192,981 matches
-
ignoranței. Ca și Lessing, Schiller ia în considerație rolul artei în formarea omului. Mai mult, credea că arta îl poate ajuta pe om să dobândească adevărata libertate, libertate care pentru estetician avea o semnificație mai mult spirituală. În operele sale literare își exprimă adversitatea față de feudalism, de despotismul german, împotrivire ce se explică prin adversitatea lui manifestată față de tirani și monarhi, prin afirmarea poziției lui pro-revoluționare, prin apropierea idealurilor lui de instaurarea republicii. Era convins că forțele progresiste vor putea fi
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
Turcia) este un romancier turc, scriitor de nuvele, satirist și dramaturg. S-a mutat la Istanbul cu familia la vârsta de nouă ani. După ce a absolvit arhitectura la Universitatea Tehnică din Istanbul, s-a dedicat scrisului. El a realizat creații literare în toate domeniile, incluzând eseuri, articole, critică, piese de teatru și scenarii. Pe lângă seria de romane, proza satirică și eseurile critice au găsit multă apreciere în societate. Seria sa de romane, "Kayıp Kușak" ("Generația pierdută"), "Istanbul Dörtlüsü" ("Istanbul Cvartet") și
Hikmet Temel Akarsu () [Corola-website/Science/337196_a_338525]
-
Parnasianisul este un curent literar din secolul al XIX-lea,care avea rolul de a înlocui simțirile, sau de a nega trăirile promovate de scriitorii romantici. Alături de decadentism este considerat un urmaș al simbolismului. Reprezentanții parnasienismului militau pentru o poezie impersonala, descriptiva și atent studiată
Literatura română parnasiană () [Corola-website/Science/337197_a_338526]
-
decadentism este considerat un urmaș al simbolismului. Reprezentanții parnasienismului militau pentru o poezie impersonala, descriptiva și atent studiată. Descrierea naturii și a fenomenelor era realizată la nivel senzorial, fără implicare emotiva. Definitoriu este cultul poeziei cu forma fixă, cultivând specii literare precum sonetul, rondelul, glosa. Printre subiectele predilecte ale acestui curent literar se numără descrierea peisajelor exotice, descrierea obiectelor de artă, civilizațiile mitologice, religiile, geografia este supusă lirismului (decoruri și spații luxuriante sau inedite, de la cele tropicală la cele polare), iar
Literatura română parnasiană () [Corola-website/Science/337197_a_338526]
-
o poezie impersonala, descriptiva și atent studiată. Descrierea naturii și a fenomenelor era realizată la nivel senzorial, fără implicare emotiva. Definitoriu este cultul poeziei cu forma fixă, cultivând specii literare precum sonetul, rondelul, glosa. Printre subiectele predilecte ale acestui curent literar se numără descrierea peisajelor exotice, descrierea obiectelor de artă, civilizațiile mitologice, religiile, geografia este supusă lirismului (decoruri și spații luxuriante sau inedite, de la cele tropicală la cele polare), iar obiectele prețioase precum metalele rare, aur sau argint, sau nestematele sunt
Literatura română parnasiană () [Corola-website/Science/337197_a_338526]
-
însorite, acest motiv reprezintand etapă alunecării către vis sau reverie. Se poate observa obsesia pentru forma fixă, în această perioadă rimele cunoascand o adevarată evoluție de tipuri complicate. Parnasienii au "inventat" rime excesiv de studiate și le-au pus în circuitul literar. Hexametrul, versul safic, dactilul, anapestul, amfibrahul, coriambul și multe altele sunt tot atâtea forme elaborate, care tind spre perfecțiune, ale poeziei parnasiene. Evident poeții moderni, Baudelaire, Mallarme sau Rimbaud au profitat din plin de aceste cuceriri parnasiene. Parnasianismul. Origini Denumirea
Literatura română parnasiană () [Corola-website/Science/337197_a_338526]
-
între planul sufletesc și cel exterior, sinesteziile, predispoziția pentru nuanțele cromatice, prin împletirea imaginilor vizuale cu cele olfactive și auditive ( fragmentul descrierii Bagdadului). Parnasianismul a influențat și prima etapă a scrierilor lui Ion Barbu, acestea stând sub semnul acestui curent literar într-un mod mai evident decât poeziile scrise de Macedonski. Denumite parnasiane, poeziile scrise în perioada 1919 - 1920 în "Sburatorul", descriu peisaje mineralizate, forme ale geologicului și ale florei, evocă zeități mitologice sau dezvăluie procese de conștiință. Poetul Ion Barbu
Literatura română parnasiană () [Corola-website/Science/337197_a_338526]
-
extinsă la toate regnurile, la întreg cosmosul, transferând astfel sentimentul poetului către elementele naturii. Totuși, valoarea artistică a acestor poezii percepute de critici că E.Lovinescu și Tudor Vianu ca fiind parnasiene a fost renegata de autor, invocând acest curent literar mai mult la nivelul formei. Debutind cu un volum dedicat lui Alexandru Macedonski, începuturile poeziei lui Tudor Arghezi din ciclul sau Agate negre este de asemenea parnasian. Bibliografie suplimentară http://www.ecursuri.ro/cursuri-online/parnasianismul-geografie-lirica-si-vers-studiat.html
Literatura română parnasiană () [Corola-website/Science/337197_a_338526]
-
de presă scris în favoarea lui C. A. Rosetti, aflat în opoziție. Cariera didactică a lui Z. Boerescu se încheie la Seminarul Central din București, de unde a fost pensionat în anul 1866. În același an va fi ales membru al Societății Literare din București, iar în 1867 membru în Comitetul școlar al Capitalei. În prezent există o stradă care poartă numele lui Zaharia Boerescu în Municipiul Târgoviște. Portretul lui Zaharia Boerescu, pictat în anul 1840 de Constantin Daniel Rosenthal, a intrat în
Zaharia Boerescu () [Corola-website/Science/337209_a_338538]
-
a fost un prozator, eseist și dramaturg român, fiind cunoscut pentru Trilogia "Batalioane Invizibile" (I. "Craterul", II. "Rhizoma", III. "Asteroidul"), "Coroana Izabelei", "Avocatul Diavolului" și romanul-teatru "Rătăcirea Domnului". a fost unul dintre cei mai activi și importanți scriitori din câmpul literar post-decembrie 1989. A fost redactor șef al revistei de cultură "Luceafărul", pe care a condus-o din 2000. Marius Tupan a fost ultimu fiu al lui Nicolae Tupan, lăcatuș ceferist, și al Izabelei (n. Tecu). În lucrarea "Marius Tupan între
Marius Tupan () [Corola-website/Science/337222_a_338551]
-
al revistei de cultură "Luceafărul", pe care a condus-o din 2000. Marius Tupan a fost ultimu fiu al lui Nicolae Tupan, lăcatuș ceferist, și al Izabelei (n. Tecu). În lucrarea "Marius Tupan între utopie și parabolă", publicată de criticul literar Ion Roșioru la editura Virtual (2011) se menționează că Marius Tupan figurează în plus în certificatul de naștere cu prenumele Viorel. A urmat studiile elementare în comuna natală, apoi urmează Școala profesională de ucenici de pe lângă Șantierul Naval din Turnu Severin
Marius Tupan () [Corola-website/Science/337222_a_338551]
-
studențească, Amfiteatru, Luceafărul. Își ia licența cu o teză despre Vasile Voiculescu, în a cărui notă realist-magică își va scrie propriile cărți. A debutat editorial cu un volum de schițe și povestiri Mezareea (1974), recenzat în cele mai importante reviste literare ale momentului. Au urmat un roman, Crisalide (1977), un alt volum de proze scurte, Noaptea muzicanților (1978), romanul Coroana Izabelei (1982), și, după tăcerea ce a urmat topirii, în corectură, la Ed. Cartea Românească, a romanului Vitrina cu păsări împăiate
Marius Tupan () [Corola-website/Science/337222_a_338551]
-
două trilogii romanești (Coroana Izabelei, I-III, 1998, și Batalioane invizibile, 2001) și al unor volume de teatru. A primit premiul Asociației Scriitorilor din București pentru Coroana Izabelei (1982) și al Uniunii Scriitorilor (1995 și 1998), cât și alte premii literare. Cu începere din 1993, Marius Tupan trece de pe postul de redactor-șef adjunct pe cel de redactor-șef al publicației săptămânale, „Luceafărul”, pe care-l editează împreună cu Laurențiu Ulici. În 2001 publică, la Editura Fundației Luceafărul, Istoria literaturii române de
Marius Tupan () [Corola-website/Science/337222_a_338551]
-
adjunct pe cel de redactor-șef al publicației săptămânale, „Luceafărul”, pe care-l editează împreună cu Laurențiu Ulici. În 2001 publică, la Editura Fundației Luceafărul, Istoria literaturii române de azi pe mâine (1944-1989) de Marian Popa. A scris sute de cronici literare și cronici sportive și a dat zeci de interviuri. Multe schițe i-au fost traduse în țări precum Germania, Rusia, Iugoslavia, Polonia, Bulgaria, Cehia, Slovacia etc. Pe plan famlial, Marius Tupan fost căsătorit cu Maria Ana Tupan, soția sa fiindu
Marius Tupan () [Corola-website/Science/337222_a_338551]
-
ritos, în ultimii cincisprezece ani, sfîrșitul limbajului esopic. (...)Bunul simț și lectura critică a cărților ne spun că Marius Tupan e un scriitor important, un prozator interesant și un dramaturg care își așteaptă regizorul și actorii." (Ioan Holban) în Convorbiri literare
Marius Tupan () [Corola-website/Science/337222_a_338551]
-
Împreună cu studentul James A Feigenbaum, Freund a cercetat cu metode ale statisticii fizice comportamentul pieții de acțiuni înaintea căderii burselor.(1996) Freund a scris povestiri scurte care au apărut în 2008 în culegerea "West of West End“ publicata pe situl literar "Exquisite Corpse" pe internet. De asemenea este autorul a două nuvele „The Fine Underwear of Consciousness” și „Upside Down”, precum și al romanului „Belonging”. Împreună cu un prieten din copilărie, scriitorul Radu Ciobanu, a scris cartea „Dialog peste Atlantic” care a apărut
Peter Freund () [Corola-website/Science/337245_a_338574]
-
despărțite în trei linii de cercetare diferiteː 1. studiul autorilor români bilingvi, Paul Celan, Panait Istrati, Eugen Ionescu, etc 2. studiul raporturilor dintre tematica folclorica și literatura culta în literatura română și cea balcanică, 3. studiul procesului interlingvistic al traducerii literare, din română, franceza, italiană Activitatea de cercetare curentă își propune să studieze raporturile culturale dintre Italia e și România pornind de la examinarea operelor unor poeți români din secolul al 19 lea și al douăzecelea. Cercetarea vrea să evidențieze importantă Italiei
Gisele Vanhese () [Corola-website/Science/337237_a_338566]
-
Istorie - Filosofie secția Filosofie, a Universității "Babeș-Bolyai" din Cluj-Napoca. A fost, pe rînd,pedagog de noapte la Școala de șoferi profesioniști din Cluj-Napoca, preparator de produse explozibile la Combinatul Chimic din Făgăraș, dispecer de producție la fabrica "Nivea" Brașov, referent literar la Teatrul Dramatic Brașov, instructor cultural-sportiv la UJCM Brașov și redactor la revista "Astra". Dupa 1990 este o vreme redactor-șef al revistei "Astra", referent de specialitate la Biblioteca Județeană "George Barițiu" din Brașov, redactor la posturi de radio brașovene
Vasile Gogea () [Corola-website/Science/337285_a_338614]
-
redactor-șef al revistei "Astra", referent de specialitate la Biblioteca Județeană "George Barițiu" din Brașov, redactor la posturi de radio brașovene, profesor asociat la Universitatea "Transilvania" din Brașov, redactor șef al Editurii ”Grinta” din Cluj-Napoca. În perioada 1973-l979 frecventează cenaclurile literare "Echinox" și "Napoca universitară" din Cluj-Napoca și, după "Cenaclul SECULUM al Tinerilor Scriitori Ardeleni" care a funcționat la Dej și Beclean pe Someș, cenaclul "Astra" și "Cercul Literar 19" din Brașov. Debutează publicistic cu articole în ”Napoca Universitară” și cu
Vasile Gogea () [Corola-website/Science/337285_a_338614]
-
redactor șef al Editurii ”Grinta” din Cluj-Napoca. În perioada 1973-l979 frecventează cenaclurile literare "Echinox" și "Napoca universitară" din Cluj-Napoca și, după "Cenaclul SECULUM al Tinerilor Scriitori Ardeleni" care a funcționat la Dej și Beclean pe Someș, cenaclul "Astra" și "Cercul Literar 19" din Brașov. Debutează publicistic cu articole în ”Napoca Universitară” și cu proză scurtă în 1975, în paginile de limba maghiară ale revistei Echinox, în traducerea lui Egyed Peter; în 1976 este publicat de revista Vatra de la Târgu Mureș, cu
Vasile Gogea () [Corola-website/Science/337285_a_338614]
-
la Editura " Litera" din București, și este precedat de publicarea unei secțiuni de proză scurtă în volumul colectiv Doisprezece prozatori (Ed. Dacia. 1988). Colaborează cu proze scurte, poezii, eseuri, cronici și recenzii, interviuri, articole de opinie la aproape toate revistele literare și culturale din țară. După 1990 a fost cîțiva ani și editorialist la mai multe cotidiene și săptămînale. În 1990 a fost beneficiarul unei burse acordate de '"Fundația pentru întrajutorare intelectuală europeană" din Franța, la Paris. A participat la diferite
Vasile Gogea () [Corola-website/Science/337285_a_338614]
-
În 1929, urmând cariera tatălui, devine student la teologie al "Universității Regele Carol I din Cernăuți", ale cărei cursuri le-a absolvit în 1934. Fiind student, a contribuit la publicațiile locale "Tribuna", "Spectatorul", "Munca intelectuală", "Evenimentul", "Glasul Bucovinei" și "Junimea literară". A fost un constant contributor la revistele "Capricorn", "Azi", "Frize", "Meșterul Manole", "Gândirea", Universul literar, "Revista Fundațiilor Regale" și "Vremea". A realizat o antologie de poezie, "Poeți tineri bucovineni" (1938) și a scris libretul operei lui Paul Constantinescu din , "Meșterul
Mircea Streinul () [Corola-website/Science/337314_a_338643]
-
Cernăuți", ale cărei cursuri le-a absolvit în 1934. Fiind student, a contribuit la publicațiile locale "Tribuna", "Spectatorul", "Munca intelectuală", "Evenimentul", "Glasul Bucovinei" și "Junimea literară". A fost un constant contributor la revistele "Capricorn", "Azi", "Frize", "Meșterul Manole", "Gândirea", Universul literar, "Revista Fundațiilor Regale" și "Vremea". A realizat o antologie de poezie, "Poeți tineri bucovineni" (1938) și a scris libretul operei lui Paul Constantinescu din , "Meșterul Manole". A fost recompensat cu "Premiul Societatea Scriitorilor Români" în anul 1935.
Mircea Streinul () [Corola-website/Science/337314_a_338643]
-
Pseudinul literar al lui Alexandru Buleandră. Fiul lui Constantin, cadru militar, originar din com. Curcani, jud. Călărași, și al Vladei, casnică, originară din com. Colilia, județul Ialomița. Este nepotul actorului, dramaturgului și poetului Ion Buleandră. Urmează studiile liceale la Urziceni, județul Ialomița
Alexandru Bulandra () [Corola-website/Science/337323_a_338652]
-
moralității practice” (5/1986), urmat de „Buna-credință și buna-cuviință ca dimensiuni ale bunului simț” (5/1987), „Protoetica sau despre întemeierea morală a cronicilor românești” (5/l988) și „Eminescu și etica dezvoltării organice” (4/l989). În Urziceni, participă la ședințele cenaclului literar Dor fără sațiu, iar în calitate de director al Casei de cultură organizează întâlniri cu scriitori, de la Ștefan Aug. Doinaș, Mircea Dinescu, Eugen Simion, la Stelian Tănase și Cristian Teodorescu. Colaborează la revistele „Helis” (Slobozia), „Litere” (Târgoviște), „Oglinda literară” (Focșani), „Observator cultural
Alexandru Bulandra () [Corola-website/Science/337323_a_338652]