192,981 matches
-
târgovișteni. Până în anul 1981, festivalul se ocupă în special să valorifice tinerele talente ale județului, pentru a-și diversifica apoi domeniul său de aplicare, în căutarea de talente din întreaga țară. În 1982, pentru întâia oară un număr de reviste literare, ziare și edituri, precum Tribuna, Contemporanul, Convorbiri Literare, și multe altele, se implică, promovând și publicând creațiile literare. Înscrierea și aplicarea cu lucrări în toate cele patru secțiuni ale festivalului se face la sfarșitul lunii octombrie, pentru ca decernarea premiilor și
Moștenirea Văcăreștilor () [Corola-website/Science/337062_a_338391]
-
special să valorifice tinerele talente ale județului, pentru a-și diversifica apoi domeniul său de aplicare, în căutarea de talente din întreaga țară. În 1982, pentru întâia oară un număr de reviste literare, ziare și edituri, precum Tribuna, Contemporanul, Convorbiri Literare, și multe altele, se implică, promovând și publicând creațiile literare. Înscrierea și aplicarea cu lucrări în toate cele patru secțiuni ale festivalului se face la sfarșitul lunii octombrie, pentru ca decernarea premiilor și al marelui trofeu să se facă la începutul
Moștenirea Văcăreștilor () [Corola-website/Science/337062_a_338391]
-
diversifica apoi domeniul său de aplicare, în căutarea de talente din întreaga țară. În 1982, pentru întâia oară un număr de reviste literare, ziare și edituri, precum Tribuna, Contemporanul, Convorbiri Literare, și multe altele, se implică, promovând și publicând creațiile literare. Înscrierea și aplicarea cu lucrări în toate cele patru secțiuni ale festivalului se face la sfarșitul lunii octombrie, pentru ca decernarea premiilor și al marelui trofeu să se facă la începutul luni noiembrie al fiecărui an. Câștigătorii pot participa din nou
Moștenirea Văcăreștilor () [Corola-website/Science/337062_a_338391]
-
opera lui Tudor Arghezi, Ioan Al. Brătescu-Voinești, Liviu Rebreanu și Zaharia Stancu. Începând din 2001 a fost redactor-șef al revistei "Universul cărții". A decedat la București, în seara zilei de 3 iulie 2015. a debutat ca autoare de critică literară în 1971 cu articolul „Note despre „Cartea nunții” de G. Călinescu”, publicat în revista "Ramuri". A colaborat cu cronici și studii literare la Radio România și la publicații de specialitate precum "Luceafărul", "Steaua", "România literară", "Ateneu", "Orizont", "Viața românească", "Contemporanul
Mariana Ionescu () [Corola-website/Science/337071_a_338400]
-
cărții". A decedat la București, în seara zilei de 3 iulie 2015. a debutat ca autoare de critică literară în 1971 cu articolul „Note despre „Cartea nunții” de G. Călinescu”, publicat în revista "Ramuri". A colaborat cu cronici și studii literare la Radio România și la publicații de specialitate precum "Luceafărul", "Steaua", "România literară", "Ateneu", "Orizont", "Viața românească", "Contemporanul - Ideea europeană", "Litere", "ProSaeculum", "Axioma", "Oglinda literară", "Fereastra", "Cahiers roumains d’études littéraires" ș.a. În cursul activității sale a publicat mai multe
Mariana Ionescu () [Corola-website/Science/337071_a_338400]
-
debutat ca autoare de critică literară în 1971 cu articolul „Note despre „Cartea nunții” de G. Călinescu”, publicat în revista "Ramuri". A colaborat cu cronici și studii literare la Radio România și la publicații de specialitate precum "Luceafărul", "Steaua", "România literară", "Ateneu", "Orizont", "Viața românească", "Contemporanul - Ideea europeană", "Litere", "ProSaeculum", "Axioma", "Oglinda literară", "Fereastra", "Cahiers roumains d’études littéraires" ș.a. În cursul activității sale a publicat mai multe volume de eseuri și critică literară. A semnat uneori cu pseudonimele Ioana Papina
Mariana Ionescu () [Corola-website/Science/337071_a_338400]
-
Cartea nunții” de G. Călinescu”, publicat în revista "Ramuri". A colaborat cu cronici și studii literare la Radio România și la publicații de specialitate precum "Luceafărul", "Steaua", "România literară", "Ateneu", "Orizont", "Viața românească", "Contemporanul - Ideea europeană", "Litere", "ProSaeculum", "Axioma", "Oglinda literară", "Fereastra", "Cahiers roumains d’études littéraires" ș.a. În cursul activității sale a publicat mai multe volume de eseuri și critică literară. A semnat uneori cu pseudonimele Ioana Papina, Diamanta Ștefanide, Benedict Ionescu și Vicenția Vara. Volumul de debut "Artă și
Mariana Ionescu () [Corola-website/Science/337071_a_338400]
-
publicații de specialitate precum "Luceafărul", "Steaua", "România literară", "Ateneu", "Orizont", "Viața românească", "Contemporanul - Ideea europeană", "Litere", "ProSaeculum", "Axioma", "Oglinda literară", "Fereastra", "Cahiers roumains d’études littéraires" ș.a. În cursul activității sale a publicat mai multe volume de eseuri și critică literară. A semnat uneori cu pseudonimele Ioana Papina, Diamanta Ștefanide, Benedict Ionescu și Vicenția Vara. Volumul de debut "Artă și aspirație" (1977) conținea mai multe studii critice și eseuri consacrate universului imaginar plăsmuit de prozatorii contemporani (Tudor Arghezi, George Călinescu, Zaharia
Mariana Ionescu () [Corola-website/Science/337071_a_338400]
-
Călinescu, Zaharia Stancu și Laurențiu Fulga). Cartea conține patru comentarii ample: „Grădinarul melancolic (Tudor Arghezi)”, „Facerea lumii (G. Călinescu)”, „Ziua și noaptea (Zaharia Stancu)” și „Privilegiul permanenței (Laurențiu Fulga)”. Au urmat monografii dedicate prozei lui Tudor Arghezi (1981) și operei literare a lui Zaharia Stancu (1985); volumul "Nostalgia himerei" (2007) a reunit studii și eseuri dedicate lui Liviu Rebreanu, George Călinescu, Tudor Arghezi și I. Al. Brătescu-Voinești. "Interviu cu înger și maimuță" (2001) este un volum de reflecții și eseuri. În afară de
Mariana Ionescu () [Corola-website/Science/337071_a_338400]
-
lui Zaharia Stancu (1985); volumul "Nostalgia himerei" (2007) a reunit studii și eseuri dedicate lui Liviu Rebreanu, George Călinescu, Tudor Arghezi și I. Al. Brătescu-Voinești. "Interviu cu înger și maimuță" (2001) este un volum de reflecții și eseuri. În afară de critică literară și eseistică, a mai publicat poezie, proză scurtă și roman. Debutul literar a avut loc în anul 1983 cu proza scurtă „Tu, cel mai pașnic oștean...”, publicată în revista "Luceafărul". Romanul intertextualist "Exerciții de fidelitate" (1987, revizuit în 1999), un
Mariana Ionescu () [Corola-website/Science/337071_a_338400]
-
eseuri dedicate lui Liviu Rebreanu, George Călinescu, Tudor Arghezi și I. Al. Brătescu-Voinești. "Interviu cu înger și maimuță" (2001) este un volum de reflecții și eseuri. În afară de critică literară și eseistică, a mai publicat poezie, proză scurtă și roman. Debutul literar a avut loc în anul 1983 cu proza scurtă „Tu, cel mai pașnic oștean...”, publicată în revista "Luceafărul". Romanul intertextualist "Exerciții de fidelitate" (1987, revizuit în 1999), un Bildungsroman scris la persoana a II-a despre căutarea adevăratei identități într-
Mariana Ionescu () [Corola-website/Science/337071_a_338400]
-
Exerciții de fidelitate" (1987, revizuit în 1999), un Bildungsroman scris la persoana a II-a despre căutarea adevăratei identități într-o realitate înșelătoare și chiar ostilă, în esență o meditație pe tema naturii umane, a fost bine primit de critica literară, iar autori ca Romul Munteanu, Roxana Sorescu sau Anton Cosma au publicat cronici elogioase. Volumele de proză scurtă (nuvele și povestiri) "Două părți cal și una vizitiu" (1990), "Geografie cu îngeri" (1997), "Jocuri și zile" (2000) și "Muritorii de rând
Mariana Ionescu () [Corola-website/Science/337071_a_338400]
-
argent" (2002), "Acrobație diurnă și alte închipuiri" (2005), "Alter-ego cu flori galbene" (2012) și "Pulbere îndrăgostită de cuvinte" (2012), ce conțin meditații lirice pe tema solitudinii și a melancoliei existențialiste. A fost membră a secției de critică, eseistică și istorie literară a Uniunii Scriitorilor (din 1983) și a PEN-Clubului Român (din 2000).
Mariana Ionescu () [Corola-website/Science/337071_a_338400]
-
Drujba narodov (în , titlu tradus ca "Prietenia popoarelor") este o revistă literară sovietică fondată în martie 1939, care continuă să existe în Rusia, după prăbușirea URSS, ca o publicație privată. Almanahul "Drujba narodov" a fost fondat în 1939 pentru popularizarea operei scriitorilor din republicile sovietice, publicate în traducere în limba rusă. A
Drujba narodov (revistă) () [Corola-website/Science/337075_a_338404]
-
Lumea rusă). În anul 2014, potrivit redactorului-șef Aleksandr Ebanoidze, autorii revistei nu primeau aproape deloc onorarii pentru materialele publicate. La sfârșitul anului 2013 el mai spunea: «Revista mea plătește încă unele onorarii destul de ridicole». "Drujba narodov" participă la proiectul literar online „Jurnalinîi zal”, iar din 2013 are propriul site. În perioada sovietică au fost publicate cărți ca supliment al revistei. În treizeci de ani de existență a suplimentului au fost publicate aproximativ 500 de volume. În cursul anilor au fost
Drujba narodov (revistă) () [Corola-website/Science/337075_a_338404]
-
Friedrich A. Kittler () a fost un istoric literar și teoretician media german. Lucrările sale se referă la mass-media, tehnologie și studii militare. Friedrich Adolf Kittler s-a născut în 1943 în localitatea Rochlitz din Saxonia. Familia sa a fugit cu el în Germania de Vest în 1958, unde
Friedrich Kittler () [Corola-website/Science/337088_a_338417]
-
franceză-română a Universității «Babeș-Bolyai» din Cluj-Napoca, absolvită 1975. Locuri de muncă: Profesoară de limba franceză la Liceul Solomon Haliță din Sângeorz-Băi, Liceul Vasile Roaită din Râmnicu-Vâlcea 1975-1979 și Liceul Constantin Roman Vivu din Teaca 1979-1980, județul Bistrița-Năsăud. Membră a Cenaclului literar George Coșbuc din Bistrița din 1986, a Societății Scriitorilor Bistrițeni și a Societății Conexiuni de pe lângă Centrul Cultural Municipal George Coșbuc Bistrița. A debutat în 1965 cu poezia Noapte senină, în Scânteia pionierului din București. Debutul în volum: traducerea «Jean Paul
Veronica Știr () [Corola-website/Science/337085_a_338414]
-
de pe lângă Centrul Cultural Municipal George Coșbuc Bistrița. A debutat în 1965 cu poezia Noapte senină, în Scânteia pionierului din București. Debutul în volum: traducerea «Jean Paul Sartre-Existențialismul este un umanism», Editura George Coșbuc, Bistrița, 1994; Colaborări la reviste: Minerva, Mesagerul literar și artistic, Litera Nordului, Conexiuni, Mișcarea literară (Bistrița), Atlas-Clujul liber, Renașterea (Cluj-Napoca), Interval (Brașov), Răsunetul cultural Bistrița și altele. Volume publicate: Cărți originale: Clar de caprifoi (poezii) Editura Karuna; Mugur de iarnă (poezii), Editura Karuna Bistrița, Ninge (poezii), Editura Studis
Veronica Știr () [Corola-website/Science/337085_a_338414]
-
A debutat în 1965 cu poezia Noapte senină, în Scânteia pionierului din București. Debutul în volum: traducerea «Jean Paul Sartre-Existențialismul este un umanism», Editura George Coșbuc, Bistrița, 1994; Colaborări la reviste: Minerva, Mesagerul literar și artistic, Litera Nordului, Conexiuni, Mișcarea literară (Bistrița), Atlas-Clujul liber, Renașterea (Cluj-Napoca), Interval (Brașov), Răsunetul cultural Bistrița și altele. Volume publicate: Cărți originale: Clar de caprifoi (poezii) Editura Karuna; Mugur de iarnă (poezii), Editura Karuna Bistrița, Ninge (poezii), Editura Studis Iași; ningeri (antologie poezii), Editura Studis Iași
Veronica Știr () [Corola-website/Science/337085_a_338414]
-
2010; Dorel Cosma-Elena M. Cîmpan-,Conexiuni” antologie de proză, Editura ,Karuna”, Bistrița, 2010; Irina Petraș - Scriitori ai Transivaniei. Dicționar critic ilustrat, 2014; Dorel Cosma-Elena M. Cîmpan-,Un deceniu de Conexiuni” antologie de poezie, Editura Editura Nosa Nostra, Bistrița, 2015; Premii literare: Premiul «Măria Ivănescu» al Festivalului Național «George Coșbuc» pentru traducere 1994; Premiul pentru activitatea de traducător al Festivalului-concurs de poezia și proză "Romulus Guga", Târgu-Mureș 2006; Premiul Societății Scriitorilor din Bistrița-Năsăud pentru traducere în 2010 a volumului Frunză de arțar
Veronica Știr () [Corola-website/Science/337085_a_338414]
-
al Festivalului-concurs de poezia și proză "Romulus Guga", Târgu-Mureș 2006; Premiul Societății Scriitorilor din Bistrița-Năsăud pentru traducere în 2010 a volumului Frunză de arțar (antologie de poezie canadiană de limbă franceză). -Alex. Ștefănescu-Un vechi stindard de luptă în România Literară, nr? pag. 7, 1994, despre Existențialismul este un umanism; -Virgil Rațiu-Clar de caprifoi, în Mișcarea Literară, nr. 2 / 2008 (an VII, nr. 26) - David Dorian în Mișcarea Literară Viorica Rus-Despre Clar de caprifoi- în Mesagerul literar-artistic Bistrița (pag 3) din
Veronica Știr () [Corola-website/Science/337085_a_338414]
-
traducere în 2010 a volumului Frunză de arțar (antologie de poezie canadiană de limbă franceză). -Alex. Ștefănescu-Un vechi stindard de luptă în România Literară, nr? pag. 7, 1994, despre Existențialismul este un umanism; -Virgil Rațiu-Clar de caprifoi, în Mișcarea Literară, nr. 2 / 2008 (an VII, nr. 26) - David Dorian în Mișcarea Literară Viorica Rus-Despre Clar de caprifoi- în Mesagerul literar-artistic Bistrița (pag 3) din 9 IX 2009; -Virgil Rațiu-Mugur de iarnă, în Mișcarea Literară, nr. 4, 2010 (pag. 116) -Melania
Veronica Știr () [Corola-website/Science/337085_a_338414]
-
de limbă franceză). -Alex. Ștefănescu-Un vechi stindard de luptă în România Literară, nr? pag. 7, 1994, despre Existențialismul este un umanism; -Virgil Rațiu-Clar de caprifoi, în Mișcarea Literară, nr. 2 / 2008 (an VII, nr. 26) - David Dorian în Mișcarea Literară Viorica Rus-Despre Clar de caprifoi- în Mesagerul literar-artistic Bistrița (pag 3) din 9 IX 2009; -Virgil Rațiu-Mugur de iarnă, în Mișcarea Literară, nr. 4, 2010 (pag. 116) -Melania Cuc-”Taina de dincolo de cuvinte” despre Mugur de iarnă în revista „Boema
Veronica Știr () [Corola-website/Science/337085_a_338414]
-
-Virgil Rațiu-Clar de caprifoi, în Mișcarea Literară, nr. 2 / 2008 (an VII, nr. 26) - David Dorian în Mișcarea Literară Viorica Rus-Despre Clar de caprifoi- în Mesagerul literar-artistic Bistrița (pag 3) din 9 IX 2009; -Virgil Rațiu-Mugur de iarnă, în Mișcarea Literară, nr. 4, 2010 (pag. 116) -Melania Cuc-”Taina de dincolo de cuvinte” despre Mugur de iarnă în revista „Boema” nr. 8 (30), august 2011, an III. -Viorel Mureșan-Caiete silvane, Zalău, joi 12 august, 2010; -Virgil Rațiu-Introducere în filosofie de K. Jaspers
Veronica Știr () [Corola-website/Science/337085_a_338414]
-
Cuc-”Taina de dincolo de cuvinte” despre Mugur de iarnă în revista „Boema” nr. 8 (30), august 2011, an III. -Viorel Mureșan-Caiete silvane, Zalău, joi 12 august, 2010; -Virgil Rațiu-Introducere în filosofie de K. Jaspers în trad V. Știr în Mișcarea Literară 2007, nr. VI Alexandru Jurcan-”Ce este filosofia” despre Jaspers, în „Verso”, an II, nr. 21-22 (iulie-august), 2007; -Vasile Găurean-”-Mugur de iarnă, în Răsunetul de marți, 22 martie 2011; -Menuț Maximinian-”Antologia mugurilor”, în Răsunetul Bistrița, 2 XI 2010
Veronica Știr () [Corola-website/Science/337085_a_338414]