192,981 matches
-
Răsunetul Bistrița din 29 XII 2010; Fragmente din cronici: Traducerea se remarcă prin competență filosofică și stilistică. Exemplele din domeniul literaturii folosite frecvent și cu dezinvoltură de filosoful-literat nu pierd nimic în urma transferului din franceză în română. Alex. Ștefănescu, România literară, 1994 Atracția poetei pentru spațiul pastoral este frecventă și conturată de tendințe conservatoare, de evocare, invocare și reașezare pentru posteritate...a unei unități de măsură mai vechi și evident mai pură. (Virgil Rațiu, Mesagerul de Bistrița-Năsăud) O poezie deloc cuminte
Veronica Știr () [Corola-website/Science/337085_a_338414]
-
pune-mi și câteva alune/ fiecare sâmbure/ un basm”. Versul post modern este amplifica de imagini care surprind prin echilibrul forței poetice: „merii rotați/ încărcați de nea/ poalele fetelor/ în joc/ gleznele, gleznele”. Menuț Maximinian - Ritmuri de nea în Mișcarea literară nr.1/ 2014| ,Lirica sa este dominată de nostalgii și candori, în pofida trendului literar excedat de mizerabilism, de experimentul zgomotos ce eșuează adeseori în platitudine, sau în poezia formelor osificate, ce nu mai comunică mare lucru. Poeta, dar și excelenta
Veronica Știr () [Corola-website/Science/337085_a_338414]
-
de imagini care surprind prin echilibrul forței poetice: „merii rotați/ încărcați de nea/ poalele fetelor/ în joc/ gleznele, gleznele”. Menuț Maximinian - Ritmuri de nea în Mișcarea literară nr.1/ 2014| ,Lirica sa este dominată de nostalgii și candori, în pofida trendului literar excedat de mizerabilism, de experimentul zgomotos ce eșuează adeseori în platitudine, sau în poezia formelor osificate, ce nu mai comunică mare lucru. Poeta, dar și excelenta traducătoare a lui Sartre, Berdiaev, a poeziei de expresie franceză, mizează în volumul de
Veronica Știr () [Corola-website/Science/337085_a_338414]
-
(Художественная литература, Худли́т; anterior Государственное издательство художественной литературы, prescurtată Гослитиздат, ГИХЛ) este o editură sovietică și apoi rusă specializată în publicarea operelor literare sovietice, rusești și străine în limba rusă. În prezent, este o companie de stat federală. Sediul ei se află în Moscova, pe strada Novaia Basmannaia nr. 19. Editura de Stat pentru Literatură Artistică (ГИХЛ) a fost înființată la 1 octombrie
Hudojestvennaia Literatura () [Corola-website/Science/337101_a_338430]
-
Abraham B. Yoffe (în ) (14 martie 1924 - 21 iunie 2008), care a devenit cunoscut mai târziu cu pseudonimul (în ), a fost un jurnalist, scriitor, editor șicritic literar israelian, născut într-o familie evreiască din Basarabia (care făcea parte pe atunci din România). În timpul vieții sale a publicat cronici literare și cărți de critică literară în presa din Israel. Yoffe s-a născut în orașul Bălți din Basarabia
A.B. Yoffe () [Corola-website/Science/337109_a_338438]
-
iunie 2008), care a devenit cunoscut mai târziu cu pseudonimul (în ), a fost un jurnalist, scriitor, editor șicritic literar israelian, născut într-o familie evreiască din Basarabia (care făcea parte pe atunci din România). În timpul vieții sale a publicat cronici literare și cărți de critică literară în presa din Israel. Yoffe s-a născut în orașul Bălți din Basarabia. A imigrat în Palestina aflată sub mandat britanic în 1940 și a studiat la Școala Reală din Haifa, iar mai târziu la
A.B. Yoffe () [Corola-website/Science/337109_a_338438]
-
cunoscut mai târziu cu pseudonimul (în ), a fost un jurnalist, scriitor, editor șicritic literar israelian, născut într-o familie evreiască din Basarabia (care făcea parte pe atunci din România). În timpul vieții sale a publicat cronici literare și cărți de critică literară în presa din Israel. Yoffe s-a născut în orașul Bălți din Basarabia. A imigrat în Palestina aflată sub mandat britanic în 1940 și a studiat la Școala Reală din Haifa, iar mai târziu la Universitatea Ebraică din Ierusalim. A
A.B. Yoffe () [Corola-website/Science/337109_a_338438]
-
A imigrat în Palestina aflată sub mandat britanic în 1940 și a studiat la Școala Reală din Haifa, iar mai târziu la Universitatea Ebraică din Ierusalim. A făcut parte din Hagana și a servit în Armata Israeliană. A scris critică literară și de film mai întâi în limba română (1939-1940) și apoi în ebraică din 1943, colaborând la presa scrisă și la radio. A lucrat ca redactor la săptămânalul "Bamahane" între 1948 și 1953. La începutul anilor '50 a fost unul
A.B. Yoffe () [Corola-website/Science/337109_a_338438]
-
ca redactor la săptămânalul "Bamahane" între 1948 și 1953. La începutul anilor '50 a fost unul dintre fondatorii clubului de cultură avansată ("Tzavta") împreună cu Avraham Shlonsky. Prima sa carte, "Poezie și realitate", a fost publicată în 1951. A scris cronici literare ale cărților publicate în limba ebraică, dar și în alte limbi, mai ales franceză, realizând comparații între ele, dar a publicat și cronică de filmו. În 1950 a început să lucreze la cotidianul "Al HaMishmar" și a fost redactor al
A.B. Yoffe () [Corola-website/Science/337109_a_338438]
-
cărților publicate în limba ebraică, dar și în alte limbi, mai ales franceză, realizând comparații între ele, dar a publicat și cronică de filmו. În 1950 a început să lucreze la cotidianul "Al HaMishmar" și a fost redactor al suplimentului literar al ziarului, "Literatura", până în anul 1984. În această calitate i-a încurajat pe scriitorii aflați la început de carieră și a promovat temele literare preferate. Predecesorii săi au fost Avraham Shlonsky și Lea Goldberg. În anii 1951-1952 a realizat o
A.B. Yoffe () [Corola-website/Science/337109_a_338438]
-
În 1950 a început să lucreze la cotidianul "Al HaMishmar" și a fost redactor al suplimentului literar al ziarului, "Literatura", până în anul 1984. În această calitate i-a încurajat pe scriitorii aflați la început de carieră și a promovat temele literare preferate. Predecesorii săi au fost Avraham Shlonsky și Lea Goldberg. În anii 1951-1952 a realizat o emisiune radiofonică despre literatura franceză la BBC. Mai târziu, în anii 1954-1965, a lucrat la postul de radio "Vocea Israelului". Între anii 1977 și
A.B. Yoffe () [Corola-website/Science/337109_a_338438]
-
stilul 'realist-socialist' și a fost apropiat de scriitori cu convingeri de stânga precum Avraham Shlonsky și Lea Goldberg. A publicat cărți despre viața și opera lor, bazate pe cunoașterea personală și pe activitățile comune, combinând memoriile proprii cu cercetarea operelor literare ca spectator implicat. Aceste cărți contribuie în mod fundamental la înțelegerea unei perioade și a atmosferei literare de la începuturile existenței statului Israel. A obținut mai multe premii: premiul Fichman, premiul Talfir, premiul Bernstein, premiul Societății Autorilor, Compozitorilor și Editorilor de
A.B. Yoffe () [Corola-website/Science/337109_a_338438]
-
Goldberg. A publicat cărți despre viața și opera lor, bazate pe cunoașterea personală și pe activitățile comune, combinând memoriile proprii cu cercetarea operelor literare ca spectator implicat. Aceste cărți contribuie în mod fundamental la înțelegerea unei perioade și a atmosferei literare de la începuturile existenței statului Israel. A obținut mai multe premii: premiul Fichman, premiul Talfir, premiul Bernstein, premiul Societății Autorilor, Compozitorilor și Editorilor de Muzică din Israel (ACUM), premiul pentru literatură al primului ministru (1996) și premiul pentru traducere al Ministerului
A.B. Yoffe () [Corola-website/Science/337109_a_338438]
-
Andres Bello” (1977) și cu Medalia pentru merite științifice a Universității „San Marcos” din Peru (1978). A debutat publicistic în 1937 cu un eseu despre Mihai Eminescu în revista "Gând românesc". A colaborat cu studii și articole în revistel "România literară", "Ramuri", "Steaua", "Arbol" (Spania), "Revista Nacional de Cultura", "Imagen", "Aretusa", "El Nacional" (Venezuela), "Revista de los Andes" (Columbia), "Bufanda del sol" (Ecuador), "Studi e informazioni" (Italia) etc. a desfășurat o bogată activitate de hispanist. A scris mai multe volume despre
Paul Alexandru Georgescu () [Corola-website/Science/337112_a_338441]
-
Nacional" (Venezuela), "Revista de los Andes" (Columbia), "Bufanda del sol" (Ecuador), "Studi e informazioni" (Italia) etc. a desfășurat o bogată activitate de hispanist. A scris mai multe volume despre literatura hispano-americană, a alcătuit "Antologia eseului hispano-american" (1975) și "Antologia criticii literare hispano-americane" (1986) și a tradus din scrierile lui Miguel Ángel Asturias, Julio Cortázar, Jorge Luis Borges, Mario Vargas Llosa ș.a. De asemenea, a ținut conferințe despre literatura spaniolă și hispanoamericană la mai multe universități din Italia, Belgia și Venezuela.
Paul Alexandru Georgescu () [Corola-website/Science/337112_a_338441]
-
atitudinea autorului față de Mavrogheni se schimbă, înfățișându-l de această dată ca un conducător energic și înțelept, care-i împiedică pe turci să jefuiască Țara Românească. Cu toate că este o scriere subiectivă, cronica versificată a pitarului Hristache este, în opinia istoricului literar Dumitru Murărașu, „un interesant document al vremii”. Cronicarul realizează un portret plastic, plin de culoare, al domnitorului și un portret burlesc al caimacamului temporar Dimitrăchiță Turnavitu, descriind întâmplări importante precum intrarea turcilor în București. Hristache folosește un vers scurt în
Pitarul Hristache () [Corola-website/Science/337115_a_338444]
-
o mare dragoste de țară și simpatie pentru poporul său, manifestând în același timp o ură puternică împotriva grecilor și nemților veniți ca să ajute țara, dar interesați în realitate doar de propria căpătuială. Analizând unele asemănări istorico-literare și lingvistice, istoricul literar Neculai Alexandru Ursu a susținut că pitarul Hristache ar putea fi pitarul H. Ioanide, care a colaborat cu versuri și proză, în perioada 1841-1844, în revista " Foaie pentru minte, inimă și literatură". În prezent o stradă din sectorul 1 al
Pitarul Hristache () [Corola-website/Science/337115_a_338444]
-
() este un istoric literar român, care s-a remarcat prin cercetarea intensivă și editarea operelor literare ale lui Liviu Rebreanu, B.P. Hasdeu și I.L. Caragiale. S-a născut în familia agricultorilor Voicu Ilin și al Mariei (n. Voicu) din satul oltenesc Fărcașele. A urmat
Stancu Ilin () [Corola-website/Science/337130_a_338459]
-
() este un istoric literar român, care s-a remarcat prin cercetarea intensivă și editarea operelor literare ale lui Liviu Rebreanu, B.P. Hasdeu și I.L. Caragiale. S-a născut în familia agricultorilor Voicu Ilin și al Mariei (n. Voicu) din satul oltenesc Fărcașele. A urmat studii primare la școala din Fărcașele (1941-1945), Gimnaziul Unic Comercial din Caracal
Stancu Ilin () [Corola-website/Science/337130_a_338459]
-
Chițu” din Craiova (1948-1952) și Facultatea de Filologie a Universității din București (1952-1957). A beneficiat de o bursă „Humboldt” la Universitatea din Tübingen (1969-1970; 1971) și apoi de o altă bursă la Universitatea din Bonn (1991). Cercetările sale dedicate operei literare a lui Liviu Rebreanu au fost finalizate cu o teză de doctorat în filologie intitulată "Liviu Rebreanu în lumina manuscriselor și a corespondenței sale" (1978). După absolvirea facultății a lucrat pe post de cercetător științific principal la Institutul de Istorie
Stancu Ilin () [Corola-website/Science/337130_a_338459]
-
Liviu Rebreanu au fost finalizate cu o teză de doctorat în filologie intitulată "Liviu Rebreanu în lumina manuscriselor și a corespondenței sale" (1978). După absolvirea facultății a lucrat pe post de cercetător științific principal la Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu” din București (din 1957). Activitatea sa profesională este consacrată, în exclusivitate, cercetării literaturii naționale sub diferite aspecte. A publicat, în colaborare, trei volume dedicate presei literare românești din secolul al XIX-lea și de la începutul secolului al XX
Stancu Ilin () [Corola-website/Science/337130_a_338459]
-
pe post de cercetător științific principal la Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu” din București (din 1957). Activitatea sa profesională este consacrată, în exclusivitate, cercetării literaturii naționale sub diferite aspecte. A publicat, în colaborare, trei volume dedicate presei literare românești din secolul al XIX-lea și de la începutul secolului al XX-lea ("Reviste literare românești din secolul al XIX-lea", 1970; "Reviste literare românești din ultimele decenii ale secolului al XIX-lea", 1974; "Reviste literare românești de la începutul secolului
Stancu Ilin () [Corola-website/Science/337130_a_338459]
-
din București (din 1957). Activitatea sa profesională este consacrată, în exclusivitate, cercetării literaturii naționale sub diferite aspecte. A publicat, în colaborare, trei volume dedicate presei literare românești din secolul al XIX-lea și de la începutul secolului al XX-lea ("Reviste literare românești din secolul al XIX-lea", 1970; "Reviste literare românești din ultimele decenii ale secolului al XIX-lea", 1974; "Reviste literare românești de la începutul secolului al XX-lea", 1976) și a colaborat la redactarea volumelor "Istoria literaturii române" (II, 1968
Stancu Ilin () [Corola-website/Science/337130_a_338459]
-
în exclusivitate, cercetării literaturii naționale sub diferite aspecte. A publicat, în colaborare, trei volume dedicate presei literare românești din secolul al XIX-lea și de la începutul secolului al XX-lea ("Reviste literare românești din secolul al XIX-lea", 1970; "Reviste literare românești din ultimele decenii ale secolului al XIX-lea", 1974; "Reviste literare românești de la începutul secolului al XX-lea", 1976) și a colaborat la redactarea volumelor "Istoria literaturii române" (II, 1968), "Metododologia istoriei și criticii literare" (1969), "Studii de literatură
Stancu Ilin () [Corola-website/Science/337130_a_338459]
-
trei volume dedicate presei literare românești din secolul al XIX-lea și de la începutul secolului al XX-lea ("Reviste literare românești din secolul al XIX-lea", 1970; "Reviste literare românești din ultimele decenii ale secolului al XIX-lea", 1974; "Reviste literare românești de la începutul secolului al XX-lea", 1976) și a colaborat la redactarea volumelor "Istoria literaturii române" (II, 1968), "Metododologia istoriei și criticii literare" (1969), "Studii de literatură universală și comparată" (1971), "Reviste progresiste românești interbelice" (1972), "Literatura română contemporană
Stancu Ilin () [Corola-website/Science/337130_a_338459]