192,981 matches
-
la ședințele cenaclului literar Dor fără sațiu, iar în calitate de director al Casei de cultură organizează întâlniri cu scriitori, de la Ștefan Aug. Doinaș, Mircea Dinescu, Eugen Simion, la Stelian Tănase și Cristian Teodorescu. Colaborează la revistele „Helis” (Slobozia), „Litere” (Târgoviște), „Oglinda literară” (Focșani), „Observator cultural” (București). În 2006 debutează în volum cu lucrarea „Vasile Alecsandri și cazul Miorița - o anchetă literară”, apărută la Ed. „Helis”, Slobozia. Din 2010 este membru USR la Secția de critică, istorie literară și eseistică a Asociației Scriitorilor
Alexandru Bulandra () [Corola-website/Science/337323_a_338652]
-
Ștefan Aug. Doinaș, Mircea Dinescu, Eugen Simion, la Stelian Tănase și Cristian Teodorescu. Colaborează la revistele „Helis” (Slobozia), „Litere” (Târgoviște), „Oglinda literară” (Focșani), „Observator cultural” (București). În 2006 debutează în volum cu lucrarea „Vasile Alecsandri și cazul Miorița - o anchetă literară”, apărută la Ed. „Helis”, Slobozia. Din 2010 este membru USR la Secția de critică, istorie literară și eseistică a Asociației Scriitorilor din București. Membru al Societății Scriitorilor Târgovișteni (2009). Distins cu premiul „Nicolae Scurtescu” pentru monografii etnografice al Societății Scriitorilor
Alexandru Bulandra () [Corola-website/Science/337323_a_338652]
-
Helis” (Slobozia), „Litere” (Târgoviște), „Oglinda literară” (Focșani), „Observator cultural” (București). În 2006 debutează în volum cu lucrarea „Vasile Alecsandri și cazul Miorița - o anchetă literară”, apărută la Ed. „Helis”, Slobozia. Din 2010 este membru USR la Secția de critică, istorie literară și eseistică a Asociației Scriitorilor din București. Membru al Societății Scriitorilor Târgovișteni (2009). Distins cu premiul „Nicolae Scurtescu” pentru monografii etnografice al Societății Scriitorilor Târgovișteni pentru „Miorița, povestea unei capodopere” (2009). Sursă: Societatea Scriitorilor Târgovișteni , pseudonimul literar al lui Alexandru
Alexandru Bulandra () [Corola-website/Science/337323_a_338652]
-
de critică, istorie literară și eseistică a Asociației Scriitorilor din București. Membru al Societății Scriitorilor Târgovișteni (2009). Distins cu premiul „Nicolae Scurtescu” pentru monografii etnografice al Societății Scriitorilor Târgovișteni pentru „Miorița, povestea unei capodopere” (2009). Sursă: Societatea Scriitorilor Târgovișteni , pseudonimul literar al lui Alexandru Buleandră, (n. 27 octombrie 1954, Ianca, Brăila), este filosof și scriitor român, membru al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala București de Critică, Eseistică și Istorie Literară. S-a născut la 27 octombrie 1954 în loc. Ianca, jud. Brăila
Alexandru Bulandra () [Corola-website/Science/337323_a_338652]
-
pentru „Miorița, povestea unei capodopere” (2009). Sursă: Societatea Scriitorilor Târgovișteni , pseudonimul literar al lui Alexandru Buleandră, (n. 27 octombrie 1954, Ianca, Brăila), este filosof și scriitor român, membru al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala București de Critică, Eseistică și Istorie Literară. S-a născut la 27 octombrie 1954 în loc. Ianca, jud. Brăila. Este fiul lui Constantin Buleandră, cadru militar, originar din com. Curcani, jud. Călărași, și al Vladei, casnică, originară din com. Colilia, jud. Ialomița. Este nepotul actorului, dramaturgului și poetului
Alexandru Bulandra () [Corola-website/Science/337323_a_338652]
-
A urmat cursurile Liceului Teoretic din Urziceni, actualul Colegiu Național „Grigore Moisil”. În perioada 1974-1978 urmează cursurile Facultății de Filozofie din București. Este director al Bibliotecii Municipale „Constantin Țoiu” din Urziceni. Cărți publicate • „Vasile Alecsandri și cazul Miorița - o anchetă literară”, Editura Helis, Slobozia, 2006 • „Experimentul Iov”, Editura Helis, Slobozia, 2007 • „Tainele Mioriței. O lectură în cheie masonică a baladei Miorița de Vasile Alecsandri”, Editura Helis, Slobozia, 2008 • „Experimentul Iov”, ediția a doua, Editura Paideia, colecția de studii și eseuri - filosofie
Alexandru Bulandra () [Corola-website/Science/337323_a_338652]
-
septembrie 2006, p. 1 Theodor Codreanu, „Românitate și occidentalizare”, în vol. „A doua schimbare la față”, Princeps Edit, Iași, 2008, pp. 115-123 Ion Roșioru, „Cazul eternei Miorița”, în „Prosaeculum”, nr. 3, 2007, pp.73-74 Liviu Grăsoiu, „Demonstrație binevenită”, în „Convorbiri Literare”, noiembrie 2007, pp. 54-55 Valeria Manta Tăicuțu, „Cazul Miorița”, în „Prosaeculum”, nr. 2, 2007, pp. 28-30; Șerban Codrin, „Vasile Alecsandri între genialitate și ignorare”, în „Helis”, decembrie 2006, pp.15-16 Nicolae Stan, „O cercetare explozivă”, în „Helis”, ianuarie 2007, p.
Alexandru Bulandra () [Corola-website/Science/337323_a_338652]
-
de doi ani la Institutul de arte plastice „Avni” din Tel Aviv, instituție pe care a apreciat-o și care i-a sporit pasiunea penru creația lirică. Poetul și ziaristul Maxim Gilan a arătat poezii de-ale ei redactorului magazinului literar Akhshav (Acum), Gavriel Moked, și acesta le-a publicat pentru prima dată în această revistă în anul 1964.Mai apoi, în acelaș an, Gilan a publicat din versurile ei în revista de avangardă „Kiltartan". Începând din anul 1972 Wallach a
Yona Wallach () [Corola-website/Science/337340_a_338669]
-
a murit după 4 ani, la numai 41 ani. Rivlin a îngrijit-o până în ultima zi a vieții. Yona Wallach a fost înmormântată în cimitirul din orașul Holon. Wallach a activat în cercul „Poeților din Tel Aviv” format în jurul revistelor literare „Ahshav” (Acum) și „Siman Kriá” (Semn de exclamație) și a publicat adesea în periodicele literare israeliene. A scris texte pentru o formații de muzică rock, cu care a și apărut în concerte. În anul 1982 poezii de-ale sale au
Yona Wallach () [Corola-website/Science/337340_a_338669]
-
zi a vieții. Yona Wallach a fost înmormântată în cimitirul din orașul Holon. Wallach a activat în cercul „Poeților din Tel Aviv” format în jurul revistelor literare „Ahshav” (Acum) și „Siman Kriá” (Semn de exclamație) și a publicat adesea în periodicele literare israeliene. A scris texte pentru o formații de muzică rock, cu care a și apărut în concerte. În anul 1982 poezii de-ale sale au fost puse pe note și înregistrate într-un album. Caracterizată de o energie nervoasă debordantă
Yona Wallach () [Corola-website/Science/337340_a_338669]
-
Paris - Cyté Internaționale des Arts - Salon de Peinture Roumanie Contemporaine 2013 - Schwelm - One mân exhibition HAUS MARTFELD ”Români în știință și cultură occidentală” - Academia Româno-Americană de stiinte și arta Pagina 281 Ed.2-1996. I. Jianu ” Teatrul Țăndărica - Personalități” Revista ”Convorbiri literare” - Martie 2010 Nr. 3 - Ion Gheorge Truică (Wikipedia) "Geräuschlose Offenbarungen" Strelitzer Zeitung Pagina 19 din 17.12.2004 ”Foire de art internaționale” - 2002 - Gent, Belgium Exposition ”VENTANA A RUMÂNIA”. Catalog 2003 Teatrul Țăndărica - 60 de ani cu cortina ridicată 1945-2005
Mircea Nicolau () [Corola-website/Science/337355_a_338684]
-
neorealismul italian) continuă să fie o sursă de discuții printre istoricii filmului. În ciuda influenței semnificative pe care acest curent cinematografic a exercitat-o (și continuă a exercita), există istorici care au argumentat că există filme italiene, dar și alte opere literare sau filme din alte cinematografii, care au precedat mișcarea cu ani buni înaintea recunoașterii sale ca atare. Astfel, precursori recunoscuți și demn de menționat sunt:
Neorealism (cinema) () [Corola-website/Science/337364_a_338693]
-
(n. 23 iulie 1950, Petroșani) este un poet, prozator, dramaturg, critic literar și de artă român contemporan. Părinții săi sunt Boris Strochi, tehnician I principal (1925-1992) și Alexandrina Strochi, născută Litvinov, telefonistă (1922-2009). Căsătorit cu Dana-Anca Strochi, născută Enăchioiu, profesoară și traducătoare, din 1973. Studii (primare, gimnaziale și liceale la Petroșani, între
Lucian Strochi () [Corola-website/Science/337366_a_338695]
-
Director al Casei Prieteniei Neamț-Champagne-Ardenne (din 1991 până în 1998), Director al Direcției pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național -județul Neamț (2001-2005), director Artistic al Teatrului Tineretului (2005-2007). A colaborat la revistele "Amfiteatru, Antiteze, Asachi, Astra, Ateneu, Ceahlăul, Clepsydra, Convorbiri literare, Cronica, Dacia literară, Elpis, Informația primăriei, Luceafărul, Moldova literară, Monitorul de Neamț, Oglinda literară, Petrodava culturală, Realitatea nemțeană, Reformatorul, România literară, Salonul literar, Scrisul românesc, Telegraful, Tribuna, Viața studențească." A fost redactor șef la "Reformatorul", co-director la "Antiteze" și director
Lucian Strochi () [Corola-website/Science/337366_a_338695]
-
Prieteniei Neamț-Champagne-Ardenne (din 1991 până în 1998), Director al Direcției pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național -județul Neamț (2001-2005), director Artistic al Teatrului Tineretului (2005-2007). A colaborat la revistele "Amfiteatru, Antiteze, Asachi, Astra, Ateneu, Ceahlăul, Clepsydra, Convorbiri literare, Cronica, Dacia literară, Elpis, Informația primăriei, Luceafărul, Moldova literară, Monitorul de Neamț, Oglinda literară, Petrodava culturală, Realitatea nemțeană, Reformatorul, România literară, Salonul literar, Scrisul românesc, Telegraful, Tribuna, Viața studențească." A fost redactor șef la "Reformatorul", co-director la "Antiteze" și director la "Asachi". Este
Lucian Strochi () [Corola-website/Science/337366_a_338695]
-
Director al Direcției pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național -județul Neamț (2001-2005), director Artistic al Teatrului Tineretului (2005-2007). A colaborat la revistele "Amfiteatru, Antiteze, Asachi, Astra, Ateneu, Ceahlăul, Clepsydra, Convorbiri literare, Cronica, Dacia literară, Elpis, Informația primăriei, Luceafărul, Moldova literară, Monitorul de Neamț, Oglinda literară, Petrodava culturală, Realitatea nemțeană, Reformatorul, România literară, Salonul literar, Scrisul românesc, Telegraful, Tribuna, Viața studențească." A fost redactor șef la "Reformatorul", co-director la "Antiteze" și director la "Asachi". Este membru al Uniunii Scriitorilor din România
Lucian Strochi () [Corola-website/Science/337366_a_338695]
-
Culte și Patrimoniu Cultural Național -județul Neamț (2001-2005), director Artistic al Teatrului Tineretului (2005-2007). A colaborat la revistele "Amfiteatru, Antiteze, Asachi, Astra, Ateneu, Ceahlăul, Clepsydra, Convorbiri literare, Cronica, Dacia literară, Elpis, Informația primăriei, Luceafărul, Moldova literară, Monitorul de Neamț, Oglinda literară, Petrodava culturală, Realitatea nemțeană, Reformatorul, România literară, Salonul literar, Scrisul românesc, Telegraful, Tribuna, Viața studențească." A fost redactor șef la "Reformatorul", co-director la "Antiteze" și director la "Asachi". Este membru al Uniunii Scriitorilor din România din anul 1996 și membru
Lucian Strochi () [Corola-website/Science/337366_a_338695]
-
2001-2005), director Artistic al Teatrului Tineretului (2005-2007). A colaborat la revistele "Amfiteatru, Antiteze, Asachi, Astra, Ateneu, Ceahlăul, Clepsydra, Convorbiri literare, Cronica, Dacia literară, Elpis, Informația primăriei, Luceafărul, Moldova literară, Monitorul de Neamț, Oglinda literară, Petrodava culturală, Realitatea nemțeană, Reformatorul, România literară, Salonul literar, Scrisul românesc, Telegraful, Tribuna, Viața studențească." A fost redactor șef la "Reformatorul", co-director la "Antiteze" și director la "Asachi". Este membru al Uniunii Scriitorilor din România din anul 1996 și membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România din
Lucian Strochi () [Corola-website/Science/337366_a_338695]
-
Artistic al Teatrului Tineretului (2005-2007). A colaborat la revistele "Amfiteatru, Antiteze, Asachi, Astra, Ateneu, Ceahlăul, Clepsydra, Convorbiri literare, Cronica, Dacia literară, Elpis, Informația primăriei, Luceafărul, Moldova literară, Monitorul de Neamț, Oglinda literară, Petrodava culturală, Realitatea nemțeană, Reformatorul, România literară, Salonul literar, Scrisul românesc, Telegraful, Tribuna, Viața studențească." A fost redactor șef la "Reformatorul", co-director la "Antiteze" și director la "Asachi". Este membru al Uniunii Scriitorilor din România din anul 1996 și membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România din anul 2000
Lucian Strochi () [Corola-website/Science/337366_a_338695]
-
naționalismului arab din secolul al XX-lea. s-a născut în anul 1882, în Sana'a, Yemen, într-o familie înstărită de funcționari sirieni musulmani. Și-a realizat studiile în capitala Imperiului Otoman, Istanbul și, înainte de a învăța limba arabă literară, a studiat turca și franceza. Studiul în Europa avea să joace un rol important în conturarea ideilor sale referitoare la conceptul de naționalism, acestea fiindu-i influențate, îndeosebi, de cele ale romanticilor germani. El a ocupat funcții importante în învățământ
Sati’ al-Ḥusri () [Corola-website/Science/337405_a_338734]
-
atribuie, cu siguranță pe nedrept, celebra "De re coquinaria", lucrare mai târzie. Apicius este menționat în trecere de istoricul Tacitus în "Annales" (IV, 1), cu privire la antecedenții prefectului pretoriului Sejanus: Îndată după moartea sa, Apicius se pare că a devenit personaj literar: scriitorul grec Apion din Alexandria, care trăia și sub Tiberius și a murit spre mijlocul secolului I d.Hr., i-a consacrat deja o carte întitulată "Luxul lui Apicius" (în greaca veche: "Περὶ τῆς Ἀπικίου τρυφῆς"), care s-a pierdut, dar
Marcus Gavius Apicius () [Corola-website/Science/337428_a_338757]
-
(în armeană: Շշուկների մատյան) este un roman scris în intervalul 2003 - 2008 de Varujan Vosganian, scriitor și om politic român de origine armeană. Cartea a fost publicată în editura Polirom în 2009, fiind desemnată "Cartea anului" din partea revistei "România Literară". Ea este considerată una dintre cărțile de referință ale secolului al XX-lea, fiind deja tradusă în 15 limbi. "" a fost propusă pentru Premiul Nobel pentru Literatură de trei ori din partea Uniunii Scriitorilor din Armenia (2013, 2014, 2015) și de
Cartea șoaptelor () [Corola-website/Science/337417_a_338746]
-
intitulat „The Right to Privacy.” Stimulat de supărarea provocată de publicitatea ofensatoare în jurul activităților sociale ale familei Warren, articolul sugera un nou concept juridic care urma să influențeze legislația viitoare.Plecând de la analogii cu legile privitoare la defăimare, la proprietatea literară și la ascultările clandestine, Brandeis a susținut că interesul central, chiar dacă nu formulat explicit, care este aparat în aceste domenii, este interesul în integritatea personală, „dreptul de a fi lăsat în pace”, care trebuie apărat de violări, cu excepția cazurilor unor
Louis Brandeis () [Corola-website/Science/335798_a_337127]
-
este o piesă de teatru a autorului român Camil Petrescu. A fost publicată fragmentar în "Universul literar", nr. 17 din 25 aprilie 1926, și anume scena închisorii de la Conciergcrie (actul IV). A fost publicată și în foileton în "Vremea", primele 14 tablouri fiind tipărite în numerele 129 (4 septembrie 1926) - 155 (18 decembrie 1926). Apare integral în
Danton () [Corola-website/Science/335863_a_337192]
-
Dragostea mascată sau Nesocotință și fericire” al lui Balzac, realizată la 19 ani, pe cînd era elev la Turnu Severin, a fost prima în limba română, rămînînd în manuscris pînă în 2007, cînd a apărut în foileton în revista Oglinda literară. În septembrie 1918 a dat examen de admitere la Institutul Medico-Militar din Iași, unde a fost clasificat primul din 126 de admiși. A început studiile medicale la Facultatea de Medicină din Iași și din decembrie 1918 a trecut la Facultatea
Constantin Hălălău () [Corola-website/Science/335856_a_337185]