19,801 matches
-
mai întâi în Germania, apoi în Franța și în Anglia. În 1866, în timpul Războiului Austro-Prusac, a fost medic militar pe câmpul de luptă, pentru armata Prusiei. După război, s-a întors la Odesa, unde a fost numit șeful secției de chirurgie a spitalului orășenesc. În 1870 a plecat la Kiev, unde fusese ales profesor extraordinar la Catedra de chirurgie a Universității din Kiev și numit șeful spitalului chirurgical. Totuși, în același an a plecat din nou ca medic al armatei prusace
Nicolai Sklifosovski () [Corola-website/Science/309971_a_311300]
-
militar pe câmpul de luptă, pentru armata Prusiei. După război, s-a întors la Odesa, unde a fost numit șeful secției de chirurgie a spitalului orășenesc. În 1870 a plecat la Kiev, unde fusese ales profesor extraordinar la Catedra de chirurgie a Universității din Kiev și numit șeful spitalului chirurgical. Totuși, în același an a plecat din nou ca medic al armatei prusace, în Războiul franco-prusac. Între 1871 și 1880 a fost numit profesor ordinar la catedra de patologie chirurgicală a
Nicolai Sklifosovski () [Corola-website/Science/309971_a_311300]
-
Totuși, în același an a plecat din nou ca medic al armatei prusace, în Războiul franco-prusac. Între 1871 și 1880 a fost numit profesor ordinar la catedra de patologie chirurgicală a Academiei Medico-chirurgicale din Petersburg și șef al secției de chirurgie a spitalului clinic militar. În 1871 a primit însărcinarea să țină un curs de chirurgie operativă medicilor-chirurgi de război. În 1876, în timpul răscoalei slavilor împotriva jugului turcesc, a fost trimis în misiune în Muntenegru, unde a fost de chirurg-consultant pe lângă
Nicolai Sklifosovski () [Corola-website/Science/309971_a_311300]
-
franco-prusac. Între 1871 și 1880 a fost numit profesor ordinar la catedra de patologie chirurgicală a Academiei Medico-chirurgicale din Petersburg și șef al secției de chirurgie a spitalului clinic militar. În 1871 a primit însărcinarea să țină un curs de chirurgie operativă medicilor-chirurgi de război. În 1876, în timpul răscoalei slavilor împotriva jugului turcesc, a fost trimis în misiune în Muntenegru, unde a fost de chirurg-consultant pe lângă Direcția instituțiilor rusești ale Crucii Roșii. În timpul războiului ruso-turc din 1877-1878, a participat la punctele
Nicolai Sklifosovski () [Corola-website/Science/309971_a_311300]
-
Roșii. În timpul războiului ruso-turc din 1877-1878, a participat la punctele medicale de lângă Plevna și Șipka, în calitate de medic-chirurg de război și de administrator al activității militaro-sanitare. Participarea sa la patru războaie l-a ajutat să acumuleze o practică bogată în domeniul chirurgiei de război și a organizării muncii militaro-sanitare, pe care a făcut-o publică în "Voenno-medicinskij žurnal" și în cotidianul "Medicinskij vestnik". În 1880 a fost ales șef de catedră la Universitatea din Moscova, Facultatea chirurgia clinică. În paralel a fost
Nicolai Sklifosovski () [Corola-website/Science/309971_a_311300]
-
o practică bogată în domeniul chirurgiei de război și a organizării muncii militaro-sanitare, pe care a făcut-o publică în "Voenno-medicinskij žurnal" și în cotidianul "Medicinskij vestnik". În 1880 a fost ales șef de catedră la Universitatea din Moscova, Facultatea chirurgia clinică. În paralel a fost numit și consultant al secției de chirurgie la spitalul militar din Moscova, unde a lucrat timp de 14 ani. În această perioadă s-a specializat în chirurgia abdominală, elaborând o serie de metode operatorii complicate
Nicolai Sklifosovski () [Corola-website/Science/309971_a_311300]
-
militaro-sanitare, pe care a făcut-o publică în "Voenno-medicinskij žurnal" și în cotidianul "Medicinskij vestnik". În 1880 a fost ales șef de catedră la Universitatea din Moscova, Facultatea chirurgia clinică. În paralel a fost numit și consultant al secției de chirurgie la spitalul militar din Moscova, unde a lucrat timp de 14 ani. În această perioadă s-a specializat în chirurgia abdominală, elaborând o serie de metode operatorii complicate, care nu se mai efectuaseră până atunci, la tubul digestiv, la ficat
Nicolai Sklifosovski () [Corola-website/Science/309971_a_311300]
-
șef de catedră la Universitatea din Moscova, Facultatea chirurgia clinică. În paralel a fost numit și consultant al secției de chirurgie la spitalul militar din Moscova, unde a lucrat timp de 14 ani. În această perioadă s-a specializat în chirurgia abdominală, elaborând o serie de metode operatorii complicate, care nu se mai efectuaseră până atunci, la tubul digestiv, la ficat, rinichi, vezica biliară și vezica urinară. A practicat și extirparea tumorii de la laringe și de la limbă și a operat tumori
Nicolai Sklifosovski () [Corola-website/Science/309971_a_311300]
-
efectuaseră până atunci, la tubul digestiv, la ficat, rinichi, vezica biliară și vezica urinară. A practicat și extirparea tumorii de la laringe și de la limbă și a operat tumori la creier etc. A propagat și a aplicat "asepsia" și "antisepsia" în chirurgie. A propus metoda "osteosintezei în pseudoartroză", numită în popor "lacătul rusesc" sau "lacătul lui Sklifosovski". Numele lui îl poartă și alte tipuri de operații, ca înlăturarea pietrelor din vezica urinară, înlocuirea defectelor congenitale la coloana vertebrală cu transplant liber; operații
Nicolai Sklifosovski () [Corola-website/Science/309971_a_311300]
-
congenitale la coloana vertebrală cu transplant liber; operații la hemoroizi și la rect. Din 1893 s-a mutat la Petersburg, unde a profesat ca de director al Institutului clinic de perfecționare a medicilor și ca șef al unei secții de chirurgie din această instituție. În ultimii patru ani, din cauza sănătății precare, s-a retras la conacul său din Iakovțî, nu departe de Poltava, unde a tratat țărani bolnavi și a operat în spitalul gubernial. În memoria sa, Institutul de asistență medicală
Nicolai Sklifosovski () [Corola-website/Science/309971_a_311300]
-
Rhiniinae", oferă perspectiva utilizării lor în combaterea biologică a dăunătorilor, iar observațiile făcute încă din secolul XVI cu privire la capacitatea pe care o au larvele din plăgi de a cicatriza foarte repede rănile ce supurează, au condus la întrebuințarea lor în chirurgie. W.S. Baer a confirmat această proprietate și la răniții din timpul primului război mondial, trăgând concluzia că larvele muștelor s-au dovedit excepțional de valoroase în tratamentul osteomielitei cronice. Experiențele lui Stewart (1934), Robinson (1935, 1937) și alții, făcute
Calliphoridae () [Corola-website/Science/309280_a_310609]
-
cu profil real și profil uman. Pe lângă acest liceu, mai există în oraș următoarele instituții de învățământ: În oraș există un spital care deservește populația localnică, cea din localitățile aparținătoare și din localitățile apropiate.La acest spital funcționează secțiile: Interne, Chirurgie (în cadrul secției funcționeată compartimentul Ortopedie- traumatologie) și compartimentele A.T.I.(Anestezie, terapie intensivă), Pediatrie, Obstetrică-ginecologie, Nou născuți. Pe lângă această unitate de sănătate, populația beneficiază de Sanatoriul Marila care are ca secții T.B.C. și Cronici. Există dispensare urbane și un centru
Oravița () [Corola-website/Science/297035_a_298364]
-
Aici a început să predea biochimia, la Universitatea McGill. Datorită pregătirii sale excepționale și rezultatelor experimentale obținute, Selye a devenit profesor de histologie în anul 1941, iar din anul 1945 a ocupat funcția de director al Institutului de Medicină și Chirurgie Experimentală al Universității din Montreal. Și-a menținut această poziție până la finele lui 1977. Aceasta este perioada când pune bazele teoretice și practice pentru argumentarea sindromului general de adaptare ("General Adaptation Syndrome" - GAS), în jurul căruia gravitează apoi întreaga sa știință
Hans Selye () [Corola-website/Science/306087_a_307416]
-
vieții și-a trăit-o într-un imobil situat la intersecția străzilor Sf. Voievozi cu Str. Vănătorilor. O ocluzie intestinală l-a obligat ca duminică, 12 iulie 1998, la ora 18.30, să se interneze de urgență în Clinica de Chirurgie din cadrul Spitalului Universitar București. După consultul medical s-a ajuns la concluzia că pacientul necesită imediat o intervenție chirurgicală, care a fost efectuată de către o echipă condusă de prof. dr. Radu Palade. Din păcate, deși operația a reușit, o infecție
Iosif Sava () [Corola-website/Science/306135_a_307464]
-
medical s-a ajuns la concluzia că pacientul necesită imediat o intervenție chirurgicală, care a fost efectuată de către o echipă condusă de prof. dr. Radu Palade. Din păcate, deși operația a reușit, o infecție nosocomială postoperatorie, dobândită în clinica de chirurgie, i-a curmat prematur viața, pe 18 august 1998. A fost și un scriitor prolific, scriind 44 de cărți, 35 din ele despre muzică, și peste 6000 de articole. Începând cu anul 2005, Școala de muzică și arte plastice nr.
Iosif Sava () [Corola-website/Science/306135_a_307464]
-
adusă societății umane a fost rolul jucat în descoperirea insulinei de către omul de știință român Nicolae Paulescu. De asemenea, Gheorghe Marinescu a fost un important neurolog, Victor Babeș a fost unul dintre primii bacteriologi. Dimitrie Gerota a adus contributii în chirurgie și anatomie, Grigore T. Popa în anatomie, Constantin Parhon în domeniul endocrinologiei. Gheorghe Țițeica a fost unul dintre cei mai remarcabili matematicieni români. După circa patru ani de restrângere gravă a libertăților, sub regimul fascist, care s-a alăturat Germaniei
Cultura României () [Corola-website/Science/304747_a_306076]
-
ușor electronofil în poziția „para”, fenolul este de circa 1000 de ori mai activ ca benzenul. Sir Joseph Lister folosește pentru prima oară fenolul în anul 1865 ca antiseptic la dezinfecția rănilor, dar din cauza caracterului iritant a fost înlocuit în chirurgie de alte antiseptice. Fenolul are un efect caustic asupra membranei celulei nervoase. Din cauza efectului bactericid se folosea ca dezinfectant, fiind folosit și la cultivarea plantelor producătoare de droguri ca ierbicid. Fenolul mai este folosit la producerea rășinilor artificiale ca bachelita
Fenol () [Corola-website/Science/304788_a_306117]
-
data de 24 mai 1932, în comuna Lisa Vânători (județul Teleorman). După absolvirea Liceului Teoretic din Turnu Măgurele în 1951, a urmat apoi cursurile Facultății de Medicină Generală din cadrul U.M.F. „Carol Davila" din București (1957), urmând apoi studii postuniversitare în chirurgie generală, chirurgie de urgență, traumatologie, chirurgie toracică și chirurgie cardiovasculară în perioada 1962-1976. După absolvirea facultății, a profesat ca medic de medicină generală în comunele Ungheni (jud. Argeș) și Bogdana (jud. Teleorman) (1957-1959), apoi ca medic militar la trupele de
Vasile Cândea () [Corola-website/Science/305494_a_306823]
-
24 mai 1932, în comuna Lisa Vânători (județul Teleorman). După absolvirea Liceului Teoretic din Turnu Măgurele în 1951, a urmat apoi cursurile Facultății de Medicină Generală din cadrul U.M.F. „Carol Davila" din București (1957), urmând apoi studii postuniversitare în chirurgie generală, chirurgie de urgență, traumatologie, chirurgie toracică și chirurgie cardiovasculară în perioada 1962-1976. După absolvirea facultății, a profesat ca medic de medicină generală în comunele Ungheni (jud. Argeș) și Bogdana (jud. Teleorman) (1957-1959), apoi ca medic militar la trupele de grăniceri din
Vasile Cândea () [Corola-website/Science/305494_a_306823]
-
comuna Lisa Vânători (județul Teleorman). După absolvirea Liceului Teoretic din Turnu Măgurele în 1951, a urmat apoi cursurile Facultății de Medicină Generală din cadrul U.M.F. „Carol Davila" din București (1957), urmând apoi studii postuniversitare în chirurgie generală, chirurgie de urgență, traumatologie, chirurgie toracică și chirurgie cardiovasculară în perioada 1962-1976. După absolvirea facultății, a profesat ca medic de medicină generală în comunele Ungheni (jud. Argeș) și Bogdana (jud. Teleorman) (1957-1959), apoi ca medic militar la trupele de grăniceri din Constanța, cu grad de
Vasile Cândea () [Corola-website/Science/305494_a_306823]
-
județul Teleorman). După absolvirea Liceului Teoretic din Turnu Măgurele în 1951, a urmat apoi cursurile Facultății de Medicină Generală din cadrul U.M.F. „Carol Davila" din București (1957), urmând apoi studii postuniversitare în chirurgie generală, chirurgie de urgență, traumatologie, chirurgie toracică și chirurgie cardiovasculară în perioada 1962-1976. După absolvirea facultății, a profesat ca medic de medicină generală în comunele Ungheni (jud. Argeș) și Bogdana (jud. Teleorman) (1957-1959), apoi ca medic militar la trupele de grăniceri din Constanța, cu grad de locotenent major (1959-1961
Vasile Cândea () [Corola-website/Science/305494_a_306823]
-
Argeș) și Bogdana (jud. Teleorman) (1957-1959), apoi ca medic militar la trupele de grăniceri din Constanța, cu grad de locotenent major (1959-1961). Timp de aproape 30 ani va lucra la Spitalul Militar Central din București, mai întâi ca medic de chirurgie generală (1961-1971) și apoi ca șef al Secției chirurgie cardio-vasculară (1976-1990). În paralel cu activitatea de medic, el a efectuat o serie de cercetări științifice - clinice și experimentale - în următoarele domenii: șocul traumatic; contribuția sistemului limfatic în soc (studii prioritare
Vasile Cândea () [Corola-website/Science/305494_a_306823]
-
militar la trupele de grăniceri din Constanța, cu grad de locotenent major (1959-1961). Timp de aproape 30 ani va lucra la Spitalul Militar Central din București, mai întâi ca medic de chirurgie generală (1961-1971) și apoi ca șef al Secției chirurgie cardio-vasculară (1976-1990). În paralel cu activitatea de medic, el a efectuat o serie de cercetări științifice - clinice și experimentale - în următoarele domenii: șocul traumatic; contribuția sistemului limfatic în soc (studii prioritare în România); explorarea limfografică a limfaticelor cervicale (primele studii
Vasile Cândea () [Corola-website/Science/305494_a_306823]
-
funcția de director al Centrului de Boli Cardiovasculare al Armatei, apoi în perioada 1995-2002 este director general al Institutului de Cardiologie „Prof.Dr.C.C. Iliescu" din Fundeni. În anul 1992 obține prin concurs postul de titlul de profesor suplinitor al Catedrei de Chirurgie cardiovasculară II (nou înființată) din cadrul U.M.F. București, fiind promovat în anul 1994 ca profesor titular. De asemenea, în anul 1993, devine conducător științific de doctorat în chirurgie cardiovasculară. Este autor al unot brevete de invenții cum ar fi „Banca de
Vasile Cândea () [Corola-website/Science/305494_a_306823]
-
1992 obține prin concurs postul de titlul de profesor suplinitor al Catedrei de Chirurgie cardiovasculară II (nou înființată) din cadrul U.M.F. București, fiind promovat în anul 1994 ca profesor titular. De asemenea, în anul 1993, devine conducător științific de doctorat în chirurgie cardiovasculară. Este autor al unot brevete de invenții cum ar fi „Banca de organe prin crioprezervare pentru transplant” sau medicamentul RUXABION (în terapia bolilor vasculare periferice, în special a celor venoase). În prezent, este profesor consultant la UMF „Carol Davila
Vasile Cândea () [Corola-website/Science/305494_a_306823]