19,688 matches
-
prin călători). O mărturie la fel de importantă a fost culeasă de către Elena Niculiță-Voronca: „Peștele, demult, se mânca în post ca bureții.“ În continuare, anonimul povestitor găsește explicații mitico-fanteziste ale renunțării la acest obicei: „Dar, de un post mare, au făcut jidanii pâine cu sânge de vită, să cumpere oamenii, și Sfântul Toader le-a poruncit să nu mănânce. Ei au tăiat-o felii și au dat-o în iazuri, în ape, s-o mănânce peștii și de atunci are peștele sânge și
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
regăsim în Roma antică, sub numele de pulmentum, un terci din diferite leguminoase sau cereale. Pluralul acestui cuvânt este pulmenta, din care ar proveni actuala polenta italiană. Interesant este faptul că termenul polenta era întâlnit și în Banat, desemnând o pâine din porumb măcinat (informația apare în lucrarea lui Johann Jakob Ehrler, Banatul de la origini până acum, apărută în 1774). Bucătăriile care au moștenit tradiția romană a pulmentum-ului (cea regională nord-italiană ori cea românească) au perpetuat-o pe scară largă, mai
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
românească) au perpetuat-o pe scară largă, mai ales în rândurile țărănimii, fierbând mei măcinat și adoptând mai târziu, cu brațele deschise, fiertura din porumb măcinat, fie ea numită polenta, la italieni, sau mămăligă, la români. Aceasta a ținut locul pâinii din cereale inferioare, precum secara sau orzul, care în restul continentului forma (mai târziu, alături de cartofi, aduși din Lumea Nouă și perfect aclimatizați în nord) baza alimentației populare. Gustave Le Cler, care a fost membru al misiunii militare franceze trimise
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
și perfect aclimatizați în nord) baza alimentației populare. Gustave Le Cler, care a fost membru al misiunii militare franceze trimise de împăratul Napoleon III în Principatele Unite, scria în 1866: „În această țară, grâul nu se consumă sub formă de pâine, ci sub formă de alcool de lampă concentrat, care se vinde țăranului ca băutură.“ (La Moldo-Valachie, ce qu’elle a été, ce qu’elle est, ce qu’elle pourrait être, adică MoldoValahia, ceea ce a fost, ceea ce este și ceea ce ar
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
bizantini cunoșteau o astfel de mâncare, numită „piston“), dar acesta era cu certitudine cel mai răspândit aliment: un misionar catolic aflat în trecere prin Muntenia deceniului al șaptelea din secolul al XVII-lea afirma că toată populația se hrănea cu „pâine din mei“ (sub acest nume ar trebui cuprins și terciul mai gros obținut din aceeași cereală), iar sașii îl porecliseră în derâdere pe Mihai Viteazul „Mălai Vodă“. O fiertură similară, inițial făcută din hrișcă, aveau și rușii, sub numele de
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
derâdere pe Mihai Viteazul „Mălai Vodă“. O fiertură similară, inițial făcută din hrișcă, aveau și rușii, sub numele de „kașa“, la fel de răspândită în popor ca mămăliga la noi. Elena Niculiță-Voronca scrie: „De demult, pe când nu erau păpușoii, oamenii mâncau mălai. Pâinea proaspătă era foarte bună, numai că, după ce se învechea, se învârtoșa prea tare“ (Datinele și credințele poporului român). În Descriptio Moldaviae, Dimitrie Cantemir explică larga răspândire a acestei cereale: grâul dă de 24 de ori semănătura, orzul de 60 de
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
ingrediente a monopolizat mămăliga noastră. Și polenta a fost cantonată într-o bucătărie regională, dar mămăliga pare de-a dreptul „insularizată“ atunci când vorbim despre preparate culinare, și nu despre folosirea ei „alături“ de felul de mâncare, ca un „înlocuitor“ de pâine. Folosirea mămăligii doar ca „însoțitor“ al altor feluri de mâncare a fost (și a rămas) obiceiul țăranilor români de la șes. Singurele bucate în care mămăliga participă „activ“ au fost cele ciobănești (de aceea cea mai mare parte dintre ele se
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
se adaugă nici un fel de zahăr (care se transformă în alcool sub acțiunea drojdiilor), fermentația va fi lactică, iar zeama rezultată va avea gust acru. Este cazul borșului nostru, obținut din fermentația unui amestec de tărâțe de grâu, mălai și pâine neagră, și al zur-ului polonez, care inițial se făcea din secară măcinată; pentru krupnik, rușii folosesc orz măcinat și fermentat, iar pentru okroșka, un fel de cvas (din mălai și/sau pâine neagră de secară) acru. După cum se poate
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
amestec de tărâțe de grâu, mălai și pâine neagră, și al zur-ului polonez, care inițial se făcea din secară măcinată; pentru krupnik, rușii folosesc orz măcinat și fermentat, iar pentru okroșka, un fel de cvas (din mălai și/sau pâine neagră de secară) acru. După cum se poate ușor constata, importul borșului în bucătăria românească respectă aceeași regulă întâlnită în cazul preluării stufatului: numele și rețeta provin din gastronomii diferite. Denumirea ne-a venit de la ruși, iar preparatul culinar, de la polonezi
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
Să încercăm să aflăm ce puneau românii târgoveți ai sfârșitului de secol XIX în străchinile și, mai apoi, în farfuriile lor adânci... Dimitrie Papazoglu, în volumul său Istoria fondărei orașului București, ne oferă câteva indicii: „Zemurile primitive (ciorbele) erau: păpara (pâine prăjită, brânză frământată, zeamă de carne), iar săracii obișnuiau, în loc de zeamă, terci și urzici cu mămăligă, ciorbă de borș cu ștevie roșie. Orășenii mâncau ciorbele de trahana, tăiței, fidea, orez, griș, linte cu căpățâni de usturoi, fasole, perișoare, muchii de
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
o gramatică mai complicată, mai rafinată, mai ales sub influența Orientului, pe care cruciații l-au făcut cunoscut: își fac apariția multe feluri de mâncare cu sos, îngroșarea acestuia realizându-se nu cu făină, ca pe vremea romanilor, ci cu pâine (uscată, apoi pisată și înmuiată în supă). Foarte multe dintre aceste sosuri erau acrite cu aguridă ori cu oțet; gustul pentru acru rămăsese dezvoltat în acea perioadă, de-abia Renașterea stimulând dulcele. Condimentele erau foarte prețuite. Să revenim însă la
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
pe care-l fac cu orez este supa de pasăre. Ei gătesc puiul cu orez și îi adaugă piper măcinat. Și să știți că ei nu gătesc nici o mâncare fără să pună în ea unt. Pun unt chiar și pe pâine.“ Subiectul grăsimilor folosite de diferite bucătării naționale este unul foarte dezbătut. Uleiul (de măsline) era (și este) definitoriu pentru spațiul mediteraneean încă de pe vremea bizantinilor (ca să nu mai vorbim despre antici). Dar atunci când turcii își fac apariția în acest areal
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
cu miere diluată în must. MEESANA (Flori de bostan umplute) - Italia Florilor de bostan li se scoate pistilul. Se fierb cartofii, se zdrobesc cu furculița și se pun într-un castron. Se adaugă ouăle bătute, usturoiul mărunțit, pătrunjelul, măghiranul, parmezanul, pâinea; se amestecă ingredientele. Cu această compoziție se umplu florile de bostan, care se așază apoi într-un vas pentru cuptor, uns cu ulei de măsline. Se presară florile cu firimituri de pâine și se coc circa 20 de minute, la
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
adaugă ouăle bătute, usturoiul mărunțit, pătrunjelul, măghiranul, parmezanul, pâinea; se amestecă ingredientele. Cu această compoziție se umplu florile de bostan, care se așază apoi într-un vas pentru cuptor, uns cu ulei de măsline. Se presară florile cu firimituri de pâine și se coc circa 20 de minute, la foc mic spre potrivit. 16 flori de bostan 2 ouă bătute 2 cartofi 1 felie de pâine înmuiată în lapte 1 cățel de usturoi tocat 2 linguri parmezan ras 3 linguri pătrunjel
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
un vas pentru cuptor, uns cu ulei de măsline. Se presară florile cu firimituri de pâine și se coc circa 20 de minute, la foc mic spre potrivit. 16 flori de bostan 2 ouă bătute 2 cartofi 1 felie de pâine înmuiată în lapte 1 cățel de usturoi tocat 2 linguri parmezan ras 3 linguri pătrunjel tocat 2 lingurițe măghiran ulei de măsline sare UHA (Supă rusească de pește, cu lămâie și mărar) Uha, cea mai veche supă rusească, consta inițial
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
și se fierb la foc mic timp de 20 de minute. Se aromatizează cu cimbru și chimen. Se sărează și se piperează. Se adaugă fasolea și se mai lasă cinci minute pe foc. Se servește în farfurii de supă, alături de pâine cu usturoi, iar peste fiecare porție de supă se presară parmezan ras și pătrunjel. Pâinea cu usturoi: se taie pâinea felii. Se bate untul până devine cremos; se amestecă untul bătut cu usturoi pisat, parmezan ras și pătrunjel; se sărează
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
și chimen. Se sărează și se piperează. Se adaugă fasolea și se mai lasă cinci minute pe foc. Se servește în farfurii de supă, alături de pâine cu usturoi, iar peste fiecare porție de supă se presară parmezan ras și pătrunjel. Pâinea cu usturoi: se taie pâinea felii. Se bate untul până devine cremos; se amestecă untul bătut cu usturoi pisat, parmezan ras și pătrunjel; se sărează și se piperează. Se tartinează feliile de pâine cu acest amestec și se gratinează până
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
se piperează. Se adaugă fasolea și se mai lasă cinci minute pe foc. Se servește în farfurii de supă, alături de pâine cu usturoi, iar peste fiecare porție de supă se presară parmezan ras și pătrunjel. Pâinea cu usturoi: se taie pâinea felii. Se bate untul până devine cremos; se amestecă untul bătut cu usturoi pisat, parmezan ras și pătrunjel; se sărează și se piperează. Se tartinează feliile de pâine cu acest amestec și se gratinează până capătă o nuanță aurie. 500
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
supă se presară parmezan ras și pătrunjel. Pâinea cu usturoi: se taie pâinea felii. Se bate untul până devine cremos; se amestecă untul bătut cu usturoi pisat, parmezan ras și pătrunjel; se sărează și se piperează. Se tartinează feliile de pâine cu acest amestec și se gratinează până capătă o nuanță aurie. 500 g burtă de vită, bine curățată 3 linguri fasole boabe 3 morcovi 1 praz 1 țelină mică 30 g unt 1 cățel de usturoi pisat 1 lingură pastă
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
g unt 1 cățel de usturoi pisat 1 lingură pastă de roșii 1,5 l bulion de carne (vită) 1/2 linguriță chimen 1 fir de cimbru 80 g parmezan ras 1 legătură de pătrunjel sare, piper proaspăt măcinat Pentru pâinea cu usturoi: 200 g franzelă 50 g unt 4 căței de usturoi pisați 10 g parmezan ras 1 lingură pătrunjel fin tocat sare, piper proaspăt ras CZARNINA (Supă poloneză de rață) Greu de făcut... Dacă v-ați gândit să folosiți
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
și cârnații, se acoperă din nou și se mai fierbe mâncarea circa 30 de minute, la flacără potrivită. Când este gata, se scot frunzele de dafin, se sărează și se piperează. Se servește alături de cartofi fierți, smântână și felii de pâine neagră. 151 250 g șuncă grasă, mărunțită 500 g carne de porc fără os, tăiată cuburi 3 căței de usturoi, tocați 3 cepe, tăiate în sferturi 250 g ciuperci de pădure, tăiate în sferturi 2 căni supă de vită 2
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
culturi, dar si pentru supra pentru supravietuirea padurilor si pentru reîmpadurire reîmpadurirea supr suprafetelor defrisate. Numeroase plante dintre cele mai importante economic economic depind de lilieci, pentru supravietuire: ba banan ba bananele, avocado, smochinele, curmalele, piersici piersicile, mango, arborele de pâine si lemnul de balsa. P balsa. Pe Peste 300 de specii de plante din zona tropicala a Lumii a Lumii Vechi depind de liliecii pentru poleniz polenizare si si raspândirea semintelor. Aceasta activitate este c este cunoscuta sub termenul stiintific
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
79-84; Vlad, Lectura, 204-212; Ungureanu, Proză, 196-201; Ștefănescu, Preludiu, 214-220; George, Sfârșitul, II, 332-335; Mihai Zamfir, Ironia contemporană: condiția ei stilistică, VR, 1978, 7-8; Negrici, Figura, 111-135; Iorgulescu, Firescul, 197-201; Zaciu, Lancea, 108-115; Cristea, Faptul, 223-228; Popescu, Cărți, 135-138; Crohmălniceanu, Pâinea noastră, 226-230; Culcer, Serii, 184-190; Voicu Bugariu, Analogon, București, 1981, 181-185; Dobrescu, Foiletoane, II, 93-100; Moraru, Semnele, 209-213; Tomuș, Mișcarea, 247-250; Simuț, Diferența, 142-145; Ciobanu, Opera, 236-240; Gheorghiu, Reflexe, 22-28; Manolescu, Arca, III, 233-241; Laurențiu Ulici, Confort Procust, București, 1983
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289687_a_291016]
-
calibre, lumini de semnalizare, instrumente pentru radar, vitezometre, ceasuri etc.) 8 U Materii și materiale din procesul tehnologic (materiale, obiecte etc. care sunt surse de informație În timp ce sunt modificate, prelucrate sau introduse Într-un proces tehnologic, cum ar fi: aluatul pâinii ce este amestecat, piesele de metal rotite Într-un strung, țesăturile tăiate, gheata căreia i se pune o talpă nouă etc.) 12 U Comportament (observarea acțiunilor oamenilor sau animalelor, de exemplu În Învățământ, supraveghere, activități sportive etc., unde acest comportament
[Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
vorbă și la care să pot face o vizită -, pentru aceia exilul a Însemnat o rană a sufletului, care s-a vindecat, desigur, mai greu sau mai ușor, după caz, dar care a Întreținut multă vreme imaginea țării pierdute. Fie pîinea cît de rea.... Celebrul vers „fie pîinea cît de rea, tot mai bine În țara ta” este inexact și Înșelător. Cei care s-au străduit să scape de pîinea rea din România comunistă o făcuseră din disperare și, deseori, privind
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]