de apă dulce, ca păstrăvii și somonii, în lacuri. Acum există o creștere semnificativă în numărul iepurilor sălbatici, a șoarecilor și șobolanilor, aceștia din urmă aduși de diversele vapoare, în special de cele rusești. De curând au fost găsite și câteva exemplare de
Insulele Feroe () [Corola-website/Science/300721_a_302050]
-
apei fluviilor Volga, Ob și Irtâș pentru a aduce Marea Aral la nivelul de acum 30 de ani, proiectul costând maximum 50 mld. USD; - pomparea de apă din Marea Caspică în Aral printr-o conductă și diluarea ei cu apa dulce din bazinele din vecinătatea Mării Aral. În 1994, guvernele kazah, uzbek, turkmen, tadjik și kirghiz au semnat un acord, prin care au promis să verse 1% din bugetele lor de stat pentru a revigora marea. Kazahstan a depus mari eforturi
Marea Aral () [Corola-website/Science/300747_a_302076]
-
în dependență de variația nivelului apei. La nivelul apei de -26,75 m suprafața este egală cu aprox. 392,6 mii km², iar volumul apei - cu cca 78648 km³, ceea ce alcătuiește în jur de 44 % din rezervele totale de apă dulce din lacuri de pe Terra. Adâncimea maximă în Marea Caspică se semnalează în depresiunea Sud-Caspică, la 1025 m de la suprafața apei. După adâncime, Marea Caspică este depășită doar de Baikal (1620 m) și Tanganyika (1435 m). Adâncimea medie a mării alcătuiește
Marea Caspică () [Corola-website/Science/300759_a_302088]
-
vestic, celălalt pleacă în Caspica de est. Lumea animală reprezintă 1809 specii, dintre care 415 vertebrate. În lumea subacvatică viețuiesc 101 specii de pești, aici este concentrată cel mai mare număr de pești cartilaginoși, dar și de pești de apă dulce, precum carpul sau șalăul. Marea Caspică servește mediu de viață unor specii binecunoscute ca labanul, scrumbia, plătica, somonul, bibanul, știuca ș. a. Marea Caspică mai adăpostește și o specie marină de mamifer - foca caspică. Lumea vegetală a Mării Caspice și a
Marea Caspică () [Corola-website/Science/300759_a_302088]
-
Beceni este o comună în județul Buzău, Muntenia, România, formată din satele Arbănași, Beceni (reședința), Cărpiniștea, Dogari, Florești, Gura Dimienii, Izvoru Dulce, Mărgăriți și Valea Părului. Comuna se află pe valea râului Slănic, în zona cursului mijlociu al acestuia, în Subcarpații de Curbură. Ea este traversată de șoseaua județeană DJ203K, ce urmează cursul râului Slănic, legând-o spre sud de Mărăcineni și
Comuna Beceni, Buzău () [Corola-website/Science/300796_a_302125]
-
Dimienii, Dogari și Florești, cu o populație totală de 1500 de locuitori, ce trăiau în 221 de case; în comuna Gura Dimienii funcționau 2 mori de apă pe Slănic și o biserică. Comuna Cărpiniștea era compusă din satele Cărpiniștea, Izvoru Dulce, Valea Părului și Valea Hotarului, având 2040 de locuitori. În comună funcționau 2 mori de apă, o școală cu 60 de elevi (dintre care 10 fete) în satul Valea Hotarului și 3 biserici. În 1925, comuna Gura Dimienii era deja
Comuna Beceni, Buzău () [Corola-website/Science/300796_a_302125]
-
Bălăneasa și-a săpat albia în gresia dealurilor Leordețului. Apoi străbate Odăile, Bozioru și Cozieni urmând ca în comuna Pârscov să se verse în râul Buzău, cea mai mare apă din regiunea Subcarpaților de curbură. Afluent al Bălănesei, Pârscovelul (apă dulce) curge prin satul Ruginoasa și are numeroși afluenți feruginoși și sulfuroși. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Brăești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români
Comuna Brăești, Buzău () [Corola-website/Science/300798_a_302127]
-
secundar - prezintă aceeași structură și alcătuire fizico-mecanică ca și loessul tipic, deosebirea constând în gradul de stratificare și în faptul că este mai puțin omogen în privința alcătuirii litologice; de asemenea conține numeroase forme fosile și în special moluște de apă dulce - loessul remaniat (restratificat) - loessul degradat sau levigat rezultă din alterarea părții lui superioare, datorită proceselor de solificare, și în mod deosebit dizolvării carbonaților; are o culoare galben-rosiatică din cauza oxidării fierului sau negricioasă, datorită humusului provenit din levigarea solului de deasupra
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
și care debușează sub nivelul mării; sunt larg răspândite pe țărmul adriatic, în Peloponez și Argolida (Grecia); prezența lor schimbă culoarea și compoziția apei și produc bolboroseli; - morile de mare sunt tipice pentru țărmul dalmatic, în insule din Marea Egee. Apele dulci, ascendente, utilizând liniile de fisurare, antrenează și pe cele marine care pătrund aici pe principiul atracției în goluri, și amestecate ies la zi, sau ceva sub nivelul mării, sub forma de vârtejuri de mare presiune, ca ape salmastre. Pe suprafața
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
Merei este o comună în județul Buzău, Muntenia, România, formată din satele Ciobănoaia, Dealul Viei, Dobrilești, Gura Sărății, Izvoru Dulce, Lipia, Merei (reședința), Nenciulești, Ogrăzile, Sărata-Monteoru și Valea Puțului Merei. Comuna se învecinează la est cu municipiul Buzău, în sud-est și sud cu comunele Stâlpu și respectiv Ulmeni, la vest cu comuna Pietroasele, iar la nord cu Tisău și Vernești
Comuna Merei, Buzău () [Corola-website/Science/300825_a_302154]
-
Puțului, cu 2310 locuitori în total; în comuna Lipia funcționau o școală de băieți cu 66 de elevi, una de fete cu 44 de eleve, și 4 biserici. Comuna Gura Sărății avea cătunele Atârnați, Cârlești, Ciuhoiu, Dobrilești, Gura Sărății, Izvoru Dulce, Muscelu Dării, Nenciulești-Moșneni și Valea Botii, cu o populație totală de 3330 de locuitori; aici exista o școală de băieți cu 82 de elevi la Atârnați, una mixtă cu 72 de elevi (din care 17 fete) la Valea Botii și
Comuna Merei, Buzău () [Corola-website/Science/300825_a_302154]
-
apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. În 1964, satul Atârnați a luat numele de "Dealu Viei". Forma acutală a luat-o comuna în 1968, odată cu reformarea organizării administrative a României comuniste, prin alipirea la comuna Merei a fostelor comune Izvoru Dulce (fosta Gura Sărății), Sărata Monteoru și Lipia. Atunci mai multe sate au fost și comasate, satul Ciuhoiu fiind inclus în Dobrilești, Oizan și Nenciu în Ciobănoaia, Odăile în Lipia, Sărata-Nenciulești în Sărata-Monteoru, Turturești în Nenciulești, Valea Botei în Izvoru Dulce
Comuna Merei, Buzău () [Corola-website/Science/300825_a_302154]
-
Dulce (fosta Gura Sărății), Sărata Monteoru și Lipia. Atunci mai multe sate au fost și comasate, satul Ciuhoiu fiind inclus în Dobrilești, Oizan și Nenciu în Ciobănoaia, Odăile în Lipia, Sărata-Nenciulești în Sărata-Monteoru, Turturești în Nenciulești, Valea Botei în Izvoru Dulce. Comuna a fost arondată județului Buzău, reînființat. Localitatea Sărata Monteoru este o stațiune balneară, cunoscută pentru băile sărate și băile de nămol de acolo. În stațiune există o unitate de tratament balnear a Ministerului Muncii, precum și mai multe locuri de
Comuna Merei, Buzău () [Corola-website/Science/300825_a_302154]
-
județul Buzău ca monumente de interes local. Nouă dintre acestea sunt situri arheologice: situl „La Huioabă” de la Sărata Monteoru, cel de la „Hula Pităresei” de la sud de satul Valea Puțului Merei, cel de la vest de satul Dealu Viei, cel de la Izvoru Dulce, cel de la Movila Drumul Oilor și cel de la Movila de la Baltă (ambele lângă Lipia), așezarea geto-dacică de pe Dealul Călugărului de lângă satul Merei, necropola din epoca migrațiilor de la sud de satul Ogrăzile, și amplul sit arheologic de la Nenciulești. Cinci sunt monumente
Comuna Merei, Buzău () [Corola-website/Science/300825_a_302154]
-
de la sud de satul Ogrăzile, și amplul sit arheologic de la Nenciulești. Cinci sunt monumente de arhitectură: biserica de lemn „Sfântul Pantelimon” de la Ciobănoaia datând din secolul al XVIII-lea; pivnița brâncovenească de la sfârșitul secolului al XVII-lea din satul Izvoru Dulce; biserica „Sfânta Troiță” cu clopotnița, din același sat (construită la 1813); mina de petrol de la Sărata Monteoru (1874) și ansamblul „Băile Monteoru” cuprinzând bazinele vechi (1888-1895) și vila Monteoru (1903). Alte cinci monumente sunt clasificate ca monumente memoriale și funerare
Comuna Merei, Buzău () [Corola-website/Science/300825_a_302154]
-
ansamblul „Băile Monteoru” cuprinzând bazinele vechi (1888-1895) și vila Monteoru (1903). Alte cinci monumente sunt clasificate ca monumente memoriale și funerare, toate fiind vechi cruci de piatră răspândite pe teritoriul comunei: la Dealu Viei (secolul al XVIII-lea), la Izvoru Dulce (1808), la Ogrăzile (1834) și două cruci din secolul al XIX-lea aflate la Valea Puțului Merei. În comună sunt 1 dispensar medical uman și 3 puncte sanitare, un cabinet stomatologic și un dispensar veterinar. Instituțiile de învățământ din comună
Comuna Merei, Buzău () [Corola-website/Science/300825_a_302154]