20,606 matches
-
drepturile omului și democrația și opuse Vestului. Astfel se dezvoltă o “conexiune sino-islamică“ ; China va colabora îndeosebi cu Iranul și cu Pakistanul. Conflictele dintre civilizații vor avea loc “între musulmani și ne-musulmani”, si autorul identifică astfel “granițele însângerate” dintre civilizația islamică și cea non-islamică. Primele conflicte dintre cele două civilizații datează încă de la începutul Evului Mediu, odată cu invazia arabă în Europa și continuă cu cruciadele, cu expansiunea otomană și cu diviziunea lumii islamice de către imperiile europene în secolele al XIX
Ciocnirea civilizațiilor () [Corola-website/Science/313292_a_314621]
-
o “conexiune sino-islamică“ ; China va colabora îndeosebi cu Iranul și cu Pakistanul. Conflictele dintre civilizații vor avea loc “între musulmani și ne-musulmani”, si autorul identifică astfel “granițele însângerate” dintre civilizația islamică și cea non-islamică. Primele conflicte dintre cele două civilizații datează încă de la începutul Evului Mediu, odată cu invazia arabă în Europa și continuă cu cruciadele, cu expansiunea otomană și cu diviziunea lumii islamice de către imperiile europene în secolele al XIX-lea și al XX-lea. In istoria recentă, factorii care
Ciocnirea civilizațiilor () [Corola-website/Science/313292_a_314621]
-
odată cu invazia arabă în Europa și continuă cu cruciadele, cu expansiunea otomană și cu diviziunea lumii islamice de către imperiile europene în secolele al XIX-lea și al XX-lea. In istoria recentă, factorii care au contribuit la ciocnirea celor doua civilizații sunt: Renașterea islamică, explozia demografică in lumea islamică, la care se adauga pretențiile universaliste ale Vestului. Toți acești factori, istorici și moderni, vor conduce la ciocnirea dintre civilizația musulmana și cea occidentală. Aceasta va fi cel mai sângeros conflict al
Ciocnirea civilizațiilor () [Corola-website/Science/313292_a_314621]
-
-lea. In istoria recentă, factorii care au contribuit la ciocnirea celor doua civilizații sunt: Renașterea islamică, explozia demografică in lumea islamică, la care se adauga pretențiile universaliste ale Vestului. Toți acești factori, istorici și moderni, vor conduce la ciocnirea dintre civilizația musulmana și cea occidentală. Aceasta va fi cel mai sângeros conflict al secolului al XXI-lea. Astfel atacurile de la 11 septembrie 2001 și acțiunile ulterioare din Afganistan si Irak au fost văzute ca o dovadă a teoriei lui Huntington. În
Ciocnirea civilizațiilor () [Corola-website/Science/313292_a_314621]
-
va fi cel mai sângeros conflict al secolului al XXI-lea. Astfel atacurile de la 11 septembrie 2001 și acțiunile ulterioare din Afganistan si Irak au fost văzute ca o dovadă a teoriei lui Huntington. În accepțiunea lui Huntington, conflictele dintre civilizații pot avea doua forme: “conflicte de-a lungul liniei de contact” și “conflicte între state-nucleu”. Primul tip de conflict se desfașoară la nivel local și are loc între state cu granița comună dar care aparțin unor civilizații diferite sau în interiorul
Ciocnirea civilizațiilor () [Corola-website/Science/313292_a_314621]
-
Huntington, conflictele dintre civilizații pot avea doua forme: “conflicte de-a lungul liniei de contact” și “conflicte între state-nucleu”. Primul tip de conflict se desfașoară la nivel local și are loc între state cu granița comună dar care aparțin unor civilizații diferite sau în interiorul aceluiaș stat dar care are populații care apartin unor civilizații diferite. Al doilea tip de conflict se desfășoară la nivel global între state importante aparținând unor civilizații diferite. O alta interesantă delimitare facută de autor este aceea
Ciocnirea civilizațiilor () [Corola-website/Science/313292_a_314621]
-
de contact” și “conflicte între state-nucleu”. Primul tip de conflict se desfașoară la nivel local și are loc între state cu granița comună dar care aparțin unor civilizații diferite sau în interiorul aceluiaș stat dar care are populații care apartin unor civilizații diferite. Al doilea tip de conflict se desfășoară la nivel global între state importante aparținând unor civilizații diferite. O alta interesantă delimitare facută de autor este aceea între modernizare, occidentalizare și “state sfâșiate” (ambivalente). Huntington face o distincție între modernizare
Ciocnirea civilizațiilor () [Corola-website/Science/313292_a_314621]
-
loc între state cu granița comună dar care aparțin unor civilizații diferite sau în interiorul aceluiaș stat dar care are populații care apartin unor civilizații diferite. Al doilea tip de conflict se desfășoară la nivel global între state importante aparținând unor civilizații diferite. O alta interesantă delimitare facută de autor este aceea între modernizare, occidentalizare și “state sfâșiate” (ambivalente). Huntington face o distincție între modernizare și occidentalizare. Criticii tezei sustin că nu este posibilă modernizarea fără occidentalizare. Ca replică, cei care dau
Ciocnirea civilizațiilor () [Corola-website/Science/313292_a_314621]
-
al unei modernizări fără occidentalizare este Rusia, statul cheie al lumii ortodoxe. Huntington susține ideea că Rusia este un stat ne-occidental chiar dacă împărtășește cu Vestul o bună parte din moștenirea sa culturală. În acelaș timp Occidentul se deosebește de civilizația „ortodoxă” prin faptul că a cunoscut Renașterea, Reforma și Iluminismul. Autorul se referă la statele care incearcă să se afilieze la alte civilizații ca “state sfâșiate”. Turcia, a cărei lideri politici au încercat să occidentalizeze țara încă de la 1920, este
Ciocnirea civilizațiilor () [Corola-website/Science/313292_a_314621]
-
împărtășește cu Vestul o bună parte din moștenirea sa culturală. În acelaș timp Occidentul se deosebește de civilizația „ortodoxă” prin faptul că a cunoscut Renașterea, Reforma și Iluminismul. Autorul se referă la statele care incearcă să se afilieze la alte civilizații ca “state sfâșiate”. Turcia, a cărei lideri politici au încercat să occidentalizeze țara încă de la 1920, este cel mai bun exemplu. Istoria, tradițiile și cultura Turciei sunt derivate din civilizația islamică, dar elita pro-occidentală a imprimat țării o altă orientare
Ciocnirea civilizațiilor () [Corola-website/Science/313292_a_314621]
-
referă la statele care incearcă să se afilieze la alte civilizații ca “state sfâșiate”. Turcia, a cărei lideri politici au încercat să occidentalizeze țara încă de la 1920, este cel mai bun exemplu. Istoria, tradițiile și cultura Turciei sunt derivate din civilizația islamică, dar elita pro-occidentală a imprimat țării o altă orientare, impunând instituții occidentale, alfabetul latin, a aderat la NATO, și caută să adere la Uniunea Europeană. Mexicul și Rusia sunt considerate de autor a fi la fel, “torn countries”. Australia este
Ciocnirea civilizațiilor () [Corola-website/Science/313292_a_314621]
-
a imprimat țării o altă orientare, impunând instituții occidentale, alfabetul latin, a aderat la NATO, și caută să adere la Uniunea Europeană. Mexicul și Rusia sunt considerate de autor a fi la fel, “torn countries”. Australia este catalogată la fel, datorită civilizației sale vestice și orientării economice spre Asia. Un “stat sfâșiat” trebuie să implinească trei cerințe pentru ca să își redefinească identitatea: elitele trebuie să suporte tranziția; masele trebuie să accepte redefinirea; elitele civilizației căreia “statul sfâșiat” încearcă să alăture trebuie să accepte
Ciocnirea civilizațiilor () [Corola-website/Science/313292_a_314621]
-
fel, “torn countries”. Australia este catalogată la fel, datorită civilizației sale vestice și orientării economice spre Asia. Un “stat sfâșiat” trebuie să implinească trei cerințe pentru ca să își redefinească identitatea: elitele trebuie să suporte tranziția; masele trebuie să accepte redefinirea; elitele civilizației căreia “statul sfâșiat” încearcă să alăture trebuie să accepte această țară. Din momentul apariției în 1993, teza lui Huntington a fost foarte criticată. În primul rând, cartea lui se bazează pe dovezi de o evidență amuzantă. Studii riguroase au arătat
Ciocnirea civilizațiilor () [Corola-website/Science/313292_a_314621]
-
această țară. Din momentul apariției în 1993, teza lui Huntington a fost foarte criticată. În primul rând, cartea lui se bazează pe dovezi de o evidență amuzantă. Studii riguroase au arătat ca nu există o accentuare a frecvenței conflictelor dintre civilizații în perioada de după războiul rece . De fapt, războaiele regionale, s-au accentuat imediat după sfârșitul Războiului Rece, însă pe masură ce timpul a trecut ele au devenit din ce in ce mai puține. În orice caz, rămâne de văzut în ce masură războaiele care
Ciocnirea civilizațiilor () [Corola-website/Science/313292_a_314621]
-
imediat după sfârșitul Războiului Rece, însă pe masură ce timpul a trecut ele au devenit din ce in ce mai puține. În orice caz, rămâne de văzut în ce masură războaiele care au avut loc pot fi atribuite “conflictelor intercivilizaționale”. Alții au arătat ca civilizațiile identificate de autor sunt dezbinate și nu au unitate internă. Lumea musulmană este puternic fracturată de-a lungul granițelor etnice. Arabii, turcii, pakistanezii sau indonezienii au fiecare viziuni diferite asupra lumii. Ce mai importantă critică este aceea că autorul nu
Ciocnirea civilizațiilor () [Corola-website/Science/313292_a_314621]
-
au unitate internă. Lumea musulmană este puternic fracturată de-a lungul granițelor etnice. Arabii, turcii, pakistanezii sau indonezienii au fiecare viziuni diferite asupra lumii. Ce mai importantă critică este aceea că autorul nu folosește un criteriu clar de delimitare a civilizațiilor. De exemplu, diferențele culturale dintre China și Japonia nu sunt mai mari decât cele dintre China și Vietnam, dar cu toate acestea Vietnamul este alături de China în cadrul civilizației „sinice”, în timp ce Japonia se află alături de cea occidentală. O altă problemă este
Ciocnirea civilizațiilor () [Corola-website/Science/313292_a_314621]
-
este aceea că autorul nu folosește un criteriu clar de delimitare a civilizațiilor. De exemplu, diferențele culturale dintre China și Japonia nu sunt mai mari decât cele dintre China și Vietnam, dar cu toate acestea Vietnamul este alături de China în cadrul civilizației „sinice”, în timp ce Japonia se află alături de cea occidentală. O altă problemă este aceea că civilizația „vestică” nu ține cont de: ramura catolică și protestantă, de diferențele culturale dintre lumea germanică și cea latină etc. Amartya Sen a scris lucrarea “Identitate
Ciocnirea civilizațiilor () [Corola-website/Science/313292_a_314621]
-
diferențele culturale dintre China și Japonia nu sunt mai mari decât cele dintre China și Vietnam, dar cu toate acestea Vietnamul este alături de China în cadrul civilizației „sinice”, în timp ce Japonia se află alături de cea occidentală. O altă problemă este aceea că civilizația „vestică” nu ține cont de: ramura catolică și protestantă, de diferențele culturale dintre lumea germanică și cea latină etc. Amartya Sen a scris lucrarea “Identitate și violență: Iluzia unui destin” , o critică la adresa tezei lui Huntington dupa care va izbucni
Ciocnirea civilizațiilor () [Corola-website/Science/313292_a_314621]
-
soție, mamă, artist, fiică, etc, toate putând fi o sursă de identitate pentru o persoană. Paul Berman, în cartea sa “Teroare și liberalism” susține că în ziua de azi nu există o graniță culturală clară, astfel că nu există o civilizație islamică și nici o civilizație occidentală, iar dovezile pentru o ciocnire a civilizațiilor nu sunt convingătoare, mai ales când luăm în considerare relațiile deosebite dintre SUA și Arabia Saudită. Valorile se transmit mult mai ușor decât lasă Huntington să se înțeleagă. Națiuni
Ciocnirea civilizațiilor () [Corola-website/Science/313292_a_314621]
-
etc, toate putând fi o sursă de identitate pentru o persoană. Paul Berman, în cartea sa “Teroare și liberalism” susține că în ziua de azi nu există o graniță culturală clară, astfel că nu există o civilizație islamică și nici o civilizație occidentală, iar dovezile pentru o ciocnire a civilizațiilor nu sunt convingătoare, mai ales când luăm în considerare relațiile deosebite dintre SUA și Arabia Saudită. Valorile se transmit mult mai ușor decât lasă Huntington să se înțeleagă. Națiuni precum India, Turcia, Japonia
Ciocnirea civilizațiilor () [Corola-website/Science/313292_a_314621]
-
pentru o persoană. Paul Berman, în cartea sa “Teroare și liberalism” susține că în ziua de azi nu există o graniță culturală clară, astfel că nu există o civilizație islamică și nici o civilizație occidentală, iar dovezile pentru o ciocnire a civilizațiilor nu sunt convingătoare, mai ales când luăm în considerare relațiile deosebite dintre SUA și Arabia Saudită. Valorile se transmit mult mai ușor decât lasă Huntington să se înțeleagă. Națiuni precum India, Turcia, Japonia și cea mai mare parte a statelor est-europene
Ciocnirea civilizațiilor () [Corola-website/Science/313292_a_314621]
-
Turcia, Japonia și cea mai mare parte a statelor est-europene au devenit democrații, iar Vestul însuși a fost dominat de dictaturăși fundamentalism în cea mai mare parte a istoriei sale. Edward Said în lucrarea „Ciocnirea ignoranței” , spunea că Huntington definește civilizația ca un concept fix, lipsit de dinamism și interacțiune culturală. Teoria conform căreia fiecare lume este autarhică, închisă este aplicată întregii societăți umane. Scopul ei, după Said, este acela de a legitima anumite politici, de a menține o stare de
Ciocnirea civilizațiilor () [Corola-website/Science/313292_a_314621]
-
a creat o serie de tensiuni. Ea a contribuit la accentuarea temerilor Vestului față de islam care a fost perceput ca o mișcare antioccidentală. Aceasta este puterea unui text bine scris și convingător; aceea de a distorsiona percepția individuală asupra unor civilizații
Ciocnirea civilizațiilor () [Corola-website/Science/313292_a_314621]
-
făcut ca primul roman al cuplului Bărbulescu-Anania, "Constelația din ape", să fie unul axat în principal pe latura tehnicistă, el beneficiind de patru referate științifice. El avea să aducă în prim plan una dintre temele predilecte ale cuplului: contactul cu civilizațiile extraterestre. Acest contact a fost tratat de-a lungul carierei lor scriitoricești din diferite perspective, printre care se numără: Dacă în primele creații tendința a fost de a da o formă umanoidă reprezentanților raselor extraterestre, odată cu maturizarea artistică au intrat
Romulus Bărbulescu () [Corola-website/Science/313335_a_314664]
-
contact a fost tratat de-a lungul carierei lor scriitoricești din diferite perspective, printre care se numără: Dacă în primele creații tendința a fost de a da o formă umanoidă reprezentanților raselor extraterestre, odată cu maturizarea artistică au intrat în scenă civilizații care au prea puține în comun cu modul nostru de percepție și care, eventual, ajungeau să ia o formă umană pentru o comunicare mai ușoară. De altfel, comunicarea cu aceste rase nu a ridicat probleme în textele celor doi autori
Romulus Bărbulescu () [Corola-website/Science/313335_a_314664]