192,981 matches
-
și se înmulțeau cu prodigalitatea unor flori de cîmp. Caracteristică era și marea lor eterogenie: literatura bună se învecina cu maculatura, broșuri disparate din vechea serie a "Revistei ideii" a lui Panait Mușoiu se amestecau cu numere recente din "Adevărul literar" și "Însemnări ieșene". Mândria tatei consta în colecțiile complete ale "Vieții românești" interbelice și a "Biletelor de papagal". Un volum conținând câteva specimene rarisime ale revistelor de avangardă (între ele " Unu", "75 HP", "Contimporanul" lui Vinea etc.) se află acum
Paul Cornea by George Arion () [Corola-website/Journalistic/14042_a_15367]
-
Parme, descifrată, cu mari eforturi, prin clasa a patra de liceu. Cartea m-a încântat atât de mult, încât, sforțându-mă s-o duc la capăt, cu ajutorul unui dicționar, am sfârșit prin a învăța acceptabil limba... - Dialoghez cu un istoric literar. Înainte însă de a cunoaște istoria literaturii ați venit în contact cu istoria pe care o trăim cu toții. Care au fost "semnele vremii" care vi s-au dezvăluit mai întâi? - Mi-am făcut liceul în timpuri sumbre. Semnalele pe care
Paul Cornea by George Arion () [Corola-website/Journalistic/14042_a_15367]
-
o regret. Ea nu-mi face onoare. Așa cum am mai spus-o, mi-a lipsit curajul de a intra în dizidență. Mi-am ales însă un profil jos, m-am retras din orice activitate publică, m-am refugiat în teoria literară, un domeniu în care puteam lucra liber, fără compromisuri. Și până în decembrie 1989 n-am făcut nimic care să servească regimului, desigur în afara faptului că am continuat să-mi exercit meseria de profesor... - Ați scris - pentru sertar - poezii, romane. Singur
Paul Cornea by George Arion () [Corola-website/Journalistic/14042_a_15367]
-
de sociologie dobândite la prelegerile lui Gusti și Stahl, am fost făcut pulbere de unul dintre șefii ideologici ai epocii, istoricul Mihai Roller. Mai rău, mult mai rău mi-a ieșit tentativa de colaborare cu o rubrică permanentă la "Revista literară". Încântat de un articol despre N. Iorga, din "Studentul român", Miron Radu Paraschivescu îmi propusese să țin o cronică literară regulată. Nu era chiar ce vroiam - pe-atunci mă interesau îndeosebi istoria și sociologia - dar Miron a stăruit în felul
Paul Cornea by George Arion () [Corola-website/Journalistic/14042_a_15367]
-
istoricul Mihai Roller. Mai rău, mult mai rău mi-a ieșit tentativa de colaborare cu o rubrică permanentă la "Revista literară". Încântat de un articol despre N. Iorga, din "Studentul român", Miron Radu Paraschivescu îmi propusese să țin o cronică literară regulată. Nu era chiar ce vroiam - pe-atunci mă interesau îndeosebi istoria și sociologia - dar Miron a stăruit în felul său febril și afectuos. În cele din urmă, am acceptat și m-am hotărât să încep cu un articol programatic
Paul Cornea by George Arion () [Corola-website/Journalistic/14042_a_15367]
-
public de "demascare" la Ministerul Culturii. Ceea ce nu i-a împiedicat pe șefi ca peste o lună să mă numească, în pofida protestelor mele (nu voiam "decât" să mă întorc la catedră), director general al studioului de filme artistice... - Alegerea istoriei literare a însemnat descoperirea unui refugiu, a unei oaze mai puțin amenințată de presiunea cotidiană, în care se putea vorbi liber și cu mai multă sinceritate? - La origine, a fost altceva. Căutam, în ultimii ani de facultate, un domeniu de specializare
Paul Cornea by George Arion () [Corola-website/Journalistic/14042_a_15367]
-
des Lu-mieres a lui D. Popovici, o alternativă scientistă plauzibilă a criticii călinesciene, mi-a venit ideea unui tip de abordare care să împace cele două polarități spre care înclinam deopotrivă, fără să mă decid. M-am gândit la istoria literară ca la o sinteză a celor două iubiri: pentru literatură și pentru conceptual, pentru perspectiva "aproapelui" și pentru perspectiva "departelui"... Nu e mai puțin adevărat ceea ce ai enunțat ipotetic, că, în anii național-comunismului (practic, am reînceput să public de la începutul
Paul Cornea by George Arion () [Corola-website/Journalistic/14042_a_15367]
-
literatură și pentru conceptual, pentru perspectiva "aproapelui" și pentru perspectiva "departelui"... Nu e mai puțin adevărat ceea ce ai enunțat ipotetic, că, în anii național-comunismului (practic, am reînceput să public de la începutul anilor ’60, prima mea carte e din 1962), istoria literară mi-a servit și ca "oază", ca refugiu. - De ce ați ales secolul al XIX-lea? Cred că-i cunosc pe pașoptiști mai intim decât pe cei mai apropiați prieteni" - afirmați într-un text. V-ați regăsit în vreunul dintre ei
Paul Cornea by George Arion () [Corola-website/Journalistic/14042_a_15367]
-
puse la dispoziția participanților am realizat cât de similare, de fapt identice, sunt ele cu cele folosite în România și, probabil în toate fostele țări socialiste. Ar trebui realizat un studiu de literatură comparată pentru urmărirea circulației motivelor și imaginilor "literare" prin lagărul socialist. Sentimentul pe care l-am avut a fost că formulele și temele au fost stabilite la Moscova și transmise de acolo tuturor țărilor satelite. Iată câteva exemple referitoare la evenimentele din 17 iunie 1953: - "guvernul Adenauer este
Lecția istoriei by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-website/Journalistic/14668_a_15993]
-
din spiritul lui Lenin udat cu sângele lui Stalin partidul, partidul, partidul". Splendid! Nu cred să poată fi găsit un exeget care să realizeze un comentariu la nivelul acestor versuri mobilizatoare. Ar trebui alcătuită o antologie a capodoperelor de imbecilitate literare produse de realismul socialist în toate țările supuse după război de tancurile lui I.V. Stalin. Și, poate un studiu axiologic va stabili în ce țară a fost atinsă culmea stupidității.
Lecția istoriei by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-website/Journalistic/14668_a_15993]
-
Ioana Pârvulescu Stefan Jonsson (n.1961) este critic literar și redactor la Dagens Nyheters, cel mai important cotidian din Stockholm. Între 1998 și 2000 a fost bursier la Getty Research Institute din Los Angeles. Umanistul Stefan Jonsson se întrevede în toate cele patru cărți scrise pînă acum, care au
Stefan Jonsson - Musil și orașul by Ioana Pârvulescu () [Corola-website/Journalistic/14682_a_16007]
-
care este atașată o planșă mobilă." În opinia lui, această bucată de lemn își pierde funcția în modernitate, ea aparținând unui stadiu anterior de dezvoltare socială. Încercând să explice de ce ușile și-au pierdut importanța, Musil invocă un bizar motiv literar: ușa era cândva locul unde se asculta ceea ce se spunea în camera alăturată și "ce de taine puteai afla uneori! Contele își renegase fiica vitregă, iar eroul, care ar fi trebuit să se însoare cu ea, auzise la timp cum
Stefan Jonsson - Musil și orașul by Ioana Pârvulescu () [Corola-website/Journalistic/14682_a_16007]
-
de fapt cu acest geniu german nu e definitiv clar nici astăzi, deși majoritatea specialiștilor înclină să creadă că poetul a suferit de o formă de schizofrenie. " Cazul" Hölderlin i-a preocupat de-a lungul timpului pe istoricii și criticii literari, pe psihologi, sociologi și psihiatri. Puțini au avut însă acces la ansamblul textelor scrise de poet după înstrăinarea lui de lume. Și mai puțini cunosc amănuntele extraordinare ale tragicului său destin. Cercetătorul belgian Alain Préaux a adunat în volumul Proză
Wilhelm Waiblinger: Viața, poezia și nebunia lui Hölderlin - mărturie de epocă by Irina Airinei () [Corola-website/Journalistic/14734_a_16059]
-
redacționale își asumă dificultățile, și așa se face că apar destule numere-dosar, pe care cititorul sufocat de hîrtii nu se indura să le arunce după lectură fiindcă îi pot fi necesare odată (să nu ne amăgim: majoritatea cumpărătorilor de reviste literare sînt azi "oameni de specialitate": scriitori, editori, profesori de literatură...)* RAMURI nr.9 e un asemenea număr tematic, dedicat în întregime lui I.D. Sîrbu, la aniversarea a 80 de ani de la naștere și comemorarea unui deceniu de la moarte. Unui subiect
Actualitatea by Cronicar () [Corola-website/Journalistic/17543_a_18868]
-
dar mai ales se uită că, dincolo de un plus de pitoresc... oltenesc, lumea turcita era de găsit în epoca și la Cluj, ori București, ba chiar și la Moscova. Isarlîkul este un univers tot atît de fictiv că orice univers literar - un model esențializat al unei lumi aberante." În greșeală această pare a cădea Ion Militaru, care crede că imaginea nedreaptă a Craiovei, ca un loc al degradării și descompunerii morale, din românul postum al lui I.D. Sîrbu, se datorează firii
Actualitatea by Cronicar () [Corola-website/Journalistic/17543_a_18868]
-
alchimie ale cărei ingrediente, bine dozate, au dat aparentă unei justeți și a unui adevăr." De o cu totul altă părere e Alexandru Dincă, un funcționar din fosta conducere a Naționalului craiovean, care i-a fost coleg și amic secretarului literar: "Ce pot afirmă cu certitudine și în deplină cunoștință de cauză este că pentru Gary, Craiova nu a însemnat ăexilulă așa cum mai susțin unele persoane. Din contră, a însemnat matcă prin care s-a eliberat de complexul ratării ce-l
Actualitatea by Cronicar () [Corola-website/Journalistic/17543_a_18868]
-
Rodica Bin Prezentând în nr. 47 al Românie literare romanul epistolar Emil Cioran - Friedgard Thoma, apărut recent în Germania, promiteam un interviu cu Friedgard Thoma. Mă țin acum de cuvânt. Apropierea de autoarea acestui inedit roman epistolar s-a făcut, empatic, firesc, într-o seară de sfîrșit de noiembrie
Cu Friedgard Thoma despre Emil Cioran: Iubire și scrisori by Rodica Bin () [Corola-website/Journalistic/15684_a_17009]
-
continua însă drumul prin traducerea ei în România. Ea este mărturia ultimei mari iubiri a lui Cioran, cîtă vreme nu vor apărea și alte scrisori, din partea unor alte admiratoare ale operei lui Nu, nu este cazul (rîde). Ce alte planuri literare aveți legate de Emil Cioran ? Mai întîi trebuie să avem grijă ca să nu survină neplăceri de la Paris. Scriu un roman în a cărui a treia parte voi integra adevărata poveste pe care aici în volumul de corespondență, nu am evocat
Cu Friedgard Thoma despre Emil Cioran: Iubire și scrisori by Rodica Bin () [Corola-website/Journalistic/15684_a_17009]
-
decît foarte curioși. Interviu de Rodica Binder * Ulrich Horstmann, cel care a îndemnat-o pe Friedgard Thoma să scrie acest roman epistolar, este autorul mai multor eseuri, cărți de filozofie, culegeri de aforisme, romane, piese de teatru. Laureat al pemiului literar Kleist, Ulrich Horstmann, literat și filolog, este profesor la Institutul de anglistică și americanistică al Universității din Giessen. El a fost în repetate rînduri invitatul unor emisiuni la radio și televiziunea germană. El este între altele autorul renumitului eseu "Das
Cu Friedgard Thoma despre Emil Cioran: Iubire și scrisori by Rodica Bin () [Corola-website/Journalistic/15684_a_17009]
-
științifică asupra istoriei, obiceiurilor și limbii țiganilor. Revenit în țară, a continuat să desfășoare o bogată activitate cultural-științifică, din care menționăm repere ca editarea în colecția „Arhiva istorică” a celor șase volume din „Letopisețele Valahiei și Moldovei”, fondarea revistei „Dacia Literară”, remarcându-se, în același timp, ca un profesor strălucit la Academia Mihăileană din Iași. Susținător înflăcărat al unionismului, înființează ziarul „Steaua Dunării”, este printre inițiatorii constituirii „Societății Unirea” (25 mai 1856) și ai Comitetului Central al Unirii de la Iași. Începea
Mihail Kogălniceanu: un ctitor al României moderne by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296315_a_297644]
-
întâmplat vreodată să fiu nemulțumit de învățăturile ce le-am dat”. La rândul său, acad. D. Panaitescu - Perpessicius a predat timp de 25 de ani la „Matei Basarab”, aducând instituției renumele său și valoarea operei sale de istoric și critic literar, folclorist, eseist și poet român, cercetător și editor al operei eminesciene. Din galeria profesorilor de marcă ai prestigiosului liceu bucureștean fac parte, de asemeni, o serie de alți membri ai Academiei Române, cum ar fi Sava C. Atanasiu, director al Institutului
Tradiţie de înaltă ţinută by Viorica Popa () [Corola-website/Journalistic/296329_a_297658]
-
eminesciene. Din galeria profesorilor de marcă ai prestigiosului liceu bucureștean fac parte, de asemeni, o serie de alți membri ai Academiei Române, cum ar fi Sava C. Atanasiu, director al Institutului de Geologie al Universității București, Nicolae Cartojan, cercetător și istoric literar, pedagog și publicist, Ion Băncilă, geolog renumit pentru sisteme de baraje, literatul și filosoful Gabriel Țepelea, un reputat om de cultură decorat cu Legiunea de Onoare a Franței. Faptul că liceul „Matei Basarab” a avut dintotdeauna un corp profesoral de
Tradiţie de înaltă ţinută by Viorica Popa () [Corola-website/Journalistic/296329_a_297658]
-
Un nume puțin cunoscut de marele public, azi, ca să nu spun total uitat, dar cunoscut și venerat în mediul academic român și elen, pentru că - în ceea ce privește pe români - numitul Zappa a fost cel dintâi și cel mai important donator al Societății Literare Române (1866), întâia denumire cu care a apărut Academia Română. De numele lui Evanghelie Zappa se mai leagă o prioritate în lumea europeană, și anume resuscitarea, după 1500 de ani, a Jocurilor Olimpice. Acest fapt a intrigat și intrigă, observ, pe Horia
O reparaţie morală aşteptată – Românul Zappa, pionier al renaşterii Olimpiadei moderne () [Corola-website/Journalistic/296327_a_297656]
-
serie de expoziții tematice, între care cea dedicată Primului Război Mondial - Neutralitatea României în primii doi ani, o certă reușită care anunță manifestările prin care urmează să fie întâmpinat și celebrat cu mare atenție și emoție momentul aniversării Marii Uniri.În ceea ce privește anul literar, nu este mare lucru de spus, în afara faptului că Premiul de poezie „Eminescu”, oferit de Consiliul Local Botoșani, a stârnit la această ediție polemici, disproporționate am spune, ceea ce va aduce noi dificultăți în continuarea tradiției acestui unic Premiu de poezie
Semne bune, promiţătoare by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296345_a_297674]
-
român, Mihail Sadoveanu. A intrat în literatura română cu o forță incredibilă, publicând în 1904 patru volume de proză, cărți care prefigurează principala temă a scrisului său - trecutul istoric. Debutul său atât de furtunos atrage atenția cititorilor și, deopotrivă, criticii literare. Desigur, Mihail Sadoveanu mai publicase în reviste, a fost inițial un apropiat al „Sămănătorului”, o publicație tradiționalistă, dar nu conservatoare, pentru ca apoi să se apropie de „Viața Românească”, o revistă care își propunea să modernizeze literatura, apropiindu-se de ideologia
Mihail Sadoveanu – cel mai mare prozator român by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296396_a_297725]