192,981 matches
-
pictoriță, a cărui observație cu totul întâmplătoare verifică adevărul că istoria se repetă: "Pe la noi pe acas(ă) nu sunt noutăți. Doar Camil a fost destituit din post. Acum așteaptă schimbarea guvernului pentru a putea fi reintegrat". O adevărată istorie literară în mers realizează "notele" și orice privește realitatea publicațiilor de provincie, mai puțin știute, care altfel s-ar păstra doar cu denumirea în fișele bibliotecilor. Le enumăr "Bacăul", cotidian de informație; "Revista Lipovei", revistă cultural-socială de interes local; "Slove", revistă
Viața documentelor by Cornelia Ștefănescu () [Corola-website/Journalistic/14597_a_15922]
-
comentariul amar al celui care îl expediază, "ce greu apare o revistă fără bani", "Dobrogea jună" și "Talazul", înțelegând după titlul fiecăreia că vin dinspre mare, "Ritmul vremii" de la Roman, fără a mai pune la socoteală o revistă ca "Salonul literar" de la Arad, al cărei redactor și director a fost chiar Al. T. Stamatiad. Sunt mai mult decât interesante scrisorile, unele dintre ele, pentru cât omenesc aduc la suprafață, citindu-le. Afecțiunea și admirația exprimate de dirigintele Oficiului de Telefoane din
Viața documentelor by Cornelia Ștefănescu () [Corola-website/Journalistic/14597_a_15922]
-
oricâtă critică ar cuprinde, și exprimarea punctului său atât de personal de vedere, dar sigur apreciativ, pe dată ce i-a atribuit lui Stamatiad textul deloc de neglijat din Istoria literaturii... Ceea ce mă surprinde, la atât de atent informatul istoric literar, este scăparea din vedere a greșelii din scrisoarea lui Th. Solacolu, referitoare la Rimbaud: "bateau rose", în loc de "bateau ivre". Baremi, în ceea ce mă privește, nu-l știu sensibil pe Rimbaud la paleta coloristică, și nici istoriile literare franceze, consultate, nu
Viața documentelor by Cornelia Ștefănescu () [Corola-website/Journalistic/14597_a_15922]
-
atent informatul istoric literar, este scăparea din vedere a greșelii din scrisoarea lui Th. Solacolu, referitoare la Rimbaud: "bateau rose", în loc de "bateau ivre". Baremi, în ceea ce mă privește, nu-l știu sensibil pe Rimbaud la paleta coloristică, și nici istoriile literare franceze, consultate, nu mă încurajează în a accepta îmbogățirea sumarului volumului de poezie al poetului francez. În privința contribuției la cunoașterea lui Baudelaire a "regretatei noastre colege, Liliana Țopa", am bucuria să contribui la ștergerea acestei amărăciuni existențiale a domnului Mihai
Viața documentelor by Cornelia Ștefănescu () [Corola-website/Journalistic/14597_a_15922]
-
an, "Analele Dobrogei" publică 15 catrene ale poetului persan, în traducerea lui D. Stoicescu. Tot aici este și un studiu. "Luptătorul" din 1922, la rubrica "Viața culturală" reproduce după " Ideea Europeană", câteva catrene. Sub titlul Rabayatele lui Omar Khayyam, "Universul literar" în 1925 publică 13 catrene în traducerea lui Gilbi (Anghel Pomescu) după versiunea franceză a lui Toussaint, în vreme ce cu doi ani mai înainte, în 1923, "Adevărul literar și artistic", la rubrica "Literatura străină", apropie cititorul român de lirica persană, prin
Viața documentelor by Cornelia Ștefănescu () [Corola-website/Journalistic/14597_a_15922]
-
reproduce după " Ideea Europeană", câteva catrene. Sub titlul Rabayatele lui Omar Khayyam, "Universul literar" în 1925 publică 13 catrene în traducerea lui Gilbi (Anghel Pomescu) după versiunea franceză a lui Toussaint, în vreme ce cu doi ani mai înainte, în 1923, "Adevărul literar și artistic", la rubrica "Literatura străină", apropie cititorul român de lirica persană, prin traducerea în proză de către Zaharia Stancu, a altor șapte catrene. Nu consider necesar să înregistrez aparițiile, cu începere din 1927, din "Plaiuri dobrogene" ori din "Propilee literare
Viața documentelor by Cornelia Ștefănescu () [Corola-website/Journalistic/14597_a_15922]
-
literar și artistic", la rubrica "Literatura străină", apropie cititorul român de lirica persană, prin traducerea în proză de către Zaharia Stancu, a altor șapte catrene. Nu consider necesar să înregistrez aparițiile, cu începere din 1927, din "Plaiuri dobrogene" ori din "Propilee literare", ale aceleiași lirici persane. Rețin, pentru a-l repune oarecum în drepturi pe Al. T. Stamatiad, anul 1927. În "Ritmul vremii", din noiembrie 1927 și ianuarie 1928, el publică sub titlul Din literatura persană, 140 de mici poeme. Înainte de apariția
Viața documentelor by Cornelia Ștefănescu () [Corola-website/Journalistic/14597_a_15922]
-
Rețin, pentru a-l repune oarecum în drepturi pe Al. T. Stamatiad, anul 1927. În "Ritmul vremii", din noiembrie 1927 și ianuarie 1928, el publică sub titlul Din literatura persană, 140 de mici poeme. Înainte de apariția volumului, în 1932. Istoria literară are multe capcane. Frumoasă este descoperirea și stăpânirea lor.
Viața documentelor by Cornelia Ștefănescu () [Corola-website/Journalistic/14597_a_15922]
-
într-un volum din 1921. Catastrofa fusese publicată anterior în 1919 în magazinul ilustrat Lectura pentru toți; o versiune în manuscris datează din noiembrie 1916, cînd Bucureștiul era ocupat de trupele germane. (Toate aceste informații utile ca situare de istorie literară le-am cules din volumul 2 al excelentei ediții critice Rebreanu, realizată de Niculae Gheran.) Nuvela Catastrofa este îndeobște prezentată ca un meritoriu exercițiu pregătitor pentru romanul Pădurea spînzuraților, căci marea lor temă comună pare să fie drama românilor ardeleni
Frica de a gîndi by Ion Simuț () [Corola-website/Journalistic/14572_a_15897]
-
cealaltă, derivă, de fapt, din acest fenomen care se așază el însuși pe un principiu cumulativ, pe un criteriu al multiplicității, dar numele care se întîlnesc aici demonstrează în mod nemijlocit vigoarea proiectului și densitatea construcției sale. În vreme ce autoritatea segmentului literar se sprijină pe numele lui Nicolae Manolescu, Gheorghe Grigurcu, Nicolae Breban, Constanța Buzea, Paul Miron, Ion Mureșan, Ion Papuc, Adrian Popescu, Ion Pop, Victor Felea, Andrei Marga, Alex. Ștefănescu, Eugen Simion, Alexandru Cistelecan, Lucian Vasiliu etc., cea a componentei artistice
O nouă publicație: Grai - Despre locvacitatea barocă by Pavel Șușară () [Corola-website/Journalistic/14529_a_15854]
-
diferite, este la un pas de a comunica mesaje incoerente nu numai din punct de vedere formal, ci și dintr-o perspectivă mult mai gravă, cum ar fi aceea axiologică. Mutatis mutandis, exact aceleași disfuncții se regăsesc și în segmentul literar. Alături de texte remarcabile, unele de-a dreptul antologice, se insinuează destule de un nivel cu totul irelevant. Riscul major al unei publicații tematice - de fapt riscul oricărei acțiuni cu o tematică bine precizată în prealabil - este acela de a sacrifica
O nouă publicație: Grai - Despre locvacitatea barocă by Pavel Șușară () [Corola-website/Journalistic/14529_a_15854]
-
acea "libertate a iubirii" ca singură libertate importantă în existența lui țesută din "mândrie și dezolare", precum și în opera lui de o iremediabilă melancolie. Cât privește homosexualitatea poetului (despre care s-a vorbit mult, poate chiar prea mult în presa literară, la fel ca la centenarul lui Lorca), important mi se pare accentul pus cu ani în urmă de Octavio Paz: "Cernuda nu a apărat dreptul homosexualilor de a-și trăi viața (aceasta este o problemă de legislație socială), ci a
Centenar Luis Cernuda by Andrei Ionescu () [Corola-website/Journalistic/14581_a_15906]
-
întors) e vorba, printre altele, în filmul lui Cristian Mungiu, Occident, care, după selecția de la Cannes, din Quinzaine, și-a început turneul internațional cu o victorie pe teren propriu, la Cluj. Pînă la premiera din toamnă, iată, pentru cititorii României literare, cîteva date de avanpremieră. Cristian Mungiu (fratele!) are 34 de ani, a studiat mai întîi Filologia, apoi regia de film și se află la ora debutului în lungmetraj. Un debut cu buget mic, cu numai 50% fonduri de stat (CNC
Cum se înmulțesc bananele by Eugenia Vodă () [Corola-website/Journalistic/15076_a_16401]
-
atît modernistă, cît comunistă la origine). Nu există deci cuvinte de prisos, totul este fixat în fraze de o teribilă claritate, și destine întregi șînt construite în numai cîteva zeci de pagini. O carte, deci, prea puțin înscrisă în "tradiția literară românească". Ceea ce, în cazul Farsei, se dovedește a nu fi un lucru tocmai rău...
Scrisul profesionist by Cristina Ionica () [Corola-website/Journalistic/14742_a_16067]
-
toți ceilalți de altfel - iată ce-mi dă încrederea să scriu mai departe (și sper că dă și forță rândurilor pe care le scriu). LV. Ca să încheiem acest interviu, ce aștepți de la poezie și cum ar trebui să reacționeze critica literară? Ce întrebare ai fi vrut să ți se pună în interviuri și totuși nu ți-a fost adresată niciodată? RF. Cred că va trebui să prelungim interviul ca să descopăr ce întrebare aș fi vrut să mi se pună în interviuri
Ruth Fainlight: Scriitorii pot schimba lumea by Lidia Vianu () [Corola-website/Journalistic/14609_a_15934]
-
au scos vinovat de plagiat pe coordonatorul manualului, care, întîmplător, este chiar Președintele Academiei. N-are nici o vină dl E. Simion, în afară de aceea, poate, de a-și fi ales prost colaboratoarea. Celălalt colaborator, dl Daniel Cristea Enache, e un critic literar cunoscut (a primit Premiul României literare pentru debut pe anul 2001). Din păcate, d-sa n-are decît o contribuție modestă cantitativ în economia manualului. A propos de plagiat: un număr dublu (663-664) din revista franceză Critique se ocupă de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-website/Journalistic/14639_a_15964]
-
coordonatorul manualului, care, întîmplător, este chiar Președintele Academiei. N-are nici o vină dl E. Simion, în afară de aceea, poate, de a-și fi ales prost colaboratoarea. Celălalt colaborator, dl Daniel Cristea Enache, e un critic literar cunoscut (a primit Premiul României literare pentru debut pe anul 2001). Din păcate, d-sa n-are decît o contribuție modestă cantitativ în economia manualului. A propos de plagiat: un număr dublu (663-664) din revista franceză Critique se ocupă de istoria, formele și aspectele legislative ale
Actualitatea by Cronicar () [Corola-website/Journalistic/14639_a_15964]
-
locul rezervat pe vremuri execuțiilor capitale. Timpul trece, istoria se uită, piața Morimont e reamenajată și devine, sub numele lui Zola, una din cele mai frumoase din Dijon, "rezervată adepților lui Epicur", după cum scrie un ziar local. "Doi tineri critici literari au părăsit redacția României literare pentru simplul motiv că refuzau să tămîieze ierarhiile literaturii române din anii comunismului", scrie dl C. Nistorescu în editorialul EVENIMENTULUI ZILEI din 23 oct. Dacă toate informațiile pe care dl C.N. își bazează articolele sînt
Actualitatea by Cronicar () [Corola-website/Journalistic/14639_a_15964]
-
capitale. Timpul trece, istoria se uită, piața Morimont e reamenajată și devine, sub numele lui Zola, una din cele mai frumoase din Dijon, "rezervată adepților lui Epicur", după cum scrie un ziar local. "Doi tineri critici literari au părăsit redacția României literare pentru simplul motiv că refuzau să tămîieze ierarhiile literaturii române din anii comunismului", scrie dl C. Nistorescu în editorialul EVENIMENTULUI ZILEI din 23 oct. Dacă toate informațiile pe care dl C.N. își bazează articolele sînt la fel de corecte, atunci avem serioase
Actualitatea by Cronicar () [Corola-website/Journalistic/14639_a_15964]
-
literaturii române din anii comunismului", scrie dl C. Nistorescu în editorialul EVENIMENTULUI ZILEI din 23 oct. Dacă toate informațiile pe care dl C.N. își bazează articolele sînt la fel de corecte, atunci avem serioase îndoieli cu privire la onestitatea ziarului. Cei doi tineri critici literari nu puteau părăsi o redacție din care nu făceau parte - erau doar colaboratori - și, în plus, nimeni nu le-a propus vreodată să tămîieze, cum zice într-o românească proprie dl C.N., ierarhiile vechi. Am citit și articolul dlui C.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-website/Journalistic/14639_a_15964]
-
pe unii dintre noi, autorul nu spune că ar fi fost obligat să scrie altfel decît crede. Cronicarul nu e de părere, totuși, că dl C.R. trebuia să intre atît de repede în polemică. Multă, prea multă grabă! Un critic literar se cuvine să-și controleze umoarea, chiar neagră. A propos de Evenimentul zilei: relatînd în numărul de duminică, 27 octombrie, dezbaterea de la Clubul Prometheus despre Legea Pruteanu, autorul notei uită (ce curios!) că a fost vorba de Întîlnirile "României literare
Actualitatea by Cronicar () [Corola-website/Journalistic/14639_a_15964]
-
literar se cuvine să-și controleze umoarea, chiar neagră. A propos de Evenimentul zilei: relatînd în numărul de duminică, 27 octombrie, dezbaterea de la Clubul Prometheus despre Legea Pruteanu, autorul notei uită (ce curios!) că a fost vorba de Întîlnirile "României literare". Scuzele unei salvări tragice Cîțiva dintre comentatorii presei centrale și-au enunțat punctul de vedere despre terorism după tragedia de la Teatrul de Varietăți din Moscova și după arestarea suspecților pentru crimele în serie de la Washington atribuite, generic, unui lunetist. Editorialistul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-website/Journalistic/14639_a_15964]
-
mai multe căsuțe ca un tabel insolit. Duc săgeata la "New" (laptopul are mouse încorporat) și pe ecran îmi apare o comandă imperativă: "Compose a mail message". În căsuța TO scriu "corlucpa@mailbox.ro". În căsuța SUBJECT scriu "Interviu România literară". Domnule Profesor Paul Cornea, iată debutul dialogului nostru intermediat de o realizare a tehnicii la care nu aveam acces în urmă cu nu mulți ani. Locuim în același oraș, aș putea să vin cu întrebările acasă la dv. Mi-ați
Paul Cornea by George Arion () [Corola-website/Journalistic/14042_a_15367]
-
trebuit să-și caute o slujbă de timpuriu, ca să-și întrețină familia. A fost un autodidact, neputându-și duce la capăt nici măcar studiile gimnaziale. Era însă un mare cititor și iubitor de carte. Își rupea de la gură ca să cumpere noutățile literare semnificative și câteva reviste săptămânale. De profesie tehnician în arte grafice, a lucrat prin diverse tipografii. Prin 1927 a fost conducător tehnic la "Cartea medicală", unde se tipăreau "Biletele de papagal". Având un adevărat cult pentru Arghezi, își amintea mereu
Paul Cornea by George Arion () [Corola-website/Journalistic/14042_a_15367]
-
împrejurările au permis-o, în toamna lui 1944, m-am grăbit să mă înscriu la Litere - Filozofie și Drept. - Cum v-ați apropiat de lumea cărților? Să nu-mi spuneți că printre primele cărți citite a figurat și o istorie literară că nu vă cred... Citeați cumva cu creionul în mână? Alcătuiați fișe? - Ca să pătrund în lumea cărților, nu mi-a trebuit nici un efort. M-am născut între cărți. Nu prea aveam multe catrafuse în casă, în schimb cărți și reviste
Paul Cornea by George Arion () [Corola-website/Journalistic/14042_a_15367]