19,782 matches
-
două carteluri electorale: "cartelul țărănist", care reunea PNȚ, mișcarea legionară, reprezentată prin Partidul "Totul pentru Țară", PNL-Gh. Brătianu, Partidul Agrar, condus de Constantin Argetoianu, PNC (Goga-Cuza) și Partidul Evreiesc, pe de o parte, și "cartelul liberal", în care intrau PNL, "Frontul Românesc", condus de Al. Vaida-Voevod și Partidul German, pe de altă parte. Era o asociere haotică de formațiuni politice, care nu mai permitea confruntarea între partidele democratice și cele dictatoriale. Încă din primăvara anului 1937 fuseseră reînnoite legăturile între Gheorghe
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
a fruntașilor georgiști erau împotriva unei acțiuni ostile regelui, susținând doar acțiunea de opoziție față de guvern. Așa se explică atitudinea moderată a georgiștilor față de coroană, în timpul campaniei electorale pentru alegerile parțiale din capitală, din primăvara anului 1935656. Antrenat în acțiunile "Frontului Constituțional", Gheorghe Brătianu a continuat însă să afișeze o poziție critică la adresa suveranului, apreciind, în mai 1935, că "regele de astăzi trebuie așezat în rostul firesc al instituției înalte ce reprezintă, [iar] regele de mâine trebuie crescut și îndrumat în
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
de permanență, de stabilitate, de echilibru, de obiectivitate, deasupra frământărilor și patimilor politice", georgiștii atrăgeau opiniei publice atenția că, prin depășirea acestui statut, dinastia română punea sub semnul întrebării necesitatea sa în viața statului 658. Prin urmare, afirma Gheorghe Brătianu, "Frontul Constituțional" dorea să demaște intenția camarilei de a-l determina pe rege să-și depășească atribuțiile. Cu ocazia întrunirii "Frontului Constituțional", la sala Marna, din București, la 29 septembrie 1935, șeful georgiștilor declara, din nou, că partidul aflat sub conducerea
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
depășirea acestui statut, dinastia română punea sub semnul întrebării necesitatea sa în viața statului 658. Prin urmare, afirma Gheorghe Brătianu, "Frontul Constituțional" dorea să demaște intenția camarilei de a-l determina pe rege să-și depășească atribuțiile. Cu ocazia întrunirii "Frontului Constituțional", la sala Marna, din București, la 29 septembrie 1935, șeful georgiștilor declara, din nou, că partidul aflat sub conducerea sa era apărător al monarhiei, întemeiată pe garanții constituționale 659. Potrivit lui Ion Sân-Giorgiu, succesul întrunirii de la Marna ar fi radicalizat
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Constituțional", la sala Marna, din București, la 29 septembrie 1935, șeful georgiștilor declara, din nou, că partidul aflat sub conducerea sa era apărător al monarhiei, întemeiată pe garanții constituționale 659. Potrivit lui Ion Sân-Giorgiu, succesul întrunirii de la Marna ar fi radicalizat "frontul anticarlist" în care, alături de Alexandru Averescu și Gheorghe Brătianu sunt amintiți și Iuliu Maniu, Stelian Popescu și Nae Ionescu 660. În partidul lui Gheorghe Brătianu, opoziția față de rege și de camarilă era susținută, în acel moment, de unii dintre fruntași
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
politicii externe a României, în preajma vizitei efectuată de rege la Varșovia, în ianuarie 1937663. Schimbarea de atitudine poate fi observată și în presa georgistă, care își modifică discursul, diminuând referirile critice la adresa suveranului. Eșecul încercării de a coaliza partidele în "Frontul Constituțional", creșterea interesului pentru reîntregirea Partidului Național Liberal, precum și preocupările de politică externă ale șefului liberalilor georgiști sunt numai câțiva din factorii care au făcut posibilă această schimbare, așa încât, în toamna anului 1937, Gheorghe Brătianu declara unora dintre șefii organizațiilor
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
condițiile în care, în numele aspirațiilor naționale, partizanii politici erau ademeniți să dezerteze din partid, naționalismul devenea "un exploziv menit să facă să sară în aer disciplina de partid și demnitatea cetățenească"704, primind conotații extremiste. Răspunzând acuzațiilor, oficiosul grupării politice "Frontul Românesc" afirma că programul georgiștilor primise un caracter naționalist datorită presiunilor făcute de "grupul naționalist" din partid, reprezentat de C.C. Giurescu și Victor Papacostea 705. Considerăm că, prin caracteristicile deja enumerate ale naționalismului promovat de georgiști (dezvoltarea valorilor autohtone, aprofundarea
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Goga. Opunând comunismului o Românie monarhică, purificată prin ortodoxie și prin valorile tradiționale ale românilor, cuziștii urmăreau ca prin naționalismul lor constructiv să realizeze corectarea "democrației putrede"708. Încercând o delimitare între ideologia proprie și cea a partidelor grupate în "Frontul Constituțional", în septembrie 1935, președintele Partidului Național Creștin, A. C. Cuza, afirma că gruparea sa politică a fost prima care a formulat lozinca: "România a românilor". Răspunzând, georgistul Constantin Hențescu semnala rigiditatea și simplitatea doctrinei cuziste, rezumată doar la antisemitism. Fruntașul
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
din presă conduceau spre impresia unei apropieri a georgiștilor de legionari, prin acțiunile desfășurate, partizanii politici ai lui Gheorghe Brătianu subliniau delimitarea lor de extremismul mișcării legionare. Relațiile între șeful georgiștilor și Corneliu Zelea-Codreanu s-au răcit în urma aderării la "Frontul Constituțional" a grupării "Cruciada Românismului", condusă de Mihai Stelescu, în cursul anului 1935. În schimb, în octombrie 1935, a avut loc o întâlnire între Gheorghe Brătianu, Iuliu Maniu și Nae Ionescu, apropiat al legionarilor, pentru a edita o publicație anticarlistă
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
existente între liberali, național-țărăniști și legionari și să semneze acest acord. Astfel, poziția asemănătoare a celor trei grupări politice față de problema națională, atitudinea lor anticarlistă și anticamarilistă, precum și necesitatea de a contrabalansa cartelul electoral încheiat între Gheorghe Tătărescu și șeful "Frontului Românesc", Al. Vaida-Voevod, au grăbit încheierea pactului 743. În realitate, pactul de neagresiune a reprezentat, o înfrângere pentru ideea democratică, producând confuzie în rândul alegătorilor. Slab reprezentată în România la începutul deceniului al IV-lea, mișcarea de extremă stângă a
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
textul tratatului, care avea să fie definitivat în toamnă 810, au intensificat campania potrivnică politicii lui Nicolae Titulescu. S-au făcut auzite zvonuri despre susținerea pe care ministrul de Externe român ar fi acordat-o, în ascuns, fără știrea regelui, frontului comunist din Spania. Informația fusese oferită lui Gheorghe Brătianu, de Gheorghe Cantacuzino, șeful organizației georgiste, a județului Dolj. Potrivit acestuia, Nicolae Titulescu deviase spre Spania, o comandă de avioane produse în Franța, pentru România 811. Se crease astfel un pretext
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
sprijinirea austriecilor în încercarea de a recupera teritorii obținute de italieni la Versailles. Italia se simțea amenințată. În martie 1935, în timpul Conferinței de la Stresa, Mussolini a acceptat să se întâlnească cu reprezentanții Franței și ai Marii Britanii. Se crea astfel un front împotriva unei posibile agresiuni naziste 831. În aceste circumstanțe, România și-a menținut poziția privind respectarea Pactului Națiunilor Unite și a tratatelor semnate ulterior, vizând condamnarea agresorului și adoptarea de sancțiuni împotriva lui832. Opinia partidului condus de Gheorghe Brătianu asupra
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
regele procedează la instaurarea regimului monarhiei autoritare și formează guvernul condus de patriarhul României, Miron Cristea. Din guvern, care avea un caracter eclectic, făceau parte liberali, național-țărăniști, precum și șefi ai unor formațiuni politice mai mici, între care Alexandru Vaida-Voevod, șeful "Frontului Românesc", Alexandru Averescu, președintele Partidului Poporului sau Nicolae Iorga, președintele Partidului Naționalist-Democrat. Acestora li se adăugau generalii Ion Antonescu și Paul Teodorescu. Potrivit unor analiști recenți, membrii guvernului aveau orientări politice "de centru-dreapta" și au răspuns chemării regelui din dorința
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
regimul politic și politica dusă de regele Carol al II-lea891. Spre deosebire de aceștia, C.C. Giurescu, exclus din partidul georgist încă din anul 1935, va migra spre cei care susțineau fățiș noul regim politic. El s-a numărat printre membrii fondatori ai Frontului Renașterii Naționale, partid unic, înființat în decembrie 1938, iar de la 1 februarie 1939 a fost numit rezident regal pentru ținutul Dunărea de Jos892, unul din cele 10 ținuturi create la 14 august 1938, prin noua lege de organizare administrativă a
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
această grupare nu aderă la regimul politic instaurat în februarie 1938. Notele informative ale poliției consemnează și intenția creării unei organizații a tineretului georgist, care să activeze sub masca unei asociații culturale. Organizația urma să se numească "Renașterea Latină", sau "Frontul Româno-Latin". Tineretul georgist intenționa să obțină aprobarea lui Georghe Brătianu pentru formarea acestei organizații și să trimită invitații de aderare studenților italieni, francezi, spanioli sau portughezi 893. Acțiunile politice ale lui Gheorghe Brătianu au continuat, cu intesitate diferită și în
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
acestor evenimente. Până în 1940, politicianul liberal s-a implicat în reorganizarea Partidului Național Liberal, a încercat să stabilească contacte cu liderii altor partide politice, în special cu Iuliu Maniu, pentru stabilirea unui acord de colaborare împotriva regimului carlist și al Frontului Renașterii Naționale, în cadrul "opoziției unite". Documentele existente în arhive demonstrază că Gheorghe Brătianu a desfășurat până în anul 1947, o activitate politică controversată, cu oscilații puternice, impuse de complexitatea contextului politic și internațional. Contactele lui Gheorghe Brătianu cu membrii fostei sale
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
partide politice. Gheorghe Brătianu dăduse foștilor săi partizani politici instrucțiuni să-și anuleze voturile, înlocuind buletinele-fotografii din plicuri cu notițe-protest contra alegerilor, sau abținându-se de la vot894. Singura organizație care a prezentat candidați pentru alegerile din iunie 1939 a fost Frontul Renașterii Naționale. Între cei care au fost aleși s-a numărat și C.C. Giurescu. În luna septembrie, acesta a devenit ministru pentru F.R.N895. Alte episoade în care Gheorghe Brătianua a reluat legătura cu foștii săi colegi de partid se
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
o hotărâre în legătură cu propunerile care îi fuseseră înaintate 896. În același timp, răspunzând unui chestionar provenit din cercurile palatului, referitor la poziția liberalilor față de partidul unic și față de regimul politic din România, Gheorghe Brătianu preciza că liberalii rămâneau adversari ai Frontului Renașterii Naționale, pe care îl considerau "o consecință a unei conjuncturi nenorocite, fără nici o rațiune de stat, fără nici o bază socială și economică, fără nici o continuitate cu trecutul"897. Întrebat dacă, în cazul în care ar primi însărcinarea să formeze
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
cu România, să se refacă organizațiile părăsite de georgiști după alegerile din 1933 sau să se intensifice activitatea parlamentară pentru îndepărtarea guvernului condus de Gheorghe Tătărescu și pentru a accede la guvernare. Acest proces a alternat cu acțiunile desfășurate în cadrul "Frontului Constituțional" sau cu negocierile purtate cu conducerea PNL ducist/ dinist pentru reunificarea liberală. De-a lungul celor șapte ani de existență, Partidul Național Liberal de sub conducerea lui Gheorghe Brătianu a înregistrat un important număr de adeziuni, dar și de disidențe
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
de acesta camarilei în viața politică. Poziția anticamarilistă a fost explicit exprimată de Gheorghe Brătianu, atât prin declarațiile făcute în întrunirile cu caracter politic din organizațiile județene ale partidului pe care îl conducea, cât și prin acțiunile politice desfășurate în cadrul "Frontului Constituțional", alături de Partidul Poporului sau prin încercările de apropiere de alte partide. Rostul "Frontului Constituțional" în viața politică a României, așa cum a fost perceput de partidele componente, era de apărător al Constituției și al tronului împotriva camarilei. În întrunirile partidelor
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Brătianu, atât prin declarațiile făcute în întrunirile cu caracter politic din organizațiile județene ale partidului pe care îl conducea, cât și prin acțiunile politice desfășurate în cadrul "Frontului Constituțional", alături de Partidul Poporului sau prin încercările de apropiere de alte partide. Rostul "Frontului Constituțional" în viața politică a României, așa cum a fost perceput de partidele componente, era de apărător al Constituției și al tronului împotriva camarilei. În întrunirile partidelor cartelate, s-a relevat adesea că cei care cereau modificarea Constituției urmăreau, de fapt
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
căutată în disperarea unor partizani, care, veniți din provincie, au descris lui Gh. Brătianu, în culori foarte negre persecuțiile la care sunt supuși de autoritățile guvernamentale [...] Ion Sân-Georgiu. 14 decembrie 1934 Sire, [...] se observă la Dinu Brătianu o schimbare de front. El nu mai dorește să preia puterea, înainte să-l unifice și să pună deplină stăpânire pe partid. De altfel, ceea ce este mai mult decât senzațional e întrevederea avută de Dinu Brătianu, în seara de marți, 11 decembrie, [...] cu Gh.
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
domnos" la atacurile împotriva Duduii, ar băga spaima în Maniu și ar paraliza acțiunea lui Gh. Brătianu. Am făcut totul, atât prin intervenții la mareșal, cât și prin intervenții la Brătianu, să împiedic lansarea manifestului comun [din 24 ianuarie al "Frontului Constituțional" n.n.] și până acum am reușit. [...] Grupul din jurul lui Gh. Brătianu, Atta Constantinescu, G.M. Cantacuzino și C. Hențescu (fratele generalului) continuă să bată struna șefului lor. Dintre intimi, numai Alice și Mihai Sturza sunt ceva mai potoliți, lucru care
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
la o luptă îndârjită împotriva Coroanei. Atta Constantinescu face propagandă printre prietenii politici din provincie împotriva Majestății Voastre. [...] În asemenea condiții, lupta mea este grea. Brătianu este din ce în ce mai neînduplecat în lupta pe care o duce. El urmărește cu îndârjire încheierea frontului comun. Atitudinea lui autentică se poate vedea din activitatea intimilor săi. Astfel, C. Hențescu, care e și directorul "Mișcării", a declarat și declară pretutindeni că scopul acțiunii lui Brătianu este înlăturarea de la tron a Majestății Voastre". 27 ianuarie 1935. Sire
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
că orice atac împotriva Majestății Voastre este un atac împotriva țării și neamului nostru. Păcat însă că și la "Gardă" încearcă să manevreze Nae Ionaescu, dându-se drept un om vechi, de încredere al Majestății Voastre". 26 mai 1935. [...] Dar frontul anticarlist nu se reduce numai la atât. Sunt informat că între Stelian Popescu și Nae Ionescu s-a stabilit cea mai perfectă înțelegere. Astfel, Stelian Popescu, dorind să participe mai intens la lupta împotriva Coroanei, nu îndrăznește s-o facă
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]