19,627 matches
-
Pământ" este împărțit în 32 capitole, care nu au titluri. Romanul Olgăi Kobyleanska se bazează pe fapte reale. Părinții scriitoarei ucrainene Olga Kobyleanska au locuit între anii 1889-1891 în satul Dimca din Ducatul Bucovinei aflat sub stăpânire austro-ungară (astăzi în raionul Adâncata din regiunea Cernăuți a Ucrainei). În toamna anului 1894, în acest sat a avut loc un caz real de fratricid: un fiu de țăran și-a ucis fratele mai mare pentru a moșteni partea cuvenită lui din pământul părinților
Pământ (roman) () [Corola-website/Science/322153_a_323482]
-
legii municipiile fac parte din unitățile teritorial-administrative de primă speță "(de nivel inferior)", alături de orașe, sate și comune. Dar spre deosebire de celelalte unități de primă speță, municipiile nu fac parte din unitățile teritorial-administrative de speța a doua "(de nivel superior)", numite Raioane. Cu toate acestea municipiul Comrat intră în componența unității autonome Găgăuzia. Găgăuzia este o unitate teritorial-administrativă cu statut special "(autonom)" și nu face parte din unitățile de speța 1 și 2. Municipiul Chișinău este capitala Republicii Moldova. În componența municipiului pot
Municipiile Republicii Moldova () [Corola-website/Science/322308_a_323637]
-
numărul municipiilor a fost majorat până la 14: Chișinău, Tiraspol, Bălți, Bender, Comrat, Cahul, Rîbnița, Orhei, Soroca, Ungheni, Dubăsari, Hîncești, Edineț, Căușeni, Taraclia. În 2002 odată cu venirea la putere a Partidului Comunist a avut loc o trecere inversă de la județe la raioane, iar numărul municipiilor a fost micșorat până la cinci: Chișinău, Tiraspol, Bălți, Bender, Comrat. După ce în 2009 Coaliția Pro-Europeană a câștigat alegerile legislative, Republica Moldova a început un traseu către aderarea la Uniunea Europeană. Astfel, în iulie 2014 a a fost aprobat în
Municipiile Republicii Moldova () [Corola-website/Science/322308_a_323637]
-
este o arie protejată, situată la sud de satul omonim din raionul Strășeni, Republica Moldova. Rezervatia include un hârtop străvechi cu versanții împăduriți cu stejar-carpen, în amestec cu tei, arțar, frasin, unitar se întîlnește fagul și sorbul. Plante ierboase rare: dedițel mare, feriga, curpăn și altele. Aria naturală protejată de Stat "Dolna", a
Rezervația peisagistică Dolna () [Corola-website/Science/329656_a_330985]
-
este o arie protejată, situată la sud de orașul Cimișlia din raionul omonim, Republica Moldova. Aria naturală protejată de Stat "", a fost încadrată în descrierea stațiunii și a vegetației forestiere în etajul de silvostepă cu tipul de stațiune: Arboretele situate în cadrul ariei în Ocolul silvic Mihailovca reprezintă culturi de ameliorare a terenurilor degradate
Râpele de la Cimișlia () [Corola-website/Science/329701_a_331030]
-
este o arie protejată, situată între satele Temeleuți și Vălcineț din raionul Călărași, Republica Moldova. Aria include păduri de carpen cu amestec de tei și alte specii cu vîrsta de 30-50 ani, care acoperă stîncile unui hîrtop străvechi. Se întîlnesc specii rare de plante: slăbănog, feriga, feriga femenină, cucuta și altele. Pe versanți
Rezervația peisagistică Temeleuți () [Corola-website/Science/329709_a_331038]
-
este o arie protejată, situată în apropierea satului omonim din raionul Rezina, Republica Moldova. Aria include un complex de stânci care "atîrnă" deasupra Nistrului, defileu, peșteri, monumente de cultură, Mănăstire rupestră (sec. al XI-lea), cascade pe versanții abrupți, pădure de gorun, scumpie, alun și alte specii. Aria naturală protejată de Sta
Rezervația peisagistică Țipova () [Corola-website/Science/329712_a_331041]
-
este o arie protejată, situată la vest de satul omonim din raionul Rezina, Republica Moldova. Rezervația cuprinde un defileu stîncos cu peșteri, râul Saharna și cascade. Unele peșteri au fost locuite încă de oamenii primitivi. Pe versanți creștre o pădure de stejar pufos. Aria naturală de Stat "Saharna" a fost încadrată în Etajul
Rezervația peisagistică Saharna () [Corola-website/Science/329708_a_331037]
-
64%), Glodeni (71,05%), Florești (57,48%), Dondușeni (67,62%), Fălești (79,64%), Șoldănești (56,98%), Basarabeasca (61,70%), Vulcănești (59,37), Comrat (55,39%), Ceadîr-Lunga (55,48%). Cele mai bune rezultate partidul a avut în municipiul Bălți (65,04%), raionul Fălești (28,51%) și raionul Drochia (22,66%), iar cele mai proaste în raionul Călărași (2,24%), raionul Criuleni (2,68%) și raionul Telenești (2,71%).
Partidul Nostru () [Corola-website/Science/329791_a_331120]
-
57,48%), Dondușeni (67,62%), Fălești (79,64%), Șoldănești (56,98%), Basarabeasca (61,70%), Vulcănești (59,37), Comrat (55,39%), Ceadîr-Lunga (55,48%). Cele mai bune rezultate partidul a avut în municipiul Bălți (65,04%), raionul Fălești (28,51%) și raionul Drochia (22,66%), iar cele mai proaste în raionul Călărași (2,24%), raionul Criuleni (2,68%) și raionul Telenești (2,71%).
Partidul Nostru () [Corola-website/Science/329791_a_331120]
-
56,98%), Basarabeasca (61,70%), Vulcănești (59,37), Comrat (55,39%), Ceadîr-Lunga (55,48%). Cele mai bune rezultate partidul a avut în municipiul Bălți (65,04%), raionul Fălești (28,51%) și raionul Drochia (22,66%), iar cele mai proaste în raionul Călărași (2,24%), raionul Criuleni (2,68%) și raionul Telenești (2,71%).
Partidul Nostru () [Corola-website/Science/329791_a_331120]
-
70%), Vulcănești (59,37), Comrat (55,39%), Ceadîr-Lunga (55,48%). Cele mai bune rezultate partidul a avut în municipiul Bălți (65,04%), raionul Fălești (28,51%) și raionul Drochia (22,66%), iar cele mai proaste în raionul Călărași (2,24%), raionul Criuleni (2,68%) și raionul Telenești (2,71%).
Partidul Nostru () [Corola-website/Science/329791_a_331120]
-
55,39%), Ceadîr-Lunga (55,48%). Cele mai bune rezultate partidul a avut în municipiul Bălți (65,04%), raionul Fălești (28,51%) și raionul Drochia (22,66%), iar cele mai proaste în raionul Călărași (2,24%), raionul Criuleni (2,68%) și raionul Telenești (2,71%).
Partidul Nostru () [Corola-website/Science/329791_a_331120]
-
Bacău (interbelic). Reședința de plasă era localitatea Parincea. Plasa Siret a funcționat între anii 1918 și 1950. Prin Legea nr. 5 din 6 septembrie 1950 au fost desființate județele și plășile din țară, pentru a fi înlocuite cu "regiuni" și "raioane," unități administrative organizate după model sovietic. În 1935 județul Bacău fusese organizat în 7 plăși, plasa Bistrița (cu 14 comune rurale și un oraș - Bacău, reședință plășii și ajudețului); plasa Muntele (cu 15 comune și un oraș - Moinești, reședință plășii
Plasa Siret, județul Bacău () [Corola-website/Science/329826_a_331155]
-
localitatea numită atunci Valea Rea, redenumită ulterior Livezi "Plasa Răcăciuni" a funcționat între anii 1925 și 1950. Prin Legea nr. 5 din 6 septembrie 1950 au fost desființate județele și plășile din țară, pentru a fi înlocuite cu "regiuni" și "raioane," unități administrative organizate după model sovietic. În 1935 județul Bacău fusese organizat în 7 plăși, plasa Bistrița (cu 14 comune rurale și un oraș - Bacău, reședința plășii și ajudețului); plasa Muntele (cu 15 comune și un oraș - Moinești, reședința plășii
Plasa Răcăciuni, județul Bacău () [Corola-website/Science/329827_a_331156]
-
avusese o veche tradiție în istoria Moldovei. Plasa Pașcani a funcționat doar între anii 1918 și 1950. Prin Legea nr. 5 din 6 septembrie 1950 au fost desființate județele și plășile din țară, pentru a fi înlocuite cu "regiuni" și "raioane," unități administrative organizate după model sovietic.
Plasa Pașcani, județul Baia () [Corola-website/Science/329817_a_331146]
-
era chiar reședința județului, orașul (astăzi municipiul) Bacău. Plasa Bistrița a funcționat între anii 1918 și 1950. Prin Legea nr. 5 din 6 septembrie 1950 au fost desființate județele și plășile din țară, pentru a fi înlocuite cu "regiuni" și "raioane," unități administrative organizate după model sovietic. În 1935 județul Bacău fusese organizat în 7 plăși, plasa Bistrița (cu 14 comune rurale și un oraș - Bacău, reședința plășii și ajudețului); plasa Muntele (cu 15 comune și un oraș - Moinești, reședința plășii
Plasa Bistrița, județul Bacău () [Corola-website/Science/329825_a_331154]
-
Chișinău, Republica Moldova, este fiul lui Alexei Vakulovski, profesor de limbă și literatură română care "a refuzat să devină scriitor sovietic" (fiind evocat și de Paul Goma în Jurnalul său din 2009). În cinstea tatălui său, o stradă din localitatea Antonești, raionul Ștefan Vodă, Republica Moldova, îi poartă astăzi numele, iar Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului a hotărât să-i publice postum volumul "În gura foametei" (ediția a II-a fiind publicată în 2013 la editura bucureșteană Tracus Arte). Mihail Vakulovski este absolvent
Mihail Vakulovski () [Corola-website/Science/329842_a_331171]
-
, fondat ca FC Veris Drăgănești, este un club de fotbal din Chișinău, Republica Moldova. Clubul a fost fondat pe 26 mai 2011 în Drăgănești, Raionul Sîngerei. În ultimele sezoane echipa a evoluat în Divizia Națională, înainte de a se retrage din campionat în data de 4 decembrie 2014. În primăvara anului 2011 un grup de tineri din satul Drăgănești, raionul Sîngerei, s-a adresat la omul
FC Veris Chișinău () [Corola-website/Science/329848_a_331177]
-
pe 26 mai 2011 în Drăgănești, Raionul Sîngerei. În ultimele sezoane echipa a evoluat în Divizia Națională, înainte de a se retrage din campionat în data de 4 decembrie 2014. În primăvara anului 2011 un grup de tineri din satul Drăgănești, raionul Sîngerei, s-a adresat la omul de afaceri Vladimir Niculăiță cu rugămintea de a crea un club de fotbal, care să participe în campionatul raional. Ajutat pe banca tehnică de Sergiu Hăidău (ex-jucător la Zimbru), care va rămâne în istorie
FC Veris Chișinău () [Corola-website/Science/329848_a_331177]
-
care să participe în campionatul raional. Ajutat pe banca tehnică de Sergiu Hăidău (ex-jucător la Zimbru), care va rămâne în istorie ca primul antrenor al echipei Veris, Vladimir Niculăiță și-a făcut debutul ca patron și antrenor în campionatul din raionul Sîngerei. De remarcat faptul că prin raioanele Moldovei campionatele încep primăvara și se termină toamna. După prima jumătate a turneului, Veris era pe locul secund, cu un punct în spatele liderului, dar cu un meci mai puțin disputat și cu un
FC Veris Chișinău () [Corola-website/Science/329848_a_331177]
-
pe banca tehnică de Sergiu Hăidău (ex-jucător la Zimbru), care va rămâne în istorie ca primul antrenor al echipei Veris, Vladimir Niculăiță și-a făcut debutul ca patron și antrenor în campionatul din raionul Sîngerei. De remarcat faptul că prin raioanele Moldovei campionatele încep primăvara și se termină toamna. După prima jumătate a turneului, Veris era pe locul secund, cu un punct în spatele liderului, dar cu un meci mai puțin disputat și cu un golaveraj de 84-2. Patronul echipei Veris a
FC Veris Chișinău () [Corola-website/Science/329848_a_331177]
-
devenită apoi Republica Moldova), care au votat în unanimitate Declarația de Independență a Republicii Moldova, la 27 august 1991. Ion Țurcanu s-a născut la 15 ianuarie 1946 în Găurenii de Sus, fostul județ Lăpușna, sat care astăzi se află în componența raionului Nisporeni. A absolvit Universitatea de Stat din Moldova în 1969 și a obținut doctoratul în istorie în 1975. Și-a început activitatea de muncă în calitate de învățător în satul Bărboieni, raionul Nisporeni. După susținerea doctoratului, a fost lector superior, apoi docent
Ion Țurcanu () [Corola-website/Science/329852_a_331181]
-
fostul județ Lăpușna, sat care astăzi se află în componența raionului Nisporeni. A absolvit Universitatea de Stat din Moldova în 1969 și a obținut doctoratul în istorie în 1975. Și-a început activitatea de muncă în calitate de învățător în satul Bărboieni, raionul Nisporeni. După susținerea doctoratului, a fost lector superior, apoi docent la Institutul Pedagogic „Ion Creangă” din Chișinău. În anii 1993-1997, a activat în cadrul Institutului de Istorie al Academiei de Științe a Republicii Moldova. Din 2001, a revenit la cariera profesorală în
Ion Țurcanu () [Corola-website/Science/329852_a_331181]
-
din cadrul județul Arad (interbelic), cu reședința în localitatea omonimă, Gurahonț. Plasa Gurahonț a funcționat între anii 1939-1950. Prin Legea nr. 5 din 6 septembrie 1950 au fost desființate județele și plășile din țară, pentru a fi înlocuite cu "regiuni" și "raioane," unități administrative organizate după model sovietic. În 1930, teritoriul județului era împărțit în nouă plăși: I. Plasa Aradul-Nou, II. Plasa Chișineu-Criș, III. Plasa Hălmagiu, IV. Plasa Ineu, V. Plasa Pecica, VI. Plasa Sfânta Ana, VII. Plasa Sebiș, VIII. Plasa Șiria
Plasa Gurahonț, județul Arad () [Corola-website/Science/329866_a_331195]