19,631 matches
-
româno-ungară corespundea perfect Sămănătorismului lui. "Trebuie să existe și o altă cale decît uzurparea dușmănoasă!" scria Iorga. A încercat apoi să ofere cîteva alternative. "Acum, cînd sașii din Transilvania s-au transformat în santinelele estice ale pangermanismului, înțelegerea dintre popoarele maghiar și român devine obligatorie. Iată de ce vizita lui Béla Bartok este atît de importantă pentru noi!"193 Iorga a încercat tot timpul (fără succes) să contracareze politica prorevizionistă a lui Mussolini printr-un fel de "diplomație personală"194. Dar ascensiunea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
dobîndirea proprietăților evreilor). După 1936, binecunoscutul istoric medievist Bálint Hóman (care a devenit politician Imrédistfascist) a elaborat o altă doctrină: Magyar-német sorsközosség (Destinul comun maghiarogerman). După părerea lui, Ungaria și Germania, precum și fostele Puteri Centrale împărtășesc un destin comun. Revizionismul maghiar se menținea pe poziții sau și le pierdea în funcție de reușita și supraviețuirea Germaniei lui Hitler. Consecințele acestei doctrine a "Destinului comun maghiaro-german" sînt binecunoscute de toată lumea. Ungaria s-a alăturat Axei, a rupt tratatul de "Prietenie eternă" cu Iugoslavia și
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Iorga s-a opus vehement și consecvent acestei forme de naționalism. Odată cu apariția pericolului german iminent care amenința Austria și Cehoslovacia, dezbaterile revizioniste au devenit tot mai înverșunate, ele fiind conduse de către istorici. Pe ce se puteau baza argumentele revizioniste maghiare? Pe autodeterminare? În nici un caz. Revizionismul maghiar a recurs și la argumente geografice, adică la unitatea geografică naturală a bazinului carpatin din jurul Ungariei 195. Cel de al treilea argument revizionist decurgea dn cel de al doilea: unitatea economică și avantajele
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
acestei forme de naționalism. Odată cu apariția pericolului german iminent care amenința Austria și Cehoslovacia, dezbaterile revizioniste au devenit tot mai înverșunate, ele fiind conduse de către istorici. Pe ce se puteau baza argumentele revizioniste maghiare? Pe autodeterminare? În nici un caz. Revizionismul maghiar a recurs și la argumente geografice, adică la unitatea geografică naturală a bazinului carpatin din jurul Ungariei 195. Cel de al treilea argument revizionist decurgea dn cel de al doilea: unitatea economică și avantajele unei Ungarii Mari bazate pe bazinul carpatic
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
de la Yalta o punea între paranteze). Totuși, dacă ținem cont de interpretarea tradițională a istoriei ungurilor, o interpretare feudală aristocratică, ale cărei concepte politice erau tot mai greu de implementat în secolul al XX-lea, baza ei era existența "statului maghiar istoric", cu "granițele lui istorice", care includeau bazinul carpatic, și cu mileniul lui de istorie pînă atunci. Transilvania era situată în cadrul bazinului carpatic, astfel că, după părerea ungurilor, ea făcea parte din Ungaria de o mie de ani. În privința majorității
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
ale majorității românești. Ca istoric-politician par excellence, el a preluat comanda contraatacului în ceea ce el considera "o luptă științifică împotriva drepturilor românilor"196. Drept urmare, Iorga a susținut cu tărie că Transilvania nu s-a aflat niciodată cu adevărat sub dominație maghiară, cu excepția anilor de după Ausgleich, între 1867 și 1918 (nu prea acordînd atenție perioadei cuprinse între 1050 și 1526 e.n.). După părerea lui Iorga, continuitatea strămoșilor poporului român în partea aceasta și în Transilvania însumează 25 de secole. Iorga a scos
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
1918 (nu prea acordînd atenție perioadei cuprinse între 1050 și 1526 e.n.). După părerea lui Iorga, continuitatea strămoșilor poporului român în partea aceasta și în Transilvania însumează 25 de secole. Iorga a scos întotdeauna în evidență "respectul său pentru poporul maghiar, istoria și realizările acestuia". Respectul lui față de istoria ungurilor era însă limitat. Îi respecta pe Rácóczi și pe alți eroi maghiari, dar vorbește uneori în termeni foarte negativi despre contribuția istorică a ungurilor. Dar chiar dacă Iorga manifesta respect pentru realizările
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
partea aceasta și în Transilvania însumează 25 de secole. Iorga a scos întotdeauna în evidență "respectul său pentru poporul maghiar, istoria și realizările acestuia". Respectul lui față de istoria ungurilor era însă limitat. Îi respecta pe Rácóczi și pe alți eroi maghiari, dar vorbește uneori în termeni foarte negativi despre contribuția istorică a ungurilor. Dar chiar dacă Iorga manifesta respect pentru realizările istorice ale ungurilor, aceștia, mai ales ungurii din Transilvania, nu prea aveau nevoie de respectul lui. Ceea ce voiau ei (ca și
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
ungurii au pătruns în Transilvania la (sau pe la) sfîrșitul secolului al X-lea sau al XI-lea, venind dinspre cîmpiile din răsărit. Un conducător (domnitor sau căpetenie) român (latin) a opus, conform acestei cronici, o rezistență îndîrjită atunci cînd triburile maghiare au încercat să invadeze Bihorul și Transilvania. Cei din Ungaria care pun la îndoială autenticitatea cronicarului anonim îl consideră drept un cronicar medieval tipic, care relatează povești aidoma atîtor alți cronicari din Evul Mediu. Unii consideră că acest anonim îi
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
serveau unor țeluri dinastice. Acest tip de cronică medievală nu poate fi crezută literal, cu toate că ele conțin aproape întotdeauna o mare cantitate de adevăr. Un istoric nu le poate ignora, din moment ce nu are alte surse credibile la dispoziție. Cercetătorii istorici maghiari susțin că atunci cînd ungurii au ajuns în bazinul carpatic, Transilvania era aproape nelocuită și că românii nu se aflau acolo, ei infiltrîndu-se în Transilvania din Balcani ca păstori valahi nomazi începînd cu secolul al XIII-lea, infiltrație care a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
a născut la Sibiu, în Transilvania. Tatăl lui era profesor la Academia de Drept din orașul său natal. Începînd cu 1909, Dománovszky a predat istoria Evului Mediu la Universitatea de la Budapesta. În timpul negocierilor de pace a făcut parte din delegația maghiară ca expert în istorie, fiind unul dintre intimii marelui geograf ungur (și viitor prim-ministru), contele Pál Téleki. Dománovszky era și reprezentantul Ungariei în Comisia Internațională a Istoricilor. După Primul Război Mondial a luat o atitudine lăudabil de fermă împotriva
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
fiind unul dintre intimii marelui geograf ungur (și viitor prim-ministru), contele Pál Téleki. Dománovszky era și reprezentantul Ungariei în Comisia Internațională a Istoricilor. După Primul Război Mondial a luat o atitudine lăudabil de fermă împotriva tulburărilor antisemite din universitățile maghiare. Dománovszky a fondat practic de unul singur istoria economică și socială maghiară. Manifesta întotdeauna o înclinație vădită spre studierea obiectivă, scrupulos de precisă și critică a documentelor medievale, întrucît, pentru el, documentul însemna totul. Drept urmare, nu putea decît să fie
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Pál Téleki. Dománovszky era și reprezentantul Ungariei în Comisia Internațională a Istoricilor. După Primul Război Mondial a luat o atitudine lăudabil de fermă împotriva tulburărilor antisemite din universitățile maghiare. Dománovszky a fondat practic de unul singur istoria economică și socială maghiară. Manifesta întotdeauna o înclinație vădită spre studierea obiectivă, scrupulos de precisă și critică a documentelor medievale, întrucît, pentru el, documentul însemna totul. Drept urmare, nu putea decît să fie îngrozit de teoriile "organice" ale lui Iorga, de "intuițiile" sau, și mai
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
era un revizionist învederat. Întregul schimb de păreri s-a desfășurat pe un ton sardonic. Iorga a fost surprins de faptul că profesorul Kornis propunea o mediere italiană între "posesorii unguri de moșii întinse și poporul român". În privința pronunțatului caracter maghiar al orașelor Oradea, Arad sau Timișoara, Iorga considera că aceiași presupuși unguri erau în cea mai mare parte evrei, evreul învățînd cu sîrguință orice limbă a naționalității dominante. (Să ne amintim că Iorga îi cunoștea mai bine pe evreii la
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
considerație revizuirea statului Transilvaniei 204. Iorga recurgea întotdeauna la un procedeu preferat în Europa de sud-est, adică ridiculizarea numelor oponenților săi politici. Dacă originea acestora nu corespundea națiunii ai cărei partizani erau aceștia (ceea ce era cazul mult prea multor istorici maghiari), numele lor erau expuse ridicolului, fostele lor nume fiind și ele ridiculizate. În privința lui Kornis, Iorga credea că numele lui originar era probabil Corniș, ceea ce însemna că era român. L. Tamás era atenționat că, doar cu cîțiva ani în urmă
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
fapt care i-a fost amintit. Lui Bálint Hóman i s-a amintit că numele lui adevărat era Hochman, un nume german 205. Nu a fost uitată nici originea germană a contelui Kunó Klebelsberg, ministrul învățămîntului (adevăratul motor al revizionismului maghiar)206. Iorga nu trebuia să susțină această asimilare împotriva ungurilor. Dimpotrivă! Dat fiind că dezbaterea aceasta nu era adecvată recunoașterii acestui fapt, politicianul istoric austriac H. Friedjung sublinia că "trebuie să considerăm în rîndul celor mai bune calități ale ungurilor
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
că deteriorarea unei granițe militare nu-l putea afecta într-o măsură atît de mare. Instituțiile locale puteau face față numeroșilor nou-veniți, dacă aceștia nu erau doriți. Regatul Ungar era o mare putere medievală datorită drumurilor comerciale controlate de regii maghiari. În secolul al XIII-lea, Ungaria constituia o parte importantă a Europei medievale, aparținînd așa-numitului ordo medieval. În această Europă, nici o migrație masivă, ca să nu mai vorbim de stabilirea acestora în așezări, nu putea avea loc fără un înscris
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
într-un fel sau altul, trebuie să se fi aflat aici înaintea celorlalți. Nu a existat niciodată un decret care să le garanteze colonilor români stabilirea într-un număr atît de mare. Chiar dacă, peste puțin timp (pînă și conform izvoarelor maghiare), numărul lor mare în Transilvania va fi recunoscut oficial. Firește, atunci cînd ungurii au ajuns în Transilvania, nu au găsit aici nici state, nici orașe latine sau de orice alt fel. Dar Transilvania nu era depopulată! Erau latini (și slavi
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
au reușit să le asimileze în secolele care au urmat. Astfel, la începutul secolului al XIV-lea, a început un proces de asimilare a căpeteniilor satelor românești emancipate. După trecerea la catolicism, locuitorii acestor sate au devenit membri ai nobilimii maghiare de rînd. Majoritatea covîrșitoare a românilor au fost transformați în șerbi, dar au supraviețuit, totuși. Istoricul și profesorul ceh Susta a afirmat că românii sînt cei mai orientali latini, iar cehii cei mai occidentali slavi 209. O asemenea postură precară
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
lucruri la momentul potrivit. Aceste schimburi de opinii dintre istoricii români și unguri au degenerat în atmosfera anilor 1937 și 1938. Firește că Iorga a considerat presupunerile lui Dománovszky privind originea românilor drept "agresiuni științifice, replicile lui devenind sardonice. Epitetele maghiare referitoare la românii ardeleni nu erau nici ele prea măgulitoare. Iorga se referea permanent la cultura maghiară în termenii de "cultura sub-germană maghiară" sau, uneori, "odioasa cultură sub-germană -maghiară". Atunci cînd mișcarea radicală fascistă maghiară, Crucea-Săgeată, a promis să recunoască
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
anilor 1937 și 1938. Firește că Iorga a considerat presupunerile lui Dománovszky privind originea românilor drept "agresiuni științifice, replicile lui devenind sardonice. Epitetele maghiare referitoare la românii ardeleni nu erau nici ele prea măgulitoare. Iorga se referea permanent la cultura maghiară în termenii de "cultura sub-germană maghiară" sau, uneori, "odioasa cultură sub-germană -maghiară". Atunci cînd mișcarea radicală fascistă maghiară, Crucea-Săgeată, a promis să recunoască autonomia culturală a naționalităților maghiare (în cadrul unei Ungarii Mari), Iorga a respins Pax Hungarica a acesteia, întrebînd
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Iorga a considerat presupunerile lui Dománovszky privind originea românilor drept "agresiuni științifice, replicile lui devenind sardonice. Epitetele maghiare referitoare la românii ardeleni nu erau nici ele prea măgulitoare. Iorga se referea permanent la cultura maghiară în termenii de "cultura sub-germană maghiară" sau, uneori, "odioasa cultură sub-germană -maghiară". Atunci cînd mișcarea radicală fascistă maghiară, Crucea-Săgeată, a promis să recunoască autonomia culturală a naționalităților maghiare (în cadrul unei Ungarii Mari), Iorga a respins Pax Hungarica a acesteia, întrebînd: În aceasta constă tot ce poate
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
replicile lui devenind sardonice. Epitetele maghiare referitoare la românii ardeleni nu erau nici ele prea măgulitoare. Iorga se referea permanent la cultura maghiară în termenii de "cultura sub-germană maghiară" sau, uneori, "odioasa cultură sub-germană -maghiară". Atunci cînd mișcarea radicală fascistă maghiară, Crucea-Săgeată, a promis să recunoască autonomia culturală a naționalităților maghiare (în cadrul unei Ungarii Mari), Iorga a respins Pax Hungarica a acesteia, întrebînd: În aceasta constă tot ce poate gîndi și realiza o nouă generație de unguri?" "Și care sînt garanțiile
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
nu erau nici ele prea măgulitoare. Iorga se referea permanent la cultura maghiară în termenii de "cultura sub-germană maghiară" sau, uneori, "odioasa cultură sub-germană -maghiară". Atunci cînd mișcarea radicală fascistă maghiară, Crucea-Săgeată, a promis să recunoască autonomia culturală a naționalităților maghiare (în cadrul unei Ungarii Mari), Iorga a respins Pax Hungarica a acesteia, întrebînd: În aceasta constă tot ce poate gîndi și realiza o nouă generație de unguri?" "Și care sînt garanțiile, continua el, că vor trata aceste naționalități (în această Pax
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Iorga a răspuns că vine din România, la care patronul a exclamat: "Ah! Asta-i țara profesorului Iorga!"216. Dar Sistemul Versailles se năruia. Nu mult după Conferința Mondială de Istorie a urmat vînzarea Cehoslovaciei la München, după care revizionismul maghiar s-a dezlănțuit. "Lupta cu absurdul revizionism maghiar"217 era consecvent continuată de către Iorga, care a adoptat una dintre cele mai violente poziții în toiul crizei cehe în cadrul unei întruniri care a avut loc la Abrud, în inima Transilvaniei. Toată lumea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]