19,809 matches
-
peremtorie, indiscutabilă, materială, a lucrării lui Niceta în acea parte de loc (pe malul stâng al Dunării n. n.), nu avem. Indicațiile lui Paulin de Nola, coroborate cu celelalte documente literare și arheologice menționate, îndreptățesc, însă, în bună măsură, ipoteza activității episcopului dac și la nordul Dunării”. Alți arheologi, istorici și cercetători precum: Ion Barnea, Ioan Rămureanu 7, D. M. Pipidi, etc., s-au ocupat și ei de „problema misionarismului” Sfântului Niceta la Dunăre. Descoperirile arheologice făcute mai târziu nu contrazic, ci
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
său apostolic în predicarea Evangheliei la numeroase populații, încă neîncreștinate, aflate printre daco-romanii băștinași, și dacă luăm în calcul faptul că „Dunărea n-a despărțit ci a unit pe locuitorii de pe cele două maluri ale ei”, putem conchide că osârdia episcopului misionar din Remesiana și-a întins binefacerile și pe meleagurile locuite în acele vremuri frământate de strămoșii noștri, fie direct, fie prin călugării săi ajutători și colaboratori. III. Zelul după desăvârșire al Sfântului Niceta Una din caracteristicile prieteniei Sfântului Paulin
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
la Nola, cu Sfântul Felix, împărțind amândorora dedicația poemului aniversar pe care poetul îl oferea an de an Sfântului Felix. Niceta este înfățișat ca un stăpân al locului, purtându-se ca Sfântul Felix. În două rânduri, Paulin îl îndeamnă pe episcopul din Remesiana să țină locul Sfântului Felix. La Sfârșitul celei de-a doua vizite la Nola, Paulin îi cere Sfântului Niceta să se roage pentru el, într-un mod neobișnuit: te implor să înalți rugăciuni fierbinți, din toată inima pentru
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
prin credința sa, ci și prin chipul sufletului, bucurându-se de aceeași dragoste și de aceeași cinstire din partea lui Paulin de Nola. Nu avem date precise în privința sfârșitului Sfântului Niceta. În anul 414 era încă în viață, fiind pomenit de episcopul Romei, Inocențiu I, într-o Scrisoare a sa. În Mineiul ortodox, la 15 septembrie, este pomenit Nichita Romanul, iar la 3 aprilie, Nichita Mărturisitorul. În calendarul sfințeniei este trecut și Sfântul Niceta de Remesiana, în ziua de 24 iunie. În
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
al operei nicetane, o aprecia, la rândul său în termeni elogioși: „Dacă cineva dorește să învețe ceva, pe scurt, despre Tatăl, despre Fiul și despre Sfântul Duh, și nu vrea să se obosească cu o lectură întinsă, să citească cartea episcopului Niceta pe care a scris-o despre credință; și plin de strălucirea învățăturii creștine, va fi condus, printr-o scurtime avantajoasă, la contemplarea dumnezeiască. Această (carte) se asociază cu opera Sfântului Ambrozie adresată împăratului Grațian. O, neprețuită bunătate și putere
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
ultimul pătrar al secolului al IV-lea, data Paștilor a preocupat îndeaproape pe creștini. Chiar și Sfântul Ambrozie, ocupându-se de data Paștilor, propunea același interval pentru serbarea acestora (în anul 387). Unele asemănări de stil cu alte scrieri ale episcopului de Remesiana, întăresc ipoteza că lucrarea aparține Sfântului Niceta. Dintre scrierile practice, prin care Sfântul Niceta, ca adevărat păstor sufletesc și iscusit misionar, purta de grijă turmei sale duhovnicești, amintim: 7. Ad lapsam virginem libellus (Carte către o fecioară căzută
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
Sfântul Niceta, ca adevărat păstor sufletesc și iscusit misionar, purta de grijă turmei sale duhovnicești, amintim: 7. Ad lapsam virginem libellus (Carte către o fecioară căzută), care a circulat sub mai multe titluri: „Liber de lapsu virginis consacratae”, „Epistula Nicetae episcopi de lapsu Susannae devotae et sacratae”,„Epistula ad virginem lapsam”, „De lapsu virginis”. În această lucrare este vorba despre o călugăriță, numită Susana, care a păcătuit cu un citeț, încălcând astfel votul castității. Deplângând situația ei, autorul amintește vrednicia din
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
slujba numită „Te-Deum” care se săvârșește astăzi în biserici cu prilejul unor solemnități. Cea mai veche mențiune cunoscută despre imnul Te Deum o găsim, în anul 512, în Regulele către călugări, scrisă de Cezar de Arelate († 542), apoi în scrisoarea episcopului Ciprian de Toulon către episcopul Maximus de Geneva, datată între anii 524-533. Textul imnului Te Deum se găsește în diferite manuscrise, fără să fie indicat autorul. Unii critici, comentatori, istorici și patrologi confirmă paternitatea nicetană asupra textului imnului Te Deum
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
săvârșește astăzi în biserici cu prilejul unor solemnități. Cea mai veche mențiune cunoscută despre imnul Te Deum o găsim, în anul 512, în Regulele către călugări, scrisă de Cezar de Arelate († 542), apoi în scrisoarea episcopului Ciprian de Toulon către episcopul Maximus de Geneva, datată între anii 524-533. Textul imnului Te Deum se găsește în diferite manuscrise, fără să fie indicat autorul. Unii critici, comentatori, istorici și patrologi confirmă paternitatea nicetană asupra textului imnului Te Deum. Mai adăugăm că scrisoarea lui
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
lui Ciprian de Toulon, care afirmă că în prima jumătate a secolului al VI-lea imnul era deja răspândit și cunoscut, face să cadă ipoteza paternității lui Nicetius de Trèves asupra imnului Te Deum. Dintre argumentele care pledează în favoarea paternității episcopului Niceta de Remesiana asupra imnului Te Deum, în afară de mențiunea manuscriselor irlandeze, consemnăm următoarele: Imnul nu poate fi atribuit Sfântului Ambrozie sau altor autori de imne, întrucât aceștia au scris imne în metru ritmic, nu în proză ritmică, așa cum este scris
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
aceștia au scris imne în metru ritmic, nu în proză ritmică, așa cum este scris Te Deum. De asemenea, o notă dintr-o Psaltire veche, tipărită în anul 1555, la Londra, după manuscrise mai vechi, și care cuprinde Canticum beati Niceti episcopi, dă o explicație sugestivă în privința paternității Te Deum - ului: „Unii spun că Fericitul Ambrizie, în timp ce boteza pe Fericitul Augustin, a început (să cânte) Pe Tine Te lăudăm, iar Augustin a răspuns (cântând) al vers; și așa au compus acest
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
Augustin, a început (să cânte) Pe Tine Te lăudăm, iar Augustin a răspuns (cântând) al vers; și așa au compus acest imn. Acest lucru nu este adevărat, ci ei au cântat (imnul) în uz, alcătuit mai înainte de către Fericitul Niceta episcop de Viena; Cassiodor a aprobat această (cântare) cu prilejul învățării Sfintei Scripturi”. Așezarea scaunului episcopal al lui Niceta la Viena este o eroare a autorului notei, așa cum s-a produs și eroarea cu privire la redarea corectă a numelui Sfântului Niceta. Unele
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
394), Diodor de Tars († înainte de 394), Sfântul Ambrozie (†397), Sfântul Niceta de Remesiana, Fericitul Augustin și alții. Din bogata literatură patristică epistolară se desprinde deosebita grijă a Sfinților Părinți pentru păstrarea ecumenicității. De pildă, Sfântul Vasile cel Mare cerea fiecărui episcop să aibă o atitudine ecumenică, rămânând în „dragostea frățească universală”. Un alt element deosebit de important pentru păstrarea și adâncirea ecumenicității îl constituie întrunirea sinoadelor ecumenice. Cele patru Sinoade ecumenice (Niceea, 325; Constantinopol, 381; Efes, 431 și Calcedon, 451), care și-
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
ecumenice (în special Sinodul al IV-lea ecumenic de la Calcedon din 451), sunt adevărate culmi ale ecumenicității și criterii ale Ortodoxiei sau mai precis spus „sunt tipul și unitatea de măsură a spiritului ecumenic și patristic”. Pe lângă aceasta, întâlnirile episcopilor participanți la sinoade, veniți uneori de la marginile imperiului, discuțiile lor, schimburile de păreri și de experiență pastorală, creau o adevărată atmosferă ecumenică pe care o duceau apoi cu ei acasă. Deși atmosfera creată de Sinoadele ecumenice se impunea cu o
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
398-402, Sfântul Niceta a făcut două călătorii, una la Roma și alta la Nola, spre a se închina la mormântul Sfântului Felix. La Nola l-a cunoscut pe Sfântul Paulin (†431), poet remarcabil, care s-a arătat impresionat de venerabilul episcop de Remesiana. Între cei doi Sfinți Părinți s-a legat o strânsă prietenie. După prima călătorie a episcopului de Remesiana, la Nola, Sfântul Paulin se grăbea să-i scrie unui alt prieten - Sever - înștiințându-l de vizita lui Niceta, „episcop
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
la mormântul Sfântului Felix. La Nola l-a cunoscut pe Sfântul Paulin (†431), poet remarcabil, care s-a arătat impresionat de venerabilul episcop de Remesiana. Între cei doi Sfinți Părinți s-a legat o strânsă prietenie. După prima călătorie a episcopului de Remesiana, la Nola, Sfântul Paulin se grăbea să-i scrie unui alt prieten - Sever - înștiințându-l de vizita lui Niceta, „episcop venerabil și foarte învățat...care a venit din Dacia, fiind admirat pe merit de romani”. Totodată, poetul Paulin
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
episcop de Remesiana. Între cei doi Sfinți Părinți s-a legat o strânsă prietenie. După prima călătorie a episcopului de Remesiana, la Nola, Sfântul Paulin se grăbea să-i scrie unui alt prieten - Sever - înștiințându-l de vizita lui Niceta, „episcop venerabil și foarte învățat...care a venit din Dacia, fiind admirat pe merit de romani”. Totodată, poetul Paulin i-a adresat Sfântului Niceta două poeme. Cele două călătorii - la Roma și la Nola - sunt foarte importante pentru întărirea ecumenicității la
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
III. Valențe doctrinare ecumenice în opera teologică a Sfântului Niceta de Remesiana Avem puține știri despre viața și activitatea Sfântului Niceta de Remesiana, furnizate, succint, de Ghenadie de Marsilia († 492-505), Cassiodor († cca. 583), papa Inocențiu I († 417) al Romei și episcopul Germinius de Sirmium. Singurul care ne oferă date consistente cu privire la profilul moral și la activitatea Sfântului Niceta este Paulin de Nola. Numele de Niceta derivă din substantivul grecesc ηικητής și s-a păstrat sub forma Niceas, Nicaeas, Nicaetas, Nicetus și
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
și pe cei din Biserica triumfătoare, într-o mare și unică familie spirituală. Învățătura despre comuniunea sfinților va fi reluată de Sfântul Niceta și în imnul Te Deum laudamus și astfel se va răspândi odată cu acest imn în Apusul creștin. Episcopul misionar din Remesiana este primul care a dat creștinătății ideea despre unirea strânsă a Bisericii de pe pământ cu Biserica cerească, din veac și până în veac, expusă clar și concis în expresia „communio sanctorum”. Această învățătură dezvăluie perspectiva cu adevărat ecumenică
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
stat dragostea nemărginită față de Dumnezeu și față de oameni. El a promovat ideile de pace și dragoste ca elemente indispensabile ecumenicității Bisericii. Teologia Sfântului Niceta este o contribuție de seamă la consolidarea ecumenicității Bisericii în secolele IV și V, alături de contribuția episcopilor și scriitorilor bisericești din aceeași perioadă din Scythia Minor - Dobrogea și poate să aducă servicii remarcabile spiritualității ecumeniste contemporane. IV. STRĂDANIA PENTRU DESĂVÂRȘIRE ÎN LUCRAREA MISIONARĂ A SFÂNTULUI NICETA DE REMESIANA În viziunea și în gândirea Sfântului Niceta de Remesiana
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
cel adevărat, creatorul și proniatorul lumii. Lucrarea Împotriva horoscopului era așezată după tratatul Despre credință și înainte de explicarea Simbolului de credință, având menirea să combată credința în horoscop care era foarte răspândită și puternică în regiunea în care făcea misiune episcopul din Remesiana. Dacă cele două lucrări s-ar fi păstrat, ele ar fi pus la dispoziția cercetătorilor istoriei religiilor elemente interesante cu privire la credințele, riturile și superstițiile care existau la populațiile în mijlocul cărora predica Sfântul Niceta. În celelalte lucrări, foarte puține
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
IV și începutului de secol V. Există numeroase știri antice care vorbesc despre existența unui singur episcopat la Tomis pentru întreaga provincie în această perioadă. Documentar, Episcopia Tomisului este atestată abia în anul 369însă și înainte de această dată sunt amintiți episcopi la Tomis în acte martirice, sinaxare: Evanghelicus, Efrem, Tit (Titus), Marcu (Marcus Tomensis). Bretanion (Vretanion sau Bretanio) este amintit în Istoria bisericească a lui Sozomen ca un puternic apărător al dreptei credințe chiar și în fața împăratului roman semiarian Valens (364
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
a lui Sozomen ca un puternic apărător al dreptei credințe chiar și în fața împăratului roman semiarian Valens (364 - 378). Acesta din urmă, susținător al arianismului, n-a reușit să-l determine pe Bretanion să-i asculte voința, fapt pentru care episcopul a și fost exilat pentru o scurtă perioadă. De asemeni, istoricul Teodoret din Cir (392 - 458) mărturisește despre Bretanion, scoțând astfel în evidență intensitatea vieții religioase din Tomis, dragostea și respectul credincioșilor față de episcopul lor și buna organizare bisericească a
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
-i asculte voința, fapt pentru care episcopul a și fost exilat pentru o scurtă perioadă. De asemeni, istoricul Teodoret din Cir (392 - 458) mărturisește despre Bretanion, scoțând astfel în evidență intensitatea vieții religioase din Tomis, dragostea și respectul credincioșilor față de episcopul lor și buna organizare bisericească a provinciei. La lucrările Sinodului II ecumenic de la Constantinopol, din anul 381, ce condamna erezia lui Macedonie, este atestat și episcopul Gherontie (Terentius) al Tomisului. Pe la 392 era amintit Teotim I ca episcop de Tomis
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
scoțând astfel în evidență intensitatea vieții religioase din Tomis, dragostea și respectul credincioșilor față de episcopul lor și buna organizare bisericească a provinciei. La lucrările Sinodului II ecumenic de la Constantinopol, din anul 381, ce condamna erezia lui Macedonie, este atestat și episcopul Gherontie (Terentius) al Tomisului. Pe la 392 era amintit Teotim I ca episcop de Tomis. Despre acest episcop scrie chiar Fericitul Ieronim că a scos scurte tratate ca niște dialoguri în stil retoric. Legătura prietenească dintre episcopii Tomisului și arhiepiscopii Constantinopolului
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]