19,782 matches
-
făurite de Gheorghe Brătianu și Alexandru Averescu nu au fost acceptate de Maniu, care și-a motivat refuzul argumentând că, în acel moment, principala sa prioritate era realizarea unității național-țărăniștilor. În același timp, Gheorghe Brătianu a încearcat să atragă la frontul partidelor opoziționiste și pe Grigore Iunian și Corneliu Zelea-Codreanu. Încercarea s-a soldat, din nou, cu un eșec566. Ca reacție la eșecul încercărilor de a atrage alte partide la manifestările comune ale georgiștilor și averescanilor a sporit intensitatea colaborării dintre
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
eșec566. Ca reacție la eșecul încercărilor de a atrage alte partide la manifestările comune ale georgiștilor și averescanilor a sporit intensitatea colaborării dintre cele două grupări. În aceste condiții, acordul dintre PNL-Gheorghe Brătianu și Partidul Poporului a primit denumirea de "Front Constituțional". Era o alianță care viza apărarea Constituției existente, ale cărei prevederi fuseseră eludate de guvernul care transformase cenzura și starea de asediu într-o practică permanentizată. Alianța era, în egală măsură, îndreptată împotriva guvernului, dar și împotriva camarilei. Pe parcursul
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
din București, cea de la Netezești și cea de la Cluj. Discursul susținut de Gheorghe Brătianu, în 26 mai, la sala Gib, redevine incendiar, prin aprecierile dure la adresa regimului politic și a apărării naționale. Șeful georgiștilor preciza, cu acest prilej, că rostul "Frontului Constituțional" era să mențină principalele instituții ale statului pe un făgaș normal, împiedicând sporirea atribuțiilor monarhiei 567. Discursul mareșalului Averescu este însă neutru, abținându-se de la orice atac împotriva coroanei și chiar împotriva guvernului. Ion Sân-Giorgiu afirmă că acest discurs
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
-se de la orice atac împotriva coroanei și chiar împotriva guvernului. Ion Sân-Giorgiu afirmă că acest discurs a produs stupoare în rândul georgiștilor, care așteptau "un șah la rege"568. Acționând pentru "a smulge din jurul Tronului buruienile care îi întunecă strălucirea", "Frontul Constituțional" viza, mai ales, camarila, definită de liderul georgist drept "putere ascunsă care determină venirea și plecarea guvernelor, așează meschine socoteli personale deasupra celor mai vitale interese de stat, primejduiește prestigiul Coroanei"569. Gheorghe Brătianu și-a precizat, de asemenea
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
controlul Parlamentului și trecerea lor sub controlul exclusiv al coroanei. În concluzie, se afirma în oficiosul georgist, se urmărea "o modificare radicală în sistemul de conducere al statului român"571. La 22 septembrie 1935, a fost publicat un manifest al "Frontului Constituțional", care aducea noi lămuriri despre scopul acordului dintre cele două partide. Potrivit manifestului, cele două grupări politice acționau pentru apărarea așezămintelor fundamentale ale țării, împotrivindu-se demagogiei celor care promovau ideea unui stat țărănesc, influențați de "fermenții comunismului". Era
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
țării, împotrivindu-se demagogiei celor care promovau ideea unui stat țărănesc, influențați de "fermenții comunismului". Era un aspect nou, care evidenția reluarea încercărilor de apropiere de aripa manistă a PNȚ, lucru confirmat și de Ion Sân-Giorgiu572. Atacul partidelor cuprinse în "Frontul Constituțional" viza, prin urmare, aripa de stânga a acestui partid, adeptă a statului țărănesc și a luptei de clasă, care, sub conducerea președintelui PNȚ, Ion Mihalache, pregătea în aceste zile marea adunare național-țărănistă, planificată pentru data de 14 noiembrie 1935
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
regelui"573. Președintele PNȚ a intervenit energic, determinând renunțarea lui Iuliu Maniu la campania începută, în așteptarea momentului în care, tactica lui Ion Mihalache ar eșua, iar el ar putea să controleze întregul partid 574. Prin manifestul din 22 septembrie, "Frontul Constituțional" anunțase o nouă întrunire, pentru ziua de 29 septembrie, în sala Marna din Capitală. Atât Gheorghe Brătianu, cât și Alexandru Averescu au protestat în discursurile susținute cu ocazia noii întruniri, față de menținerea stării de asediu și a cenzurii și
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
revenirea la prevederile Constituției, pentru că starea de asediu și cenzura reprezentau o încălcare flagrantă a acesteia. Participanții au adoptat o moțiune prin care adresau un protest împotriva regimului politic din România, chemând pe toți iubitorii de țară să se alăture "Frontului Constituțional". Manifestația de la Marna a fost un triumf al "Frontului Constituțional", la care au aderat grupările "Blocul Cetățenesc" de sub conducerea lui Grigore Forțu și "Cruciada Românismului", condusă de Mihai Stelescu 576. Ambele condamnau cenzura și starea de asediu, promovate de
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
reprezentau o încălcare flagrantă a acesteia. Participanții au adoptat o moțiune prin care adresau un protest împotriva regimului politic din România, chemând pe toți iubitorii de țară să se alăture "Frontului Constituțional". Manifestația de la Marna a fost un triumf al "Frontului Constituțional", la care au aderat grupările "Blocul Cetățenesc" de sub conducerea lui Grigore Forțu și "Cruciada Românismului", condusă de Mihai Stelescu 576. Ambele condamnau cenzura și starea de asediu, promovate de guvernul Gheorghe Tătărescu, cerând intrarea în legalitate. Acțiunea lui Gheorghe
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
care au aderat grupările "Blocul Cetățenesc" de sub conducerea lui Grigore Forțu și "Cruciada Românismului", condusă de Mihai Stelescu 576. Ambele condamnau cenzura și starea de asediu, promovate de guvernul Gheorghe Tătărescu, cerând intrarea în legalitate. Acțiunea lui Gheorghe Brătianu în cadrul "Frontului Constituțional" s-a intensificat spre sfârșitul anului 1935. Potrivit surselor informative ale poliției, la începutul lunii noiembrie, șeful georgiștilor a convocat pe fruntașii georgiști din Capitală și pe Al. Oteteleșanu, secretarul general al Partidului Poporului, pentru a le prezenta un
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
să reactiveze campania împotriva guvernului, prin acțiuni organizate în principalele orașe ale țării. Temele pe care urmau să le dezvolte în timpul noii campanii vizau înzestrarea armatei, raporturile României cu U.R.S.S., ordinea internă și situația economică a țării 577. Întrunirea "Frontului Constituțional", care urma să se desfășoare la 17 noiembrie, în sala Sidoli, din Iași, a trezit interesul deosebit al autorităților, în condițiile în care se estima că la manifestație vor participa până la 10000 persoane. Prin note telefonice, Inspectoratele de poliție
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
D. Dimitiu, V. Bulgaru sau C. Toma578. Exprimându-și dezamăgirea față de faptul că național-țărăniștii renunțaseră la întrunirea anunțată pentru data de 14 noiembrie 579, Gheorghe Brătianu lăsa să se întrevadă intenția sa de a asocia această acțiune cu cea a "Frontului Constituțional", într-o manifestare de anvergură a partidelor din opoziție. Spre deosebire de mareșalul Averescu, care a prezentat un discurs anost, lipsit de forță și de mesaj 580, liderul georgist a reafirmat că menirea alianței celor două partide era îndepărtarea camarilei, formarea
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
forță și de mesaj 580, liderul georgist a reafirmat că menirea alianței celor două partide era îndepărtarea camarilei, formarea noului guvern și susținerea monarhiei, cu condiția ca aceasta să-și respecte atribuțiile 581. Unele semnale indicau chiar o colaborare între "Frontul Constituțional" și "Cruciada Românismului". Potrivit surselor informative ale poliției, după o ședință a grupării conduse de Mihai Stelescu, defășurată la 3 decembrie 1935, șeful a afirmat în fața unora dintre amicii săi politici, că unii dintre fruntașii grupării vor candida pe
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
și "Cruciada Românismului". Potrivit surselor informative ale poliției, după o ședință a grupării conduse de Mihai Stelescu, defășurată la 3 decembrie 1935, șeful a afirmat în fața unora dintre amicii săi politici, că unii dintre fruntașii grupării vor candida pe lista "Frontului Constituțional". Stelescu a ținut însă să precizeze că gruparea sa își păstra individualitatea față de alianța averescano-georgistă, urmând ca în alegerile viitoare să depună liste separate 582. 5.3. Georgiștii între problema reîntregirii liberale și activitatea electorală în cadrul "Frontului Constituțional" În
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
pe lista "Frontului Constituțional". Stelescu a ținut însă să precizeze că gruparea sa își păstra individualitatea față de alianța averescano-georgistă, urmând ca în alegerile viitoare să depună liste separate 582. 5.3. Georgiștii între problema reîntregirii liberale și activitatea electorală în cadrul "Frontului Constituțional" În cursul anilor 1932 și 1933, în paralel cu pregătirile pentru alegerile generale s-a pus și problema reîntregirii Partidului Național Liberal. În preajma alegerilor din 1932, noul președinte, I.G. Duca, susținea revenirea lui Gheorghe Brătianu în Partidul Național Liberal
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
mare măsură, acordului încheiat cu Partidul Poporului. Apreciind că "triumfătorul a fost dl. Gh. I. Brătianu, al cărui succes a depășit pronosticurile cele mai optimiste", Grigore Filipescu, preșdintele Partidului Conservator, își exprima, indirect, simpatia pentru acțiunea comună a partidelor din "Frontul Constituțional"604. De altfel, activitatea politică intensă desfășurată de georgiști în direcția organizării și a propagandei a făcut ca în sesiunea ordinară 1935-1936, partidul să fie reprezentat în Parlament de 9 deputați: Gheorghe Brătianu (Iași), N. Constantinescu-Bordeni (Prahova), Gheorghe Deleanu
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Constantinescu-Bordeni (Prahova), Gheorghe Deleanu (Covurlui), C.C. Giurescu (Putna), Sandu Kiriac (Neamț), Radu Lascu (Brăila), Aurel Neguș (Brașov), Al. Procopovici (Câmpulung) și Constantin Zamfirescu (R. Sărat)605. După alegeri, se intensifică zvonurile referitoare la perspectiva unei fuziuni între partidele cartelate în "Frontul Constituțional". Încă din luna ianuarie, se vehicula ideea că șefia partidelor fuzionate urma să revină lui Gheorghe Brătianu. Se spunea, de asemenea, că numai organizațiile averescane din județele Prahova și Brașov refuzau să accepte șefia georgiștilor. În cele din urmă
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
desfășoare în primăvara anului 1936, fruntașii georgiști au luat hotărârea ca partidul să se înscrie în cursa electorală din Suceava și Mehedinți. În județul Suceava, georgiștii susțineau candidatura lui Constantin Toma, alături de candidatul Partidului Poporului, Ianca, iar în județul Mehedinți, "Frontul Constituțional" depunea o singură candidatură, aceea a lui Gheorghe Brătianu 607. În județul Mehedinți campania electorală a fost deosebit de violentă, iar alegerile au fost amânate de mai multe ori. În cele din urmă, la 20 februarie, a fost ales dr.
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
ales dr. Nicolae Lupu. Gheorghe Brătianu a obținut 9283 voturi, din care 4091 reprezentau sporul cumulat de voturi realizat de cele două partide 608, față de alegerile generale din 1933, când alianța lor nu exista. După alegeri, georgiștii implicați în acțiunile "Frontului Constituțional", au continuat să promoveze obiectivele alianței. Astfel, profesorii care făceau politică georgistă urmau să participe în număr mare, la congresul extraordinar al profesorilor secundari, care urma să aibă loc în 7 și 8 martie, pentru a susține discursul susținut
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
să participe în număr mare, la congresul extraordinar al profesorilor secundari, care urma să aibă loc în 7 și 8 martie, pentru a susține discursul susținut de profesorul Grigore Forțu, împotriva imoralității ce domnea la curtea regală. Alte acțiuni ale "Frontului Constituțional" au avut loc în lunile februarie și martie, la Turnu Severin și la Arad609. În realitate, "Frontul Constituțional" nu era susținut în întregime de membrii celor două partide cartelate. Poziția critică exprimată de Gheorghe Brătianu la adresa suveranului a determinat
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
și 8 martie, pentru a susține discursul susținut de profesorul Grigore Forțu, împotriva imoralității ce domnea la curtea regală. Alte acțiuni ale "Frontului Constituțional" au avut loc în lunile februarie și martie, la Turnu Severin și la Arad609. În realitate, "Frontul Constituțional" nu era susținut în întregime de membrii celor două partide cartelate. Poziția critică exprimată de Gheorghe Brătianu la adresa suveranului a determinat frământări puternice în rândurile partidului georgist, făcând posibilă sciziunea organizațiilor din județele Târnava-Mare, Buzău, Bacău și Olt, încă
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
georgiștii au depășit însă momentul, menținând unitatea formațiunii lor politice 610. Nemulțumirile au continuat să se acumuleze, așa încât, la începutul anului 1936, în PNL-Gheorghe Brătianu se conturau trei curente cu orientări diferite: georgiștii care se opuneau tacticii folosite de partidele "Frontului Constituțional" și cereau denunțarea publică a acordului, ramura care se pronunța categoric împotriva reîntregirii liberale și cei care acționau în ascuns pentru revenirea în cadrul vechiului Partid Național Liberal. Georgiștii ostili continuării acțiunii "Frontului Constituțional" își argumentau poziția susținând că programul
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
care se opuneau tacticii folosite de partidele "Frontului Constituțional" și cereau denunțarea publică a acordului, ramura care se pronunța categoric împotriva reîntregirii liberale și cei care acționau în ascuns pentru revenirea în cadrul vechiului Partid Național Liberal. Georgiștii ostili continuării acțiunii "Frontului Constituțional" își argumentau poziția susținând că programul promovat de alianță depășea ideologia liberală, reprezentând punctul de vedere al celor care doreau să acapareze demnități în formațiunea politică rezultată în urma fuziunii partidului georgist cu Partidul Poporului 611. După zvonurile apărute în
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Ideea era susținută de liberali apropiați familiei Brătianu, precum Tancred Constantinescu, Bebe Brătianu, C. Neamțu de la Craiova, N. Pilat din Dorohoi, Al. Lapedatu, Valer Roman, G. Cipăianu 614. Liberalii guvernamentali care considerau reîntregirea imposibilă, își argumentau poziția, reamintind că acțiunea "Frontului Constituțional" fusese îndreptată împotriva guvernului condus de Gheorghe Tătărescu. Ei insistau asupra posibilității ca, în cazul realizării fuziunii celor două partide liberale, ignorarea concepțiilor politice ale liderului liberalilor georgiști să determine apariția unor disensiuni grave, sau chiar ruptura Partidului Național
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
1937, Gheorghe Brătianu a optat pentru o soluție proprie, nelăsându-se influențat de partizanii politici. Pronunțându-se pentru un "guvern de mână tare și de autoritate", președintele georgiștilor respingea ideea unui guvern național-țărănist, apreciind că acesta ar favoriza închegarea unui front popular, care ar primejdui regimul monarhic. El respingea și ideea unui guvern Al. Vaida-Voevod, argumentând că acesta i-ar putea favoriza pe legionari, primejdioși pentru monarhie și pentru liniștea țării. Invitat prin intermediul lui P. Papacostea să se alăture unei coaliții
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]