19,688 matches
-
împovărătoare. Nu le cerea masă bogată și scumpă, ci atât cât era de trebuință, hrana cea de nevoie; și le-o cerea în haină de cerșetor. Deci toate sunt în stare să-i pedepsească. Era puțin ce le cerea. O pâine. De plâns era cel ce cerea. Un sărac. Spre milă îi împingea firea celui ce cerea. Era om. De dorit era făgăduința. Făgăduise împărăția cerurilor, înfricoșătoare era pedeapsa. Amenințase cu gheena. Mare era vrednicia Celui Ce primea milostenia. Dumnezeu o
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
o dezvoltare intelectuală, un traseu complet de cunoaștere. Prin vîrsta lui reală, Adam era doar un copil și de aceea nu putea primi știința cum se cuvine. în zilele noastre, cînd se naște un copil, el nu poate mînca încă pîine și se hrănește mai întîi cu lapte ; iar pe măsură ce crește ajunge să mănînce o hrană mai consistentă. De astă dată, nu atît voința, cît intelectul, factorul director (hegemonikon) al ființei umane e solicitat de tema libertății. Organizator al tuturor celorlalte
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
severă criză economică care a erodat puterea de cumpărare și standardele de viață. Criza a alterat capacitatea statului de a furniza cetățenilor bunuri materiale sau de a menține programele de distribuție ale alimentelor de bază, așa cum sunt tortilla, uleiul sau pâinea. Săracii Mexicului, care după unele analize reprezentau aproape jumătate din populație (Levy & Bruhn, 2006: 13), au devenit, progresiv, ținta excluderii (atât retoric, cât și material) de către partidul de guvernământ, creându-se astfel spațiul pentru o nouă alternativă care se se
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
activă și critică în provincia "lui". Haider a reușit să mențină controlul FPÖ (și al BZÖ) asupra Carintiei prin politici de fațadă, cum ar fi atragerea altor partide politice în propria complicitate, strategii de genul divide et impera, circ și pâine și o imagine politică cosmetizată (Heinisch, 2010: 20-6). Numai în Carintia au fost populiștii de dreapta "în stare să implementeze ceea ce am putea numi guvernare populistă" (ibidem: 27). Prin subvenții direct acordate persoanelor cu venituri mici și prin facilitarea de
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
Contemporanul”, „Veac nou”, „Gazeta literară”, „Luceafărul” ș.a. A semnat și cu pseudonimul Aron Ciuntu. Volumul de debut, Dincolo de tristețe (1940), cuprinde nuvele remarcabile prin simțul echilibrului, rafinamentul compoziției și certa înclinare a lui Ș. pentru sondarea abisurilor subconștientului. Oamenii visează pâine (1945), carte total deosebită ca manieră și stil, este alcătuită din câteva zguduitoare reportaje, în tradiția și sensul acordate de Egon Erwin Kisch acestui gen literar. Lupta pentru pâinea cea de toate zilele, pentru supraviețuire impresionează prin nuditatea relatării; fără
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289641_a_290970]
-
certa înclinare a lui Ș. pentru sondarea abisurilor subconștientului. Oamenii visează pâine (1945), carte total deosebită ca manieră și stil, este alcătuită din câteva zguduitoare reportaje, în tradiția și sensul acordate de Egon Erwin Kisch acestui gen literar. Lupta pentru pâinea cea de toate zilele, pentru supraviețuire impresionează prin nuditatea relatării; fără glazura epicului sau a anecdoticului, senzația de autentic devine mult mai pregnantă. Următoarele scrieri - microromanul Vițelul de aur (1949), care continuă cu Izgonirea din rai (1956), nuvelele Cuptorul nr.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289641_a_290970]
-
psihologice, amintind de vocația analitică de la debut, nuvelele Nuntă în stepă (1955), Hoțul (1957), Urmărirea (1966) dau măsura prozatorului, ca și Vitrina cu amintiri, reușită construcție memorialistică. SCRIERI: Dincolo de tristețe, București, 1940; ed. postfață Șerban Cioculescu, București, 1969; Oamenii visează pâine, București, 1945; Vițelul de aur, București, 1949; Cuptorul nr. 3, București, 1950; Linia de foc, București, 1950; Erupția, București, 1951; Mama, București, 1951; Poveste de dragoste, București, 1951; Rădăcinile bucuriei, București, 1954; ed. (Podul amintirilor), București, 1963; Nuntă în stepă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289641_a_290970]
-
Urmărirea, București, 1966; Itinerarii critice, București, 1971; Vitrina cu amintiri, București, 1973. Repere bibliografice: Lovinescu, Scrieri, II, 450-453, VI, 295; Șerban Cioculescu, „Dincolo de tristețe”, „Jurnalul”, 1940, 181; Călinescu, Ist. lit. (1941), 880, Ist. lit. (1982), 966; Al. Piru, „Oamenii visează pâine”, VR, 1945, 11-12; Dan Petrașincu, „Oamenii visează pâine”, „Victoria”, 1945, 162; Geo Șerban, „Vițelul de aur”, FLC, 1949, 30; Ovid S. Crohmălniceanu, „Vițelul de aur”, CNT, 1949, 146, 147; Mihai Gafița, „Rădăcinile bucuriei”, GL, 1954, 25; Ovid S. Crohmălniceanu, Ceva
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289641_a_290970]
-
cu amintiri, București, 1973. Repere bibliografice: Lovinescu, Scrieri, II, 450-453, VI, 295; Șerban Cioculescu, „Dincolo de tristețe”, „Jurnalul”, 1940, 181; Călinescu, Ist. lit. (1941), 880, Ist. lit. (1982), 966; Al. Piru, „Oamenii visează pâine”, VR, 1945, 11-12; Dan Petrașincu, „Oamenii visează pâine”, „Victoria”, 1945, 162; Geo Șerban, „Vițelul de aur”, FLC, 1949, 30; Ovid S. Crohmălniceanu, „Vițelul de aur”, CNT, 1949, 146, 147; Mihai Gafița, „Rădăcinile bucuriei”, GL, 1954, 25; Ovid S. Crohmălniceanu, Ceva despre literatura de analiză, CNT, 1957, 1; Ioan
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289641_a_290970]
-
bine făcut este criteriul optimului alegerilor pe care le trăim, inclusiv în domeniul MAP. Faceți, așadar, dragi studenți, tot ceea ce depinde de voi spre a învăța bucuria lucrului bine făcut, cum spunea Kotarbinski, indiferent că faceți o pregătire profesională, o pâine sau o lege, o afacere sau un copil, o casă etc. Și eu cred că nu există un alt criteriu mai valoros și mai înălțător socialuman ca bucuria lucrului bine făcut de ființa omenească, aceasta fiind cea care umanizează principiul
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
căpătat ascultând o emisiune radio care a avut drept subiect fobia socială. Ea suferă de ereutofobie jenantă, apărută în timpul adolescenței. Antecedente Isabelle - Inainte? Eram o fetiță destul de timidă, dar de o timiditate normală: aveam prietene, puteam să merg să cumpăr pâine de la brutărie singură; nu ridicam niciodată degetele în clasă și nu-mi plăcea deloc să merg la tablă, dar eram capabilă să-mi spun acolo lecțiile și să mă gândesc pentru a rezolva diferite probleme. Eram mai degrabă populară la
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
dificil de realizat) și definirea frecvenței de realizare dorită. Activități Frecvență Să calc rufe Să fac cumpărături cu soțul meu și cu fiica mea Să spăl rufe Să duc lavetele la subsol Să merg pe jos să cumpăr ziarul sau pâinea Să mă plimb cu soțul meu și cu fiica mea Să reiau legătura cu prietenii mei prin intermediul telefonului Să reiau legătura cu prietenii mei făcându-le o vizită 1 dată pe săptămână 1 dată pe săptămână 1 dată pe săptămână
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
timp, Martine își urmărește obiectivele comportamentale. Tabel 9. Activități Frecvență Rezultate Să calc rufe Să fac cumpărături cu soțul meu și cu fiica mea Să spăl rufe Să duc lavetele la subsol Să merg pe jos să cumpăr ziarul sau pâinea Să mă plimb cu soțul și cu fiica mea Să reiau legătura cu prietenii mei prin intermediul telefonului Să reiau legătura cu prietenii mei făcându-le o vizită 1 dată pe săptămână 1 dată pe săptămână 1 dată pe săptămână 1
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
fizic planificat sau nu. Tratamentul curativ, la pacient conștient și cu deglutiție păstrată, constă în administrarea a 15-20 g de zaharoză sau dextroză (zahăr, băutură cu zahăr tip limonadă) după care este util a se consuma alimente ce conțin amidon (pâine) pentru a evita recăderile ulterioare. Coma hipoglicemică sau hipoglicemia severă este o complicație metabolică acută extrem de gravă, ce poate evolua până la comă profundă și exitus dacă nu se iau măsurile de corecție eficiente. Diagnosticul comei hipoglicemice este relativ ușor. Ea
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
Caracteristicile dietei utilizate în regimurile de tratament ale obezității sunt:hipocalorică - există regimuri „de atac” și „de menținere” - regimurile vor fi modificate progresiv, treptat, individualizat - cicluri de „scădere-menținere” ponderală - glucidele - se înlătură zahărul și dulciurile concentrate, se limitează făinoasele și pâinea, aprox. 120-140 g glucide/zi din salate, fructe - proteine - 1-1,5 g/kg/zi (G ideală) cu predominanța proteine de origine animală cu valoare biologică crescutălipide - 0,7-0,8 g/kg/zi (G ideală), lipide animale și vegetale în proporții
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
fizice, să ajute individul în atingerea scopurilor propuse: - mâncatul doar șezând la masăpărăsirea mesei îndată după terminarea alimentației - a nu combina mâncatul cu alte activități - nu se pun platouri cu alimente pe masă - la restaurant va fi limitat consumul de pâine - nu vor fi depozitate acasă alimente inadecvate regimului alimentar - cumpărăturile vor fi făcute după listă - limitarea bugetului alocat cumpărării de alimente - mese și gustări programate resturile alimentare se vor arunca la gunoi sau vor fi congelate - familia nu trebuie să
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
restul anului (cf. și 2Rg 16,15). Printre celelalte acțiuni de cult care fac parte din atribuțiile cultuale obișnuite ale preoților din timpuri străvechi putem aminti tămâierea (Lev 24,7; 1Sam 2,28), oferirea libațiilor (Os 9,4) și ofranda pâinilor (Lev 24,7). Legislația biblică conferă preotului și îndatorirea de a suna din șofar (Lev 25,9), de a deosebi ceea ce este pur de impur (Ez 22,26), de a binecuvânta poporul în numele lui Yhwh (Dt 21,5); aceste sarcini
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
în strânsă relație frecvența sâmbetei cu luna nouă (Num 28,11; Is 1,13; Os 2,13; Ez 45,17). În afară de ritualurile obișnuite, se celebrau și câteva sărbători mari anuale, ritmate după succesiunea anotimpurilor. Prima sărbătoare era cea a azimilor (pâini nedospite: mașșôt), solemnitate dedicată probabil secerișului și mâncării pâinii făcută din grâu nou, dar care mai apoi a fost unită, nu se știe cum, cu sărbătoarea paștelui (pesaḥ, cf. Lev 23,4-8; Dt 16,1-8) care comemora exodul din Egipt
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
28,11; Is 1,13; Os 2,13; Ez 45,17). În afară de ritualurile obișnuite, se celebrau și câteva sărbători mari anuale, ritmate după succesiunea anotimpurilor. Prima sărbătoare era cea a azimilor (pâini nedospite: mașșôt), solemnitate dedicată probabil secerișului și mâncării pâinii făcută din grâu nou, dar care mai apoi a fost unită, nu se știe cum, cu sărbătoarea paștelui (pesaḥ, cf. Lev 23,4-8; Dt 16,1-8) care comemora exodul din Egipt și care, cu timpul, va deveni o sărbătoare de
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
populară. Franța este un alt exemplu în acest sens. Bucătăria europeană medievală include atât ospețele date la curțile regale, cât și alimentația săracă a țăranului. Între aceste două lumi, ruptura pare la fel de iremediabilă ca aceea dintre le brouet, supa din pâine uscată a plugarului, și păunul gătit la curtea regelui Franței. Nici în vremea Renașterii, când bucătarii italieni au ajuns în Franța odată cu suita Ecaterinei de Medicis, soția lui Henric II, lucrurile nu stăteau altfel. Pe vremea lui Ludovic XIV, când
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
mult mai rar folosit de către țărani: „... târgovățul mănâncă pâne de grâu. Doară când nu erau păpușoi pe la țară, se făcea pâne de sacară, altădată și de orz, dacă nici sacara nu era“ (E. Niculiță-Voronca). Făina de grâu dă naștere, în afară de pâine, bineînțeles, unei game foarte diverse de plăcinte (din latinescul placenta, păstrat cu acest sens numai în română), care „se fac pe la lăsaturile de sec, cum și în alte prilejuri“ (M. Lupescu); adică rar, așa cum precizează și Elena Niculiță-Voronca: „aluaturile se
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
auxiliar al aceleiași mămăligi: „Tot ce servea țăranului spre a face mămăliga să lunece pe gât (ceapă, borș, varză, castraveți, cartofi, terciu)“. Un cuvânt cu exact același sens era folosit în franceza medievală: le companage, adică toate alimentele care însoțeau pâinea țăranului francez (grecii Antichității aveau și ei un cuvânt cu acest înțeles, opson, acompaniamentul pâinii). În perioadele de post (și nu numai atunci) „cei mai mulți țărani postesc cu mămăligă, fasole și varză, adese mai au bostan și cartofi [...]; mâncările de frupt
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
gât (ceapă, borș, varză, castraveți, cartofi, terciu)“. Un cuvânt cu exact același sens era folosit în franceza medievală: le companage, adică toate alimentele care însoțeau pâinea țăranului francez (grecii Antichității aveau și ei un cuvânt cu acest înțeles, opson, acompaniamentul pâinii). În perioadele de post (și nu numai atunci) „cei mai mulți țărani postesc cu mămăligă, fasole și varză, adese mai au bostan și cartofi [...]; mâncările de frupt, pe lângă lapte dulce, lapte acru și brânză, care lipsesc celor mai mulți săteni, sunt zamă de carne
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
are oglind㻓. În Enciclopedia română (1904, coordonată de către dr. C. Diaconovich) se afirmă: „țăranul român preferă mămăliga fiindcă îi vine mai ușor să o fiarbă zilnic cu puțină muncă, fără multă pierdere de timp, decât să dospească și să coacă pâine de grâu ori de secară. [...] Pentru mămăligă nu se cere nici bucătărie, nici cuptor.“ Nu trebuie să rămânem însă cu impresia că lenea îl împingea pe țăran să nu facă eforturi culinare. Adevărul e altul: o „bucătărie“, în sensul gastronomic
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
Xavier Marmier (1809-1892): „Familiile românești se adăpostesc subt colibe în care noi, în Franța, n am aduce nici vitele. Un mare număr dintre ele își scobesc în pământ locuințele.“ Mareșalul von Moltke (1800-1891) scria: „Nu găsești în aceste colibe nici pâine, nici carne, nici vase, nici un fel de unealtă“ (ambii autori sunt citați în lucrarea Din psihologia poporului român). În asemenea condiții, este cu adevărat deplasat să vorbim despre o „mare bucătărie țărănească“. În schimb, trebuie semnalată o caracteristică fundamentală a
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]