19,905 matches
-
deschisă la Sibiu de Franz Neuhauser la sfârșitul secolului al XIX-lea, și mai apoi de Theodor Glatz și Carl Dörschlag la începutul secolului al XX-lea. Cei patru au avut vocație creatoare, înțelepciune și efervescență de călăuze generoase cu orizonturi largi și talente didactice. Aceste atribute s-au manifestat în atelierul lui Mieß, fapt ce a determinat conturarea primelor elemente de exprimare ale curentului expresionist pe meleaguri transilvane. Ca promotori ai noilor idei de avangardă, artiștii care făceau parte din
Friedrich Mieß () [Corola-website/Science/311428_a_312757]
-
Ion Vădan, în revista Poesis, 1995. Bogdan Ghiu, în revista ARC, 1998. Cred în armonioasa devenire poetică a operei poetice a lui Ioan Vieru.” Cezar Ivănescu, în revista Timpul, 1998. Ion Stratan, în revista Apostrof, 2000. Liviu Antonesei, în revista Orizont, 2002 „ Cartea poetului Ioan Vieru, Căile șoimului, a clătinat multe prejudecăți și a anunțat o nouă voce poetică distinctă, inconfundabilă.Un eu auctorial aflat la desăvîrșirea mijloacelor expresivității și, deopotrivă, o profundă motivație existențială a gestului de a scrie, o
Ioan Vieru (poet) () [Corola-website/Science/311458_a_312787]
-
riscul era unul care trebuia asumat. Tunurile antitanc germano-italinene, cele mai multe de calibru 50 mm și 47 mm, la care se adăugau 24 de tunuri de 88 mm, au deschis focul împotriva tancurilor aliate de îndată ce siluetele acestora s-au profilat la orizontul luminat de primele raze ale soarelui. Focului tunurilor antitanc li s-a adăudat și tirul tunurilor blindatelor germane și italiene aflate pe linia frontului. Deși focul artileriei antitanc a provocat pierderi constant ridicate atacului Aliat, înaintarea blindatelor britanice nu a
A doua bătălie de la El Alamein () [Corola-website/Science/312265_a_313594]
-
puține limbi ca atare, fiind în cele mai multe cazuri inclus în noțiuni vecine precum: muzică tradițională (folclorică), muzică lăutărească, muzică folk, mai rar chiar și în muzica ușoară sau pop. Se produc multe conflicte terminologice la traducerea acestei noțiuni tocmai din pricina orizontului cultural diferit de la o țară la alta. Cu toate că rădăcinile sud-est-europene ale genului pot fi marcate încă din secolul al XVIII-lea, cristalizarea unui stil interpretativ distinct pentru instrumentiștii mutați de la sat la oraș nu are loc mai devreme de finele
Muzică populară () [Corola-website/Science/312342_a_313671]
-
Universitar din Iași", "Revista de filosofie", "Revista generală a învățământului", "Convorbiri literare", "Junimea literară", "Îndreptar", "Preocupări literare", "Revue internationale de sociologie" și în altele. Debutează cu versuri, în revista "Vieața nouă" în 1918. Colaborează cu versuri și proză în revistele "Orizonturi noi", "Sburătorul", "Năzuința", "Cuvântul liber", "Adevărul literar și artistic", "Flacăra", "Viața literară" și în altele Eugen Lovinescu remarcă lirismul primăvăratic și direct, exprimat în versuri ușor romantice, ușor declamatorii, amabile și spontane din poezia lui . Victor Durnea consideră că în
Constantin Narly () [Corola-website/Science/310888_a_312217]
-
este un săptămânal de limba germană, apărut la 1 martie 1968 la Brașov, prin schimbarea denumirii bisăptămânalului "Volkszeitung" (Ziarul poporului), care apărea din 30 mai 1957. De la apariție, în 1968, "" (Orizont Carpatin) era o publicație săptămânală pentru societate, politică și cultură ("Wochenschrift für Gesellschaft, Politik, Kultur"), distribuită în toate zonele din România cu populație germană. Redactor-șef al publicației, la înființarea, a fost Eduard Eisenburger, fostul redactor-șef de la "Volkszeitung". La
Karpatenrundschau () [Corola-website/Science/310908_a_312237]
-
Coordonatele astronomice orizontale sunt coordonate astronomice având la bază planul orizontal al observatorului. Coordonatele orizontale sunt înălțimea deasupra orizontului și azimutul. Uneori, în locul înălțimii deasupra orizontului se utilizează distanța zenitală "Înălțimea deasupra orizontului", pentru un punct de pe sfera cerească, este unghiul dintre direcția de la observator spre acel punct și planul orizontal al observatorului. Unghiul este luat cu semnul plus
Coordonate astronomice orizontale () [Corola-website/Science/309608_a_310937]
-
Coordonatele astronomice orizontale sunt coordonate astronomice având la bază planul orizontal al observatorului. Coordonatele orizontale sunt înălțimea deasupra orizontului și azimutul. Uneori, în locul înălțimii deasupra orizontului se utilizează distanța zenitală "Înălțimea deasupra orizontului", pentru un punct de pe sfera cerească, este unghiul dintre direcția de la observator spre acel punct și planul orizontal al observatorului. Unghiul este luat cu semnul plus pentru puncte aflate deasupra planului orizontului, și
Coordonate astronomice orizontale () [Corola-website/Science/309608_a_310937]
-
Coordonatele astronomice orizontale sunt coordonate astronomice având la bază planul orizontal al observatorului. Coordonatele orizontale sunt înălțimea deasupra orizontului și azimutul. Uneori, în locul înălțimii deasupra orizontului se utilizează distanța zenitală "Înălțimea deasupra orizontului", pentru un punct de pe sfera cerească, este unghiul dintre direcția de la observator spre acel punct și planul orizontal al observatorului. Unghiul este luat cu semnul plus pentru puncte aflate deasupra planului orizontului, și cu semnul minus pentru puncte aflate sub
Coordonate astronomice orizontale () [Corola-website/Science/309608_a_310937]
-
deasupra orizontului se utilizează distanța zenitală "Înălțimea deasupra orizontului", pentru un punct de pe sfera cerească, este unghiul dintre direcția de la observator spre acel punct și planul orizontal al observatorului. Unghiul este luat cu semnul plus pentru puncte aflate deasupra planului orizontului, și cu semnul minus pentru puncte aflate sub planul orizontului. Zenitul are înălțimea deasupra orizontului egală cu 90°, iar nadirul are înălțimea -90°. "Distanța zenitală" a unui punct este unghiul dintre direcția către punctul respectiv și direcția verticală în sus
Coordonate astronomice orizontale () [Corola-website/Science/309608_a_310937]
-
un punct de pe sfera cerească, este unghiul dintre direcția de la observator spre acel punct și planul orizontal al observatorului. Unghiul este luat cu semnul plus pentru puncte aflate deasupra planului orizontului, și cu semnul minus pentru puncte aflate sub planul orizontului. Zenitul are înălțimea deasupra orizontului egală cu 90°, iar nadirul are înălțimea -90°. "Distanța zenitală" a unui punct este unghiul dintre direcția către punctul respectiv și direcția verticală în sus a observatorului (zenitul observatorului). Distanța zenitală ia valori între 0
Coordonate astronomice orizontale () [Corola-website/Science/309608_a_310937]
-
este unghiul dintre direcția de la observator spre acel punct și planul orizontal al observatorului. Unghiul este luat cu semnul plus pentru puncte aflate deasupra planului orizontului, și cu semnul minus pentru puncte aflate sub planul orizontului. Zenitul are înălțimea deasupra orizontului egală cu 90°, iar nadirul are înălțimea -90°. "Distanța zenitală" a unui punct este unghiul dintre direcția către punctul respectiv și direcția verticală în sus a observatorului (zenitul observatorului). Distanța zenitală ia valori între 0° (zenit) și 180° (nadir). Distanța
Coordonate astronomice orizontale () [Corola-website/Science/309608_a_310937]
-
înălțimea -90°. "Distanța zenitală" a unui punct este unghiul dintre direcția către punctul respectiv și direcția verticală în sus a observatorului (zenitul observatorului). Distanța zenitală ia valori între 0° (zenit) și 180° (nadir). Distanța zenitală este 90° minus înălțimea deasupra orizontului. "Azimutul" unui punct este unghiul dintre proiecția direcției spre punct pe planul orizontului și direcția spre nord. Azimutul este măsurat de la nord spre est (în sens orar) de la 0° la 360°.
Coordonate astronomice orizontale () [Corola-website/Science/309608_a_310937]
-
respectiv și direcția verticală în sus a observatorului (zenitul observatorului). Distanța zenitală ia valori între 0° (zenit) și 180° (nadir). Distanța zenitală este 90° minus înălțimea deasupra orizontului. "Azimutul" unui punct este unghiul dintre proiecția direcției spre punct pe planul orizontului și direcția spre nord. Azimutul este măsurat de la nord spre est (în sens orar) de la 0° la 360°.
Coordonate astronomice orizontale () [Corola-website/Science/309608_a_310937]
-
Grosimea depozitelor cuaternare depășește câteva sute de m, ca efect al intensității deosebite a mișcărilor negative din această perioadă geologică. Fundamentul cuverturii (format în Meoțian) este constituit de molasa pericarpatica, ce cuprinde argile și nisipuri sedimentate în alternanta - uneori cu orizonturi de gresii și cinerite. Deasupra se află depozite aluvionare și eoliene din Pleistocenul mediu și superior. În sectoarele de vai, depozitele aluvionare au la bază pietrișuri mărunte și se continuă cu nisipuri și prafuri argiloase nisipoase cu grosimea de 3
Comuna Valea Seacă, Bacău () [Corola-website/Science/310143_a_311472]
-
cu abordări dinspre genuri sau specii literare, dinspre prozodie, figuri de stil, compoziție, stilistică -, în funcție de doctrinele și dogmele curentelor înregistrate în plan diacronic: clasicismul, romantismul, realismul, parnasianismul, simbolismul, expresionismul, suprarealismul, dadaismul etc.» . Prima Poetică a fost semnată de Aristotel, în orizontul anului 330 î. H., axându-se pe conceptul de "mimesis" («arta - imitare a naturii»). Alte celebre arte poetice - pentru literaturile antice - au ca autori pe Horațiu "(Epistola către Pisoni)", Quintilian ș. a. Pentru ilustrarea principiilor estetice ale clasicismului, celebră este "" de
Arta poetică () [Corola-website/Science/310217_a_311546]
-
templul meu" (din același an): Enumerarea nu este întâmplătoare, căci realul vizat prin sinecdocă are patru cardinale repere: floarea - ca punct inițial, „epifanic“, „primăvară“, sau „vară“, ori „toamnă“, cu fragranța vieții; ochiul - bază a receptării întru reflectare, întru cunoaștere de orizonturi; buzele - „treaptă“ a senzorialului / carnalului, „garoafă“ a rostirii, a exprimării sinelui etc.; mormântul - punct terminus al vieții, loc al ocultării, al trecerii din «Țara-cu-Dor» în «Țara-fără-Dor», spațiu al metamorfozelor "ens"-ului uman, al „transcenderii“ etc. "Catharsis"-ul blagian este rezultatul
Arta poetică () [Corola-website/Science/310217_a_311546]
-
de soluri: - soluri brune eu-mezobazice pe materiale eluviale și proluviale, pe platourile calcaroase; - terra-rosa formate pe un substrat calcaros; Solurile azonale se împart în : - solurile hidromorfe, soluri gleice în lunca râului Caraș; - erodisoluri, pe suprafețe foarte înclinate, formate prin îndepărtarea orizonturilor superioare, mai ales pe versanții vestici ai munților Aninei; - protosoluri antropice, pe halde de steril, gropi de gunoi, sau dispuneri de material pământos de la diferite lucrări de construcții. Solurile au un scăzut conținut de humus, fiind slab aprovizionate cu azot
Comuna Carașova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/310315_a_311644]
-
fantastice ale scenariului amintesc de procedeele realismului magic. În acest sens, e sugestiv de menționat că zilele din film sunt delimitate prin visele erotice ale lui Andrei, spre care se trece insesizabil. În vise, este rezolvată sumar problema „diferenței de orizont” dintre el și Marilena, fie prin coborârea acoperișului de pe care privește băiatul la nivelul străzii, fie prin debarcarea fetei dintr-un OZN în formă de sâni care îngrozește vecinii, sosit special pentru băiat. Un alt element fantastic este capacitatea Marilenei
Marilena de la P7 () [Corola-website/Science/309006_a_310335]
-
primei facultăți, a profesat geologia timp de 6 ani. Din 1991 lucrează ca redactor și colaborator în presa scrisă și audiovizuală. Cătălin Mihuleac a publicat articole satirice în numeroase reviste din țară, printre care menționăm: "România literară", "Ziarul de Duminică", "Orizont", "Timpul", "Convorbiri literare", "Monitorul", "Opinia studențească", "Dacia literară", "Luceafărul", "Cronica" etc. Actualmente este redactor la revista "Convorbiri literare", unde coordonează paginile de proză, teatru și jurnal. A debutat ca scriitor în anul 1995, cu povestirea "Universitatea Matilda" în revista "Timpul
Cătălin Mihuleac () [Corola-website/Science/309089_a_310418]
-
Polul Nord și la 520 km deasupra Cercului Polar. Capul Nord mai este denumit și “Locul în care Soarele nu apune niciodată” sau “Pământul Soarelui de la Miezul Nopții”, întrucât de la sfârșitul lunii mai până la sfârșitul lunii iulie soarele rămâne mereu deasupra orizontului. Perioadă în care se pot observa cele mai frumoase peisaje generate de aurolele boleare este perioada cuprinsă între lunile septembrie-aprilie, desi fenomenul are loc tot timpul anului. Din cauza poziționării îndepărtate, până la jumatatea secolului al XX-lea Capul Nord a fost
Turismul în Norvegia () [Corola-website/Science/309120_a_310449]
-
distanță galaxiile (quasarii) se deplasează cu 85-90% din viteza luminii, ceea ce înseamnă că ce-i dincolo de ei / ele nu putem fizic vedea ( viteza de deplasare a luminii = 300,000 km / sec.) Deci ce vedem cu telescoapele cele mai performante este orizontul universal sau cosmologic. Universul vizibil ar fi constituit din cca 10 de stele cuprinse în cca 10 de galaxii de mărimea Căii Lactee. Universul este format din: Uneori reziduurile stelare devin mai dense decât o stea neutronică, caz în care forța
Structura și arhitectura universului () [Corola-website/Science/310523_a_311852]
-
alunecând pe sudoarea cerească din calea robilor. Loitrele moțăie, stelele în jurul roților amețesc. Sub coviltir muntenii se clatină în barbă trezindu-se când roata izbește un luceafăr pe jumătate copt în colierul drumului...</poem> (APC, 40). În volumele publicate din orizontul anului 1980 încoace, elementele terifiantului / apocalipticului sunt trecute în liricul „plan secund“, spre a-și face tot mai mult loc elementele incantatorii ale colindelor creștine / precreștine, ale descântecelor / încântecelor câmpiei, ale cultului Cavalerului Dunărean, ce au germinat în perimetrul Bărăganului
George Alboiu () [Corola-website/Science/310536_a_311865]
-
coordonat apariția fanzinului science fiction "Paradox" (premiul EuroCon, Montpellier, 1987) al cenaclului "H.G. Wells" (în perioada 1978-1989). Coordonator al unor numere literare ale revistei "Forum studențesc", realizate cu concursul cenaclului "Pavel Dan" (1979-1987). Membru în colectivul de redacție al revistei "Orizont" (din 1990). Redactor șef, apoi director al Editurii de Vest din Timișoara (1990-1993). Consilier editorial al Editurii Marineasa (din 1993). Șef al departamentului cultural la cotidianul "Realitatea bănățeană" (1995-1996). Coordonator al "Suplimentului de marți". Lector, apoi conferențiar la Universitatea din
Viorel Marineasa () [Corola-website/Science/310626_a_311955]
-
Moraru, „Transilvania”, nr.10, 1988; Ion Simuț, „România literară”, nr.43, 1990; Ioana Pârvulescu, „România literară”, nr.31, 1994; Mircea Mihăieș, „Cuvântul”, nr.10, 1995; Monica Spiridon, „Viața românească”, nr.5-6, 1996; Cornel Moraru, „Vatra”, nr.5, 1996; Smaranda Vultur, „Orizont”, nr.6, 1996; Constantin Dram, „Convorbiri literare”, nr.1, 1996; Cornel Ungureanu, „Orizont”, nr.10, 2004; Doris Mironescu, „Timpul”, octombrie 2004; Simona Vasilache, „Observator cultural”, nr.257, 2005; Simona Constantinovici, "Orizont", nr.4, 2005; Al. Cistelecan, „Familia”, nr.6, 2006
Viorel Marineasa () [Corola-website/Science/310626_a_311955]