20,309 matches
-
unui evreu român, și la Nu, eseul contestatar de celebrități literare al lui Eugen Ionescu. În primul caz e respins ca inadmisibil abuzul prin care comentariile ideologice asupra iudaismului, suscitate de prefața antisemită a profesorului Nae Ionescu, sunt date drept cronică literară, în al doilea se relevă condiția de „confesiune tragică” a lui Nu, citit, insolit, ca un document al „înfrângerii” încercate de un tânăr rebel, narcisiac și neaderent nici unei discipline sau angajări. Rubrica-dicționar „o idee”, vedetă favorită a revistei, combate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286515_a_287844]
-
sine”, i-ar fi dat expresie deplină (Însemnări despre poezie, Lumina ce nu se stinge, Despre folclor și însemnătatea lui, Literatură și spirit autohton). A fost un susținător al „localismului creator” și pleda pentru dinamizarea energiilor provinciei. De unde aspectul de cronică regională din publicistica sa (Figuri bănățene, Contribuții la istoria literaturii bănățene, Lugojul și Universitatea Banatului), folosirea, în linia satirică a lui Victor Vlad Delamarina ori pentru culoare, a graiului bănățean în poezie (Prăstă deal la nana-n vale), ca și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285915_a_287244]
-
istoriografic, nici cu o manieră filosofică de a viza perenitatea și problemele eterne ale filosofiei, ci sunt în actualitate, vorbesc despre imediat, relaționează trecutul cu prezentul imediat. Un fel de jurnalism istoriografic și filosofic, poate "radical", dar oricum util. O cronică foucauldiană a imediatului cu problemele sale. Foucault se considera un soi de jurnalist radical, iar filosofia sa este mai mult o modalitate personală de a gândi, de a problematiza, de a găsi răspunsuri la întrebările care l-au preocupat. Foucault
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
se parodiază discuțiile din Cameră sau stilul gazetarilor adverși. Umorul, cam greoi, rezultă mai ales din calambururi și din stâlcirea numelor proprii, dar se apelează și la caricaturizarea excesivă, cu referiri la defectele fizice, reale sau imaginare, ale celor vizați. Cronici, glume, varietăți umoristice, un „consiliu al mandarinilor” (acest gen de satiră va fi desăvârșit de B. P. Hasdeu), relatări de fapte diverse se adaugă versurilor, schițelor, reportajelor și articolelor politice. Superioară, poate, sub raport literar gazetei „Nichipercea” a lui N.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288601_a_289930]
-
câteva poeme ale unei talentate poete, Raluca Sălăjan, dispărută la numai șaptesprezece ani. Dacă proza este ilustrată sporadic (de menționat doar fragmentul de roman Aventuri în Levant al lui Ion Chiorean), în schimb revista are o bogată secțiune critică, incluzând cronici de Cornel Munteanu, recenzii de Ion Ghiur, eseuri critice de Gheorghe Glodeanu, Silvia Ceuca, Alexandru Zotta, contribuții de istorie literară aparținând lui Ion Buzași (subiectul fiind Eminescu și Blajul). Cel mai asiduu comentator este însă Nae Antonescu, care scrie despre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288849_a_290178]
-
limba română a președinților Charles de Gaulle, Georges Pompidou, Valéry Giscard d’Estaing și François Mitterand, S. a revenit în România, însoțindu-l pe Charles de Gaulle în vizita oficială din 14-18 mai 1968. Colaborează cu poezii, proză, medalioane și cronici literare la reviste românești din exil: „Limite”, „Ethos”, „Ființa românească”, „Revista scriitorilor români”, „România”, „Cuvântul românesc”, „Mele”, „Contrapunct”, „Dialog”, „Lupta” ș.a. Publică versuri în limba franceză la „Revue de Belles-Lettres” (Geneva), „Cahiers de l’Est”, „Création” și „Polyphonies”, iar eseuri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289963_a_291292]
-
la reviste românești din exil: „Limite”, „Ethos”, „Ființa românească”, „Revista scriitorilor români”, „România”, „Cuvântul românesc”, „Mele”, „Contrapunct”, „Dialog”, „Lupta” ș.a. Publică versuri în limba franceză la „Revue de Belles-Lettres” (Geneva), „Cahiers de l’Est”, „Création” și „Polyphonies”, iar eseuri și cronici literare în „Journal de Genève”, „Esprit”, „Le Monde”, „Revue des études roumaines”, „L’Alternative”, „Lettre internationale” ș.a. Debutează editorial în 1980 cu monografia Duiliu Zamfirescu, tradusă în limba engleză de Eric D. Tappe și publicată la Boston. În comentarea aparițiilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289963_a_291292]
-
viitoare”, din care ar fi apărut un singur număr, în decembrie același an. Adevăratul debut ziaristic și-l face însă la „Telegraful” lui I. C. Fundescu, cotidian liberal de bună ținută publicistică, în septembrie 1881, când inaugurează aici o rubrică săptămânală, „Cronica”, semnată cu pseudonimul Bacon. A desfășurat, în continuare, fără întrerupere, vreme de 54 de ani (un adevărat record în ziaristica românească), o foarte rodnică activitate gazetărească, concretizată în mii de articole publicate succesiv în presa social-democrată, radicală, conservatoare sau în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285518_a_286847]
-
ziariști profesioniști de la noi, animat fiind de idei sincer democratice și cumpănit patriotice. Se cuvine a fi reținută îndeosebi activitatea sa la cotidianul „Drepturile omului”, apărut în februarie 1885, la „Epoca” lui Nicolae Filipescu, lansată tot în 1885 (unde semnează „Cronica glumeață” cu pseudonimul, reluat și în anii următori, Radu Țandără), la „Lupta” lui George Panu, mutată de la Iași la București în 1886, unde B. își desăvârșește formația gazetărească, ajungând redactor-șef, apoi director și, în sfârșit, la „Adevărul”, unde Constantin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285518_a_286847]
-
foarte bună memorie, reîmprospătată și prin foiletarea atentă a colecțiilor unor ziare din epocă („Românul”, „Trompeta Carpaților”, „l’Indépendance roumaine”, „Adevărul” ș.a.), Bucureștii de altădată se constituie, pentru perioada 1871-1914, la care se referă în episoade dispuse cronologic, într-o cronică fremătând de viață, colorată și densă, a unui oraș aflat în plin proces de trecere de la starea patriarhală, percepută duios - nostalgic, dar fără regrete, la aceea a unei capitale europene moderne. Începându-și narațiunea cu o descriere detaliată a vechiului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285518_a_286847]
-
1968. Activează ca lector de limbă și civilizație română la Paris, predând la Sorbona și la École Nationale des Langues Orientales Vivantes, între 1959 și 1962; este rector al Institutului Pedagogic din Suceava, între 1963 și 1966, director al revistei „Cronica” între 1966 și 1970 și director onorific, din 1933, al Institutului de Filologie Română „A. Philippide” din Iași. A fost distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor (1985), Premiul „Mihai Eminescu” (1987), Premiul Asociației Scriitorilor din Iași (1973, 1978) ș.a., iar în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286265_a_287594]
-
membru al Asociației Internaționale a Criticilor Literari, din Paris, în 1993 a devenit membru de onoare al Academiei Române. A colaborat, din 1950, cu articole de istorie și de critică literară la numeroase periodice, precum „Iașul nou”, „Iașul literar”, „Convorbiri literare”, „Cronica”, „România literară”, „Ateneu”, „Jurnalul literar”, „Viața românească”, „Tribuna”, „Contemporanul”. La început, C. a fost atras de literatură: în 1931 a debutat la revista „Luminița” din Pașcani, cu scrieri în proză. Sporadic, va mai colabora, până la începutul celui de-al doilea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286265_a_287594]
-
cu Claude Bremond), Paris, 1999; La Pensée du roman, Paris, 2003; La Sixième branche, Paris, 2003. Repere bibliografice: Nicolae Manolescu, Dacă am mai fi dat premii... Cuvinte despre cuvinte, CRC, 1968, 13; Adrian Marino, Povestea vorbei, CRC, 1968, 40; Stănescu, Cronici, 161-163; Negoițescu, Lampa, 207-210; Virgil Tănase, Toma Pavel romancier, „Limite” (Paris), 1980, 30-31; Monica Spiridon, Scriitorul și „lumile” posibile, R, 1990, 9; Monica Spiridon, Despre „aparența” și „realitatea” ficțiunii, VR, 1990, 10; Lovinescu, Unde scurte, I, 323-326; Andreea Deciu, Lumi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288734_a_290063]
-
Grimm), Visul unei nopți de vară, în W. Shakespeare, Opere, III, București, 1956 (traducere revăzută de Florin Tornea). Repere bibliografice: Pușcariu, Călare, 190-209; Chendi, Scrieri, II, 318-322; E. Lovinescu, Critice, I, București, 1909, 76-91; Sadoveanu, Cărți, I, 139-142; G. Topîrceanu, Cronica teatrală, VR, 1913, 10; O. Goga, Precursori, îngr. și introd. Ion Dodu Bălan, București, 1989, 133-140; I. Trivale, Cronici literare, București, 1914, 333-341; Natalia Negru, Helianta. Două vieți stinse, București, 1921; Constantinescu, Scrieri, III, 261-273; Perpessicius, Opere, II, 81-82, V
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287609_a_288938]
-
bibliografice: Pușcariu, Călare, 190-209; Chendi, Scrieri, II, 318-322; E. Lovinescu, Critice, I, București, 1909, 76-91; Sadoveanu, Cărți, I, 139-142; G. Topîrceanu, Cronica teatrală, VR, 1913, 10; O. Goga, Precursori, îngr. și introd. Ion Dodu Bălan, București, 1989, 133-140; I. Trivale, Cronici literare, București, 1914, 333-341; Natalia Negru, Helianta. Două vieți stinse, București, 1921; Constantinescu, Scrieri, III, 261-273; Perpessicius, Opere, II, 81-82, V, 11-15; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., III, 33-40; Paul I. Papadopol, Un sol al biruinței: St. O. Iosif, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287609_a_288938]
-
participă la manifestări și dezbateri culturale și publică poezii și eseuri în mai multe reviste literare. Moare, împreună cu soția sa, în timpul cutremurului din 4 martie, sub dărâmăturile blocului „Continental”. A mai colaborat la „Gazeta literară”, „Viața românească”, „Secolul 20”, „Luceafărul”, „Cronica”, precum și la „Literatur und Kritik”, „Die Presse” (Austria), „Die Welt”, „Ensemble” (Germania), „Cahiers de l’Herne” (Franța). Primele volume de versuri ale lui B., Poezii (1950) și Cântece de zi și noapte (1954, Premiul de Stat), stau sub semnul „literaturii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285529_a_286858]
-
Anghel, Cincinat Pavelescu, St.O. Iosif sau Victor Eftimiu, autori cărora li se consacră portrete pline de subtilitate și acuitate critică. Em. Ciomac publică și el poezii sau traduceri, alături de Const. Paul, Artur Enășescu și St.O. Iosif. Rubrici permanente: „Cronica bucureșteană”, „Cronica botoșeneană”, „Spicuiri din reviste” ș.a. M. găzduiește și traduceri din Lafcadio Hearn, Anatole France, Saadi și Turgheniev. M.Ș.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288219_a_289548]
-
Pavelescu, St.O. Iosif sau Victor Eftimiu, autori cărora li se consacră portrete pline de subtilitate și acuitate critică. Em. Ciomac publică și el poezii sau traduceri, alături de Const. Paul, Artur Enășescu și St.O. Iosif. Rubrici permanente: „Cronica bucureșteană”, „Cronica botoșeneană”, „Spicuiri din reviste” ș.a. M. găzduiește și traduceri din Lafcadio Hearn, Anatole France, Saadi și Turgheniev. M.Ș.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288219_a_289548]
-
luni. În 1941 se statornicește ca director de scenă la Teatrul Național din capitală. Debutează în 1923, la „Naționalistul” (Iași), unde este și prim-redactor, la fel ca și la „Svastica Iașului” și „Cuvântul studențesc”. A făcut reportaje, a semnat cronici teatrale și cronici plastice, omul de teatru fiind un desenator înzestrat, cu o înclinație pronunțată spre caricatural (cum spune singur - într-un interviu acordat lui Ion Biberi - cu o „viziune caricaturală și tragică a vieții”). A deschis, de altfel, mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289518_a_290847]
-
se statornicește ca director de scenă la Teatrul Național din capitală. Debutează în 1923, la „Naționalistul” (Iași), unde este și prim-redactor, la fel ca și la „Svastica Iașului” și „Cuvântul studențesc”. A făcut reportaje, a semnat cronici teatrale și cronici plastice, omul de teatru fiind un desenator înzestrat, cu o înclinație pronunțată spre caricatural (cum spune singur - într-un interviu acordat lui Ion Biberi - cu o „viziune caricaturală și tragică a vieții”). A deschis, de altfel, mai multe expoziții cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289518_a_290847]
-
Numele lui Dumnezeu în Coran și în Biblietc "Numele lui Dumnezeu în Coran și în Biblie" Abrevieri și sigletc "Abrevieri și sigle" I. Abrevieri ale cărților biblice Vechiul Testament Ab Abdia Ag Ageu Am Amos Bar Baruh 1Cron 1 Cronici 2Cron 2 Cronici Ct Cântarea Cântărilor Dan Daniel Dt Deuteronom Esd Esdra Est Estera Ex Exod Ez Ezechiel Gen Geneză Hab Habacuc Idt Iudita Ier Ieremia Ion Iona Ios Iosua Is Isaia Înț Înțelepciunea lui Solomon Jud Judecători Lam Plângerile
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
lui Dumnezeu în Coran și în Biblietc "Numele lui Dumnezeu în Coran și în Biblie" Abrevieri și sigletc "Abrevieri și sigle" I. Abrevieri ale cărților biblice Vechiul Testament Ab Abdia Ag Ageu Am Amos Bar Baruh 1Cron 1 Cronici 2Cron 2 Cronici Ct Cântarea Cântărilor Dan Daniel Dt Deuteronom Esd Esdra Est Estera Ex Exod Ez Ezechiel Gen Geneză Hab Habacuc Idt Iudita Ier Ieremia Ion Iona Ios Iosua Is Isaia Înț Înțelepciunea lui Solomon Jud Judecători Lam Plângerile lui Ieremia (= Lamentații
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
h"-’elohm (2Cr 2,4b; cf. Ex 18,11; Ps 135/134,5): „Dumnezeul nostru este mai mare decât toți zeii.” (t.n.) În pasajul din Exod, este o constatare făcută în urma unei biruințe, iar în cel din 2 Cronici exprimă convingerea la care a ajuns Solomon cu privire la superioritatea Dumnezeului israeliților față de zeii altor popoare. b) G":Äl YHWH ó mehull"l me’o: be-‘r ’ElohQynó (Ps 48/47,2; cf. 99/98,2): „Mare este Domnul și vrednic
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
România, Anglia, Belgia, Canada, Franța, Grecia, Republica Moldova, Germania, Polonia, Spania, SUA, Turcia. Adresa: Iași, Șoseaua Naționala nr. 194, bloc D, scara D, et. 6, apartament 21 Telefon: + 40 232 433707 0727 240760 EXPOZIȚII PERSONALE / EXPOSITIONS PERSONNELS / PERSONAL EXHIBITIONS 1977 - Galeriile „Cronica” Iași, a prezentat Aurel Leon și Liviu Leonte 1978 - Galeriile Teatrului „Pastia” - Focșani, a prezentat Florin Muscalu 1978 - Galeriile Teatrului Național „Vasile Alecsandri” Iași, a prezentat prof. Constantin Ciopraga 1980 - Galeriile „Casa Presei”, a prezentat Aurel Leon 1981 - Galeriile Teatrului
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
Galeriile Teatrului „G. Bacovia” Bacău 1981 - Galeriile „Rotonda” UMF Iași, a prezentat Aurel Leon 1982 - Casa Presei Iași 1983 - Sala Victoria Iași, a prezentat Aurel Leon 1985 - Casa Cărții, Galeriile, a prezentat prof. Constantin Ciopraga și Aurel Leon 1986 - Galeriile „Cronica” Iași, a prezentat Aurel Leon și Valeriu Stancu 1986 - Galeriile Teatrului „Pastia” Focșani, a prezentat Laurențiu Șoitu 1988 - Galeriile „Rotonda”, Iași, a prezentat Valentin Ciucă 1989 - Galeriile Teatrului de Comedie București cu expoziția „Arta spectacolului”, a prezentat criticul de artă
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]