20,360 matches
-
se mai mută deoarece și-a găsit un logodnic arab cu bani mulți. Dan așteaptă să fie arestat, cu bagajul pregătit, în timp ce Angela plânge. La ușa apartamentului bat cei doi securiști în civil care-l iau pe Dan cu ei. Scenariul filmului a fost scris de Titus Popovici și Mircea Cornișteanu, după o idee a lui Andrei Blaier. Acesta a fost filmul de debut în scenaristică al lui Mircea Cornișteanu. Filmul a fost produs de Studioul de creație „Profilm” și realizat
Divorț... din dragoste () [Corola-website/Science/327573_a_328902]
-
Rămășagul este un film românesc din 1985, regizat de Ion Popescu-Gopo după propriul scenariu. Filmul este o adaptare cinematografică liberă a basmului „Punguța cu doi bani” (publicată pentru prima oară în „Convorbiri literare” nr. 10 din 1 ianuarie 1876) de Ion Creangă. El combină tehnica filmului cu actori și desenele animate. Rolurile principale sunt
Rămășagul (film) () [Corola-website/Science/327574_a_328903]
-
și să accepte căsătoria fetei cu muzicantul. Cocoșelul este transformat în copil și numit Ion, pentru că „a umblat creanga”. Zmeul este bătut de Făt-Frumos, dar amenință să se răzbune în basmul următor unde-l va bate „de-i sar capacele”. Scenariul filmului a fost scris de Ion Popescu-Gopo, el fiind o adaptare liberă a basmului „Punguța cu doi bani” (1876) de Ion Creangă. Filmul a fost realizat în studiourile Centrului de Producție Cinematografică București. Imaginea și efectele speciale au fost realizate
Rămășagul (film) () [Corola-website/Science/327574_a_328903]
-
Ciprian Porumbescu este un film biografic românesc în două părți din 1973, regizat de Gheorghe Vitanidis după propriul scenariu. Rolurile principale sunt interpretate de Vlad Rădescu, Tamara Crețulescu, Emanoil Petruț, Emilia Dobrin, Sebastian Papaiani și Dan Ionescu. Filmul prezintă viața compozitorului român Ciprian Porumbescu (1853-1883), care a trăit în Bucovina aflată sub stăpânirea austriacă. Tânărul a compus câteva binecunoscute
Ciprian Porumbescu (film) () [Corola-website/Science/327587_a_328916]
-
condus pe ultimul drum de o mulțime mare de oameni. Potrivit propriilor afirmații, regizorul Gheorghe Vitanidis ar fi dorit să realizeze încă din 1953 un film despre viața lui Ciprian Porumbescu, în care să evoce personalitatea artistului-patriot. El a scris scenariul acestui film pe care l-a prezentat pentru analiză Studioului Cinematografic București. Fiind primită aprobarea studioului, filmul a intrat în faza de producție în martie 1972. Au fost căutate cele mai potrivite locații de filmare, s-au realizat și avizat
Ciprian Porumbescu (film) () [Corola-website/Science/327587_a_328916]
-
trădării acestuia de către Anna Sage. Mircea Nedelciu, Adriana Babeți și Mircea Mihăieș au publicat în anul 1990 cartea " Femeia în roșu" (Ed. Cartea Românească, București, 1990), care a devenit un best seller. Romanul a fost reeditat de mai multe ori. Scenariul filmului a fost scris de Mircea Veroiu, fiind inspirat din romanul " Femeia în roșu" de Mircea Nedelciu, Adriana Babeți și Mircea Mihăieș. Dialogurile în limba engleză au fost traduse de Călin Coțoiu. Filmul a fost produs de Studioul Patru Profilm
Femeia în roșu (film din 1997) () [Corola-website/Science/327593_a_328922]
-
pe lupte, deși invadatorii vor ataca uneori orașul jucătorului. Există două moduri de a juca acest joc: în "Mod Misiune" care este echivalentul unei "campanii tipice" din alte jocuri de strategie; și în "Mod Constructor" în care jucătorul joacă un scenariu de la zero. În modul de joc "Misiuni" jucătorul pornește de la rangul de "Cetățean". De fiecare dată când îndeplinește obiectivele misiunii, jucătorul este avansat un rang, până când în cele din urmă devine împărat și termină jocul. După ce termină primele două misiuni
Caesar III () [Corola-website/Science/327626_a_328955]
-
unele din ele jucătorul are de înfruntat invadatori cum ar fi iberienii. La câțiva ani de la lansarea jocului, Sierra a lansat un editor de misiuni și hărți disponibil pe site-ul lor. Editorul le permite jucătorilor să realizeze propriile lor scenarii de joc, de asemenea pot alege noi invadatori (cum ar fi hunii, seleucizii, macedonienii și evreii), clădirile disponibile și orice altceva care poate apărea pe hartă. Pagina oficială cu editorul nu mai este disponibilă la Sierra, dar este disponibilă pentru
Caesar III () [Corola-website/Science/327626_a_328955]
-
Stejar - extremă urgență este un film românesc din 1974, regizat de Dinu Cocea după un scenariu de Horia Lovinescu și Mihai Opriș. Rolurile principale au fost interpretate de actorii Constantin Diplan, Irina Petrescu, Ion Caramitru, Amza Pellea, Vasile Cosma, Geo Barton și Mihai Pălădescu. El a fost dedicat răsturnării regimului dictatorial condus de mareșalul Ion Antonescu
Stejar – extremă urgență (film) () [Corola-website/Science/327665_a_328994]
-
în cadrul Ambasadei Germane de la București a existat un maior SS pe nume Gustav Richter (1913 - aprox. 1982), care era consilier pe probleme evreiești și un apropiat al ambasadorului Killinger. Dramaturgul Horia Lovinescu (1917-1983), directorul Teatrului Nottara (1964-1983), a scris un scenariu literar despre momentul întoarcerii armelor de către România împotriva Germaniei la 23 august 1944. Casa de Filme 5 a achiziționat în 1973 sinopsisul și apoi și scenariul literar, solicitând efectuarea unor „îmbunătățiri”. Scenariul final a fost scris de Horia Lovinescu și
Stejar – extremă urgență (film) () [Corola-website/Science/327665_a_328994]
-
al ambasadorului Killinger. Dramaturgul Horia Lovinescu (1917-1983), directorul Teatrului Nottara (1964-1983), a scris un scenariu literar despre momentul întoarcerii armelor de către România împotriva Germaniei la 23 august 1944. Casa de Filme 5 a achiziționat în 1973 sinopsisul și apoi și scenariul literar, solicitând efectuarea unor „îmbunătățiri”. Scenariul final a fost scris de Horia Lovinescu și Mihai Opriș, care își împart drepturile de autor în mod egal. Filmul a intrat în faza de producție la 8 octombrie 1973. Filmările au început la
Stejar – extremă urgență (film) () [Corola-website/Science/327665_a_328994]
-
1917-1983), directorul Teatrului Nottara (1964-1983), a scris un scenariu literar despre momentul întoarcerii armelor de către România împotriva Germaniei la 23 august 1944. Casa de Filme 5 a achiziționat în 1973 sinopsisul și apoi și scenariul literar, solicitând efectuarea unor „îmbunătățiri”. Scenariul final a fost scris de Horia Lovinescu și Mihai Opriș, care își împart drepturile de autor în mod egal. Filmul a intrat în faza de producție la 8 octombrie 1973. Filmările au început la 1 martie 1974 și s-au
Stejar – extremă urgență (film) () [Corola-website/Science/327665_a_328994]
-
o săptămână pentru a compune muzica filmului, crezând că ea nu o să facă față. Cornelia Tăutu a lucrat aproape fără oprire, trezindu-se în fiecare dimineață la ora 4 pentru a începe lucrul. Ea a compus muzica doar pe baza scenariului, nevăzând nicio secvență din film. În acea perioadă, i-a venit repartiția la telefon după șapte ani de așteptare, iar compozitoarea s-a dus la coadă cu partitura în mână, continuând să scrie în picioare în timp ce-și aștepta
Stejar – extremă urgență (film) () [Corola-website/Science/327665_a_328994]
-
narator, citește o scrisoare adresată fiului lor despre mama sa decedată. În ultimul moment al filmului, Pocahontas spune "Mamă, acum știu unde locuiești" în vreme ce filmul se încheie cu imagini cu natura din Lumea Nouă. Malick a început să lucreze la scenariul pentru filmul "Lumea nouă" la sfârșitul anilor 1970. După ce a realizat filmul "La hotarul dintre viață și moarte", Malick a lucrat la un film despre Che Guevara și revoluția sa eșuată din Bolivia. Când încă trebuia să se stabilească finanțarea
Lumea nouă (film din 2005) () [Corola-website/Science/327687_a_329016]
-
Ochi de urs este un film românesc din 1983, regizat de Stere Gulea după un scenariu care a adaptat "nuvela omonimă" a lui Mihail Sadoveanu. Rolurile principale au fost interpretate de Dragoș Pâslaru, Sofia Vicoveanca, Daniela Vlădescu, Iosif Stoian, Dorina Lazăr și Maria Pătrașcu. În ciuda împotrivirii mamei sale, dar cu încuviințarea tatălui ei, Irimie (Flavius Constantinescu
Ochi de urs (film) () [Corola-website/Science/327700_a_329029]
-
în pădure în brațele unei fetișcane blonde. Ajuns acasă, Culi îi spune mamei sale că a adus cu el și o copilă, iar nana Floarea îi răspunde că rânduiala lumii este ca omul să nu trăiască singur după încercări năprasnice. Scenariul filmului a fost scris de Stere Gulea și a adaptat nuvela "Ochi de urs" a lui Mihail Sadoveanu. Filmul a fost realizat în studiourile Centrului de Producție Cinematografică București. Regizor secund a fost Mariana Petculescu, iar operator filmări combinate Nora
Ochi de urs (film) () [Corola-website/Science/327700_a_329029]
-
de argint care sunt puse pe spatele țintelor acestora. Joe, un asasin "looper", se întâlnește cu el însuși atunci când varianta sa din viitor este trimisă în trecut pentru a fi ucisă de Joe și pentru a încheia astfel o "buclă". Scenariul filmului conține și tema paradoxurilor călătoriilor în timp. "Looper" a fost ales ca filmul de deschidere al Festivalului Internațional de Film de la Toronto din 2012. A avut premiera și a primit recenzii pozitive în Australia la 27 septembrie 2012 și
Looper: Asasin în viitor () [Corola-website/Science/327715_a_329044]
-
este un film românesc din 1976, regizat de Mihai Constantinescu după scenariul prozatorului Octav Pancu-Iași. Rolurile principale au fost interpretate de actorii Radu Beligan, Toma Caragiu, Valeria Gagialov, Micaela Caracaș, Colea Răutu și George Constantin. Subiectul filmului îl reprezintă primirea unui buchet de flori de către un medic egoist și insensibil și încercarea
Singurătatea florilor () [Corola-website/Science/327717_a_329046]
-
de flori. Pavel începe să reflecteze cu privire la viața sa. Amintirile medicului se termină aici, iar acesta iese din bar pentru a se întâlni cu fiica sa. Cei doi iau un taxi care era condus prin coincidență chiar de Grigore Pascu. Scenariul filmului a fost scris, conform contractelor, de Mihai Valter (75%) și Octav Pancu-Iași (25%), după o idee a dramaturgului Teodor Mazilu. Pe generic este creditat însă doar Octav Pancu-Iași. Filmul a intrat în faza de producție în martie 1975. Filmările
Singurătatea florilor () [Corola-website/Science/327717_a_329046]
-
Telefonul este un film românesc din 1992, regizat de Elisabeta Bostan după scenariul lui Ion Marinescu. Rolurile principale sunt interpretate de Mircea Diaconu, Carmen Galin, Rodica Mandache, Constantin Diplan, Magda Catone și Eusebiu Ștefănescu. Subiectul filmului îl reprezintă o aventură trăită de un inginer burlac cu o viață monotonă în compania unei femei
Telefonul (film din 1992) () [Corola-website/Science/327725_a_329054]
-
avea loc o petrecere aniversară, telefonul sună și Radu are surpriza să o audă la celălalt capăt al firului pe Anca. El iese în ploaie și se duce la cabina telefonică, unde o întâlnește pe femeia de care se îndrăgostise. Scenariul filmului a fost scris de Ion Marinescu. Filmările au avut loc în anul 1991. Filmul a fost realizat pe pelicule prelucrate în Studioul de Producție Cinematografică București. Regizor secund a fost Doina Cărădan. Redactor muzical a fost Anca Dumitrescu. Coreografia
Telefonul (film din 1992) () [Corola-website/Science/327725_a_329054]
-
între societatea occidentală și tradițiile comunității pakistaneze. O scenă în care un grup de copii aruncă cu produse alimentare în mătușa Yasminei prezintă o doamnă în vârstă ce își cere scuze pentru comportamentul copiilor. Intervenția acesteia nu fusese prevăzută în scenariu, ci s-a petrecut deoarece femeia credea că este vorba despre o întâmplare reală.
Yasmin (film din 2004) () [Corola-website/Science/327730_a_329059]
-
este un film românesc din 1977, regizat de Stere Gulea după un scenariu scris de romancierul Sorin Titel. Rolurile principale au fost interpretate de Florin Zamfirescu, Octavian Cotescu, Vasile Nițulescu, Mihai Pălădescu și Ion Caramitru. Subiectul filmului îl reprezintă reîntoarcerea unui tânăr absolvent de facultate ca profesor de matematică în satul natal, după ce
Iarba verde de acasă () [Corola-website/Science/327731_a_329060]
-
Mașinile au număr de înmatriculare de județul Argeș. Perioada în care se petrece acțiunea este anii '70 ai secolului al XX-lea. Pe o cruce de lemn din cimitir lângă care îngenunchează personajul Ștefan Corici stă scris: „Ana Corici 1927-1975”. Scenariul acestui film a fost scris de romancierul Sorin Titel (1935-1985); acesta a prezentat Casei de Filme 4 în februarie 1974 un scenariu literar intitulat „Zilele și nopțile unui profesor”. Realizarea filmului i-a fost încredințată lui Stere Gulea (debutant în
Iarba verde de acasă () [Corola-website/Science/327731_a_329060]
-
Pe o cruce de lemn din cimitir lângă care îngenunchează personajul Ștefan Corici stă scris: „Ana Corici 1927-1975”. Scenariul acestui film a fost scris de romancierul Sorin Titel (1935-1985); acesta a prezentat Casei de Filme 4 în februarie 1974 un scenariu literar intitulat „Zilele și nopțile unui profesor”. Realizarea filmului i-a fost încredințată lui Stere Gulea (debutant în filmele de lungmetraj), ca urmare a intervenției convingătoare a lui Toma Caragiu la autoritățile cinematografice din acea vreme. Gulea a realizat un
Iarba verde de acasă () [Corola-website/Science/327731_a_329060]