19,865 matches
-
Memorabil din opera sa? Sunt sigur că alții au scris deja mai bine despre asta. Și totuși scena mesei din Năpasta. Scene cheie din Înghițitorul de săbii. Spectacol, simboluri și narațiune bogată. De-a lungul timpului, am avut un oarecare simț care a devenit pe parcurs din ce în ce mai pronunțat. Se referă la faptul că orice creație artistică este o oglindă a adâncului autorului. Cu siguranță au spus-o alții mai bine, dar nimic nu concurează cu momentul când ai revelația asta pe
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Codreanu, că "geniul regizorului e să inoveze în spiritul operei", să fie în stilul, nu în maniera acesteia. "Iscodind, pătrunzând, înțelegând, aflând..." cum afirmă el însuși! Într-un univers scenic tot mai zărghit, Alexa Visarion rămâne un artist de bun simț, care nu-și trădează nicio clipă structura, echilibrul, normalitatea: "mi-am dat seama că singurul lucru pe care pot să-l fac este să rămân eu însumi", mărturisea el despre aventura regizorală americană. După o viață petrecută în orizontul artelor
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
jertă: "Eu nu pot să exist decât dacă mă ofer până la capăt" spunea într-un interviu. Mi-ar plăcea să am atâta curaj și umor cât să-l întreb dacă nu cumva îi par, totuși, patetică. Cum are un fin simț al umorului, mi-ar da, cu siguranță, un răspuns afirmativ. Ar fi și n-ar fi un joc, pentru că tot el spune: "jocul se descifrează prin joc". Și copiii, și artiștii sunt foarte curioși, doar așa pot descoperi lumea. "Încercam
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
contemporane românești, Alexa Visarion este o personalitate regizorală formată, artist ce și-a forjat un concept propriu, teatrul ca stare, și l-a ilustrat cu spectacole de o mare forță novatoare, tensionate, ordonate, de o integritate ireproșabilă, cu un acut simț al timpului și o teatralitate modernă ce impune admirație și respect. Nu numai în țară, ci, cum s-a văzut, și în Statele Unite ale Americii, Uniunea Sovietică, Italia, Elveția, Austria, Portugalia, Germania, Ungaria, el fiind astăzi, fără îndoială, liderul tinerei
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
-i rău. Rostul artei nu este să pună cataplasme cu mușețel, ci să strice somnul de după-amiază al spiritelor moțăitoare. Filmul poate să irite chiar spiritele subțiri, ascuțite, treze. El poate să stârnească insatisfacții probabil are și defecte care scapă simțului meu critic sau la care simțul meu critic nu este sensibil el nu poate stârni în nici un caz indiferență. Plăcut sau nu, înțeles întru-totul sau numai în parte, Alexa Visarion există astfel, ca voce cu un timbru foarte personal, un
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
să pună cataplasme cu mușețel, ci să strice somnul de după-amiază al spiritelor moțăitoare. Filmul poate să irite chiar spiritele subțiri, ascuțite, treze. El poate să stârnească insatisfacții probabil are și defecte care scapă simțului meu critic sau la care simțul meu critic nu este sensibil el nu poate stârni în nici un caz indiferență. Plăcut sau nu, înțeles întru-totul sau numai în parte, Alexa Visarion există astfel, ca voce cu un timbru foarte personal, un timbru înalt, pătrunzător, care obligă și
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
de lumină-întuneric-lumină, o senzație pregnantă de izolare, izolarea unor ființe sortite să fie solitare într-o lume care nu le înțelege și le sufocă. Ar mai însemna, în sfârșit, să nu remarcăm perfecta colaborare dintre un regizor cu un deosebit simț plastic și o nemărginită încredere în puterea de expresie a imaginii (al cărui prim film Înainte de tăcere a obținut un premiu internațional pentru imagine) și un operator care și-a dat aici adevărata măsură a capacităților sale. (Cristina Corciovescu) ...Am
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
nu ca o speranță de viață, ci ca împlinire a ultimei dorințe a condamnatului la moarte. Alexa Visarion a creat atmosferă, noutate și expresie unei lumi cehoviene pe care o descoperim prin spectacolul său, el conduce cu siguranță și impecabil simț al măsurii acest proces de disoluție, proiectându-l în ridicol, ceea ce dă o dimensiune în plus tragicului. (Dumitru Chirilă) Robert Linz Tuzenbach Alexa Visarion este, în această montare dublul lui Cehov. Textului un proiect impecabil săvârșit parcă abia acum i-
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
a mentalităților încape între perspectiva entuziastă a celor 15.000 de ruble ale mătușii, cu care Gaev vrea să răscumpere livada, și cele 90.000 cât dă pe ea Lopahin, în final. Lopahin a devenit, din țărănoiul revanșard și fără simț social al multor interpretări, o voce obosită a rațiunii, a inevitabilității schimbării, a lumii care-și urmează cursul. Întreg actul trei, cel al vânzării livezii și al victoriei lui Lopahin, are ca temă muzicală, reluată ad nauseam, valsul din Suita
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
faptului de a fi om. Iată, mi-am spus, acesta e teatrul, expresia cea mai veche și mai universală a făptuirii suferitoare și visătoare căreia noi îi spunem om. Și acestui teatru Visarion i-a adus harul gândirii sale, al simțului său teatral și al existenței sale. Citisem piesa și o văzusem de mai multe ori, atât în Anglia cât și în America, dar piesa pe care o vedeam acum îmi prilejuia șocul unei revelații teribile. Fiecare amănunt scenic a fost
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Articolul face afirmația că „românii încurajează [violența împotriva femeii] prin lipsa de atitudine”față de agresiunile suportate de femei. încercând să găsească explicații pentru „lipsa de atitudine”, articolul prezintă situația poliției, care în absența unor reglementări clare, „[gardienii] acționează după propriile simțuri”. Căutând la psihologi descoperirea cauzei acestei atitudini, aceștia pun comportamentul pe seama „educației ancestrale”. Articolul face referire la Raportul ONU privind violența domestică, în care România apare cu 45% dintre femei ca fiind victime ale agresiunilor verbale, 30%, victime ale agresiunilor
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
aparține unei familii, unui grup de colegi, prieteni, generației sale, comunității din care face parte. Aceste grupuri cărora le aparține își pun amprenta asupra identității sale și a modului sănătos de a funcționa printre ceilalți. Unii autori vorbesc despre un simț (sentiment) al comunității ce reprezintă o motivație prezentă la orice individ, începând cu vârsta adolescenței, și care se face simțit într-o largă varietate de grupuri sociale influențând emoțiile, cunoașterea și comportamentele (Vieno et al., 2005). Vieno și colaboratorii săi
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
reprezintă o motivație prezentă la orice individ, începând cu vârsta adolescenței, și care se face simțit într-o largă varietate de grupuri sociale influențând emoțiile, cunoașterea și comportamentele (Vieno et al., 2005). Vieno și colaboratorii săi (2005) argumentează faptul că simțul comunității este invers proporțional cu singurătatea, îngrijorarea, izolarea socială, violența și comportamentele antisociale, abuzul de substanțe, fuga de la școală și este direct proporțional cu fericirea, eficiența strategiilor de coping, deprinderile și suportul social, deprinderile de a soluționa problemele, eficiența academică
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
o acceptă. Așadar, apar toate motivele pentru ca al doilea copil să nu fie un copil dorit. Literatura de specialitate consemnează caracteristicile copilului nedorit astfel (Brekhman, Fedor-Freybergh, 2005, p. 181): mai puțin vesel, bine dispus; o creștere a importanței atingerii, a simțului tactil; o excitabilitate crescută; lipsa sentimentului valorii de sine (posibilitatea retardării procesului de dezvoltare); fără încredere în sine, neîncrezător în capacitățile și abilitățile proprii; puternic dependent, făcând față cu dificultate sarcinilor școlare, curriculei; ca elev, nici onest, nici harnic; fie
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
o auzi frecvent, mai ales în relație cu copiii mai mici. „îți face doamna doctor injecție dacă plângi!”, „îți taie popa limba dacă mai vorbești urât!”, „vine lupu!”, sunt aparent expresii nevinovate și adulții se amuză, în timp ce copiii se înspăimântă! Simțul umorului copilului este altul decât al adultului, este în acord cu nivelul lor de dezvoltare cognitivă. Spaima și nesiguranța care o induc părinții folosind amenințările îl fac pe copil, pentru moment, „cuminte”. Mama care a amenințat (sau educatoarea, sau învățătoarea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
insistăm asupra uneia care este cu adevărat capitală. în preambul, reamintim că, în consonanță cu descoperirile tot mai numeroase, mai robuste și mai consolidate metodologic, existența unui psihism prenatal constituie un adevăr indubitabil. în contextul echipamentului senzorial al copilului nenăscut, simțul tactil și cel auditiv joacă un rol privilegiat întrucât, prin intermediul lor, se instituie o importantă comunicare cu propria lui mamă. De asemenea, o relație tactilă explicită a gravidei față de fetus evocă schițarea atașamentului prenatal (Condon, 1993). Fructificând abilitatea tactilă timpurie
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
pe propria persoană). Realizarea defectuoasă a controlului sfincterian poate alimenta procesul de fixare, proces care se concretizează printr-o multitudine de trăsături: ritualism în viața cotidiană, exces de punctualitate, mânia ordinii și curățeniei, teamă maladivă față de viruși și microbi, avariția, simțul exacerbat al datoriei etc. în virtutea legilor implacabile ale dialecticii, și reversul trăsăturilor inventariate mai sus sunt la fel de posibil să-și facă apariția, atunci când disciplinarea sfincteriană se desfășoară defectuos. Uneori graba și stângăciile părinților emană din prejudecata obtuză că un eventual
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
în termeni lipsiți de afectivitate și nu se acționează conform lor. Ideea este în conștient, dar sentimentele lipsesc; 2. reprimare (refulare): apare ca o naivitate inexplicabilă, o lipsă de memorie, scăderi de conștientizare a impulsului venit de la anumite organe de simț care creează o problemă în situația curentă în care se află individul (încercând de fapt să fie o soluție). Sunt aruncate în inconștient, uitate bine, situații conflictuale inacceptatbile, cărora individul nu le poate face față, nu are soluții; 3. deplasare
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
în viziunea promovată de familie asupra lumii, a vieții, a relațiilor cu ceilalți. Familiile coerente păstrează credința că vor găsi soluții, că rezultatele situațiilor problematice vor fi pozitive. Ele nu așteaptă soluții perfecte, ci promovează un realism sănătos, de bun simț și cu umor asupra realității. Familiile adaptabile sunt familii cu bune mecanisme de coping, pe care copiii le învață de la părinți și le internalizează în ceea ce este propria reziliență. Copii unei astfel de familii se simt protejați și valorizați. Având
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
și a sprijinului social: modele și mentori Construiește rețele comunitare Construiește securitate financiară, păstrând un echilibru între muncă și viața familiei Parcurgând lista mecanismelor care construiesc reziliența familiei observăm că la baza rezilienței familiei stă o anumită educație, un bun simț și respectul față de celălalt, cu diferențele lui. Contextul cultural în care funcționează familia, aspectele generate de macrosistem (valori, norme ce se reflectă la nivelul societății) sunt în cel mai înalt grad generatoare de reziliență sau dimpotrivă, de adversități ce vor
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
a pretinde să se insinueze despre posibilitatea agresiunii uneia împotriva celeilalte ori să se vorbească despre prietenie și respect reciproc între entitățile unei populații care aparțin aceleiași națiuni (vremelnic și nevolnic separată), reprezintă o jalnică ultragiere a logicii și bunului simț de la care nu se poate abdica. Un Tratat inutil Bucureștiul insistă, însă, conștient fiind că bate la o ușă ce conduce într-o lume vetustă, marcată la Chișinău de dezechilibre, o lume alimentată de nostalgii uralo-altaice de import. Nu ar
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
procesului început la Dipoli. În acest sens, Conferința încheiată la 1 august 1975 nu era considerată în nici un fel drept un act unic și irepetabil care, odată consumat, putea fi lăsat în seama istoriei. Această atitudine izvora dintr-un acut simț al realității: problemele acumulate în Europa în perioada postbelică nu puteau fi rezolvate de o singură reuniune, oricât de bine s-ar fi desfășurat ea. Mai mult decât aceasta, la București se spera ca "procesul european" să erodeze în continuare
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Ființele inteligente, a concluzionat el, ar încerca, în mod natural, s] creeze reguli care s] protejeze prioritatea primului grup. Drept urmare, s-a gândit c] este extrem de probabil că „orice animal, înzestrat cu instincte sociale bine conturate, s] dobândeasc], inevitabil, un simț moral sau conștiinț], imediat ce forțele sale intelectuale se dezvolt] la fel de mult sau aproape la fel de mult că la om” (Darwin, 1859, p. 72). Astfel, „instinctele sociale - principiul primordial al constituției morale umane - cu ajutorul forțelor intelectuale active și al efectelor obișnuinței, ar
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Relațiile nu mai erau caracterizate de siguranță c] alții vor avea comportamentul și reacțiile așteptate. Dislocarea a fost cu atat mai devastatoare cu cat a afectat întreaga societate în același timp, privând-o de orice mijloc de refacere și de simțul direcției pentru a se adapta la noile condiții. În perioada în care Turnbull a studiat-o, nu reușiser] nici m]car s] dezvolte relații stabile, bazate pe respect și cât și cât afectuoase între soț și soție sau între p
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
faptele reale, adev]rate. De asemenea, este necesar s] subliniem faptul c] Buddha folosește noțiunea de „fapt real” într-un sens diferit celui prezent în concepția etic] occidental]. În opinia lui Buddha, un „fapt” poate fi perceput atât pe calea simțurilor noastre obișnuite, cât și prin intermediul percepției extrasenzoriale. S] lu]m drept exemplu afirmația: „Uciderea este o fapt] rea”. Uciderea este considerat] ca fiind un fapt negativ sau greșit din mai multe motive: 1) Geneză acestei acțiuni este direct asociat] sentimentului
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]