19,515 matches
-
redea profunzimea ideilor cuprinse în text, să ni le apropie, să ne îndemne la reflecție. Spectacolul radiofonic Alegerea reprezintă un remarcabil act de cultură, de mare profunzime și intelectualitate și, totodată, un gest de iubire și de gratitudine față de Famila Regală a României.
O piesă scrisă de Regele Mihai și Regina Ana, la Radio România by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104692_a_105984]
-
cu toate că niciodată nu a adăpostit un tezaur. Monumentul îmbină elementele orientale cu cele de sorginte romană. Potrivit unor specialiști, construcția ar data din primul secol î.Ch, iar scopul ridicării monumentului a rămas un mister până în zilele noastre. Având morminte regale, monumentul a primit numele de "Tezaur" ca urmare a legendelor despre hții care și-ar fi ascuns aici comorile. Aici, toți turiști, care sunt în număr impresionant, se opresc pentru a imortaliza imaginile fantastice și sub presiunea localnicilor pentru a
Petra, misterul orașului ascuns din deșertul Iordaniei-GALERIE FOTO by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/105014_a_106306]
-
a lungul Căii Târgoviște. Intrarea se făcea direct din Calea Târgoviștei, și, în față, era o grădină cu o alee centrală numită ''curtea călătorilor''. În perioada 1895-1896 a fost construită o nouă aripă a gării, prevăzută și cu un "salon regal", restaurat în forma originală din timpul lui Carol I, și inaugurat la 1 decembrie 2013, de către principesa Margareta și principele Radu. La 1/13 aprilie 1890 s-a dat în funcțiune centrala telefonică a Gării de Nord, având inițial 25 de linii
Gara de Nord, la un pas să fie demolată de Nicolae Ceaușescu by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/105021_a_106313]
-
supraterane pentru traversarea liniilor ferate, dar și legarea gării la rețeaua de metrou prin realizarea în 1988, a stației de metrou Gara de Nord. În aceeași perioadă, traficul feroviar a cunoscut o creștere enormă. Alteța Sa Principesa Margareta și Prințul Radu în trenul regal, după inaugurarea Salonului Regal din Gara de Nord, de Ziua națională în 2013 Impresionanta clădire a gării este inclusă în Lista Monumentelor Istorice din România având codul B-II-m-B-18803. Ultimele lucrări de reabilitare a clădirii Gării de Nord au avut loc între anii 1997 și
Gara de Nord, la un pas să fie demolată de Nicolae Ceaușescu by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/105021_a_106313]
-
ferate, dar și legarea gării la rețeaua de metrou prin realizarea în 1988, a stației de metrou Gara de Nord. În aceeași perioadă, traficul feroviar a cunoscut o creștere enormă. Alteța Sa Principesa Margareta și Prințul Radu în trenul regal, după inaugurarea Salonului Regal din Gara de Nord, de Ziua națională în 2013 Impresionanta clădire a gării este inclusă în Lista Monumentelor Istorice din România având codul B-II-m-B-18803. Ultimele lucrări de reabilitare a clădirii Gării de Nord au avut loc între anii 1997 și 1999, și au constat
Gara de Nord, la un pas să fie demolată de Nicolae Ceaușescu by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/105021_a_106313]
-
britanică a fost complice la această conspirație, care nu a investigat și nu a prezentat știrile conforme cu realitatea. Diana trebuia înlăturată. Era cea mai puternică femeie din lume, adulată. O căsătorie cu un musulman era de neconceput pentru curtea regală. Keith Allen, realizatorul filmului despre moartea prințesei Diana, a explicat faptul că filmul său a fost interzis, el neputând să-l difuzeze nicăieri în lume. Allen a prezentat într-un interviu câteva din problemele pe care filmul le prezintă. În
Moartea prințesei Diana, o nouă variantă despre teoria conspirației by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/105058_a_106350]
-
prințesei și să dezvăluie câteva dintre secretele frumuseții acesteia. Prințesa Ukok era îmbrăcată într-o rochie lungă din mătase chinezească și purta o pereche de cizme decorate cu motive complexe. În acea epocă, mătasea chinezească era îngropată doar în mormintele regale ale populației Pazyryk. Întrucât era mai scumpă decât aurul, mătasea chinezească oferă un indiciu prețios despre statutul oficial al persoanelor înhumate în regiune. Capul ei era complet ras, însă prințesa purta o perucă din păr de cal. Chipul și gâtul
Chipul unei prințese tatuate, moartă în urmă cu 2.500 de ani, a fost recreat de cercetători -FOTO- () [Corola-website/Journalistic/105176_a_106468]
-
fost realizate în perioada între 500 î.Ch. ȘI 500 d.Ch., dar nimeni nu cunoaște în ce scop au fost făcute. Unii cercetători susțin că figurile fac parte dintr-un calendar astronomic. Mai tarziu au abandonat această teorie. Orientarea fluturilor regali Milioane de fluturi din America de Nord efectuează 2000 de kilometri, spre sud, pentru a evita iarnă. În 1976, un grup de cercetători au urmărit grupul de fluturi și au constatat că aceștia au trecut 15 vârfuri muntoase, pentru a se adăposti
FENOMENE stranii CARE sfidează legile fizicii () [Corola-website/Journalistic/105194_a_106486]
-
Apparatus 22 a participat la nenumărate festivaluri și expoziții precum Bienala de Artă Contemporană (Veneția), Muzeul de Artă Modernă MUMOK (Viena), Ujazdowski Castle CCA, Varșovia, Steirischer Herbst, Graz, Akademie Schloss Solitude, Stuttgart, Muzeul de Artă Contemporană, București, KunstMuseum Linz, Academia Regală de Arte Frumoase din Bruxelles etc. În prezent, membrii colectivului lucrează în București și în Bruxelles. Renumit pentru colecțiile de artă modernă și design din întreaga lume, Muzeul de artă contemporană Stedelijk din Amsterdam este o atracție turistică și un
Colectivul de artă „Apparatus 22”, la Muzeul de artă contemporană Stedelijk din Amsterdam by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105407_a_106699]
-
În foaierul Ateneului Român a avut loc lansarea cărții-album Povestea Castelului Peleș, scrisă de Alteța Sa Regală Principele Radu al României, apărută la editura Curtea Veche Publishing. Evenimentul, care s-a desfășurat în prezența Altețelor Lor Regale Principesa Moștenitoare Margareta a României și Principele Radu al României, a fost precedat de un Concert al Corului Regal. Au vorbit la lansare Andrei Dimitriu, director general al Filarmonicii „George Enescu”, istoricul Georgeta Filitti,arh. Augustin Ioanși Irén Arsene Máté
„Povestea Castelului Peleș". Lansare Regală la Ateneul Român by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105404_a_106696]
-
Alteța Sa Regală Principele Radu al României, apărută la editura Curtea Veche Publishing. Evenimentul, care s-a desfășurat în prezența Altețelor Lor Regale Principesa Moștenitoare Margareta a României și Principele Radu al României, a fost precedat de un Concert al Corului Regal. Au vorbit la lansare Andrei Dimitriu, director general al Filarmonicii „George Enescu”, istoricul Georgeta Filitti,arh. Augustin Ioanși Irén Arsene Máté directorul general al editurii. Prezentarea cărții a fost urmată de o sesiune de autografe. Castelul Peleș Sosirea Principesei Moștenitoare
„Povestea Castelului Peleș". Lansare Regală la Ateneul Român by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105404_a_106696]
-
este expresia ultimă a dorinței de afirmare și legitimare a poporului român între națiunile moderne ale Europei. Cum orice castel are o poveste, se cuvenea să aibă și Peleșul una, iar aceasta este dezvăluită chiar de unul dintre membrii Familiei Regale. Erudită, minuțioasă, adeseori inedită, superb ilustrată, Povestea Castelului Peleșeste cea mai izbutită monografie de până acum a acestui fascinant și glorios simbol al României. “După Crăciun și după sfârșitul de an 2016, când ne-am întors la Săvârșin de la reședința
„Povestea Castelului Peleș". Lansare Regală la Ateneul Român by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105404_a_106696]
-
de stat modern, am simțit bucurie și inspirație. A fost ca și cum aș fi deschis o altă ușă a castelului, pătrunzând într-o încăpere pe care nu o mai văzusem vreodată. Cred că este prima oară când un membru al Familiei Regale scrie o carte despre castel. Aceasta oferă cititorului o perspectivă personală, din interiorul familiei, asupra edificiului și asupra destinului său, mai degrabă decât o pagină istorică, de arhitectură, politică ori literară. În cursul anului 2016, sărbătorirea celor 150 de ani
„Povestea Castelului Peleș". Lansare Regală la Ateneul Român by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105404_a_106696]
-
îndoială Castelul Peleș”. Volumul de față cuprinde citate largi dintr-o prețioasă publicație. Mihai Haret (1884-1940) a fost un însuflețit promotor al turismului românesc, pasionat de istorie, de geografie și de farmecul naturii țării noastre. A fost membru al Societății Regale Române de Geografie, patronată de Regele Carol I, și a scris lucrări entuziaste, cu detalii și cu povești încântătoare, despre multe locuri pitorești din România. Lui i se datorează, printre altele, o monografie a Castelului Peleș, publicată de Editura Cartea
„Povestea Castelului Peleș". Lansare Regală la Ateneul Român by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105404_a_106696]
-
Andrei Dimitriu, director general al Filarmonicii George Enescu Egală ca importanță pentru această carte a fost lucrarea semnată în anul 2013 de Ruxanda Beldiman, Mircea Hortopan, Narcis Dorin Ion și Sorin Vasilescu, intitulată Karel Zdeněk Líman : Arhitectul ceh al Casei Regale a României. Este rodul inițiativei entuziastului ambasador Jiří Šitler, care a reprezentat cu cinste Republica Cehă la București în anii 2010-2015. Volumul este scris cu competență și cu o deosebită atenție pentru detaliul istoric, fiind citat de multe ori în
„Povestea Castelului Peleș". Lansare Regală la Ateneul Român by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105404_a_106696]
-
cea mai amănunțită cercetare referitoare la arhitectura castelului, la operele de artă ce-i compun colecțiile și la sensurile multiple (metaforice și practice) pe care suveranul le-a dat edificiului. Autoarea plasează, istoric și arhitectural, Castelul Peleș în contextul reședințelor regale sau princiare ale continentului, găsindu-i locul în extraordinara familie istorică, politică și artistică a acestora. Ruxanda Beldiman studiază influența distinctă a celor două mari perioade de lucru la castel, cea condusă de arhitectul Johannes Schulz , din 1873 până în 1883
„Povestea Castelului Peleș". Lansare Regală la Ateneul Român by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105404_a_106696]
-
cinci monografii istorice, semnate de Jacob von Falke (Das Rumänische Königsschloss Pelesch, în 1893), Léopold Bachelin (Le château royal de Pelesch, Paris, 1893), Paul Lindenberg (Schloss Pelesch und seine Bewohner, Berlin, 1913), Mihai Haret (Castelul Peleș, monografie istorică-geografică-turistică-pitorească-descriptivă a castelelor regale din Sinaia cu împrejurimile lor, București, 1924) și Alexandru Tzigara-Samurcaș (Castelul Peleș, 1883-1933, București, 1933). Trebuie spus că, la primele patru lucrări, Regele Carol I a avut o influență importantă, ele fiind inițiate sau chiar comandate de suveran. O a
„Povestea Castelului Peleș". Lansare Regală la Ateneul Român by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105404_a_106696]
-
cele două edificii îl au în istoria lor). Pe de altă parte, tot Carol I este cel care precizează, încă de la început, că Peleșul le va fi, lui și Doamnei Elisabeta, „reședință sănătoasă și binecuvântată“ pe timp de vară. Corul Regal Există un contrast între vârsta tânără a castelului și aspectul lui clasic, bătrânesc. Contrastul nu este întâmplător. Carol I a încercat să dea edificiului o statură cât mai venerabilă și mai impunătoare cu putință, cât mai plină de înțelesuri istorice
„Povestea Castelului Peleș". Lansare Regală la Ateneul Român by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105404_a_106696]
-
care a trecut prin două războaie mondiale și prin patru decenii de comunism sălbatic și înjositor nu este puțin lucru! Aș dori să împărtășesc cititorului acestor rânduri admirația mea pentru fidelitatea personalului de specialitate din muzeul găzduit de castel.(...). Prezența regală aduce castelul la timpul prezent, dând viață, sens și fior unui spațiu care părea destinat să rămână „muzeal“ și aruncat departe, cât mai departe posibil, în trecut”. Cu siguranță, evenimentele anuale care au loc în zilele noastre la Peleș potențează
„Povestea Castelului Peleș". Lansare Regală la Ateneul Român by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105404_a_106696]
-
departe posibil, în trecut”. Cu siguranță, evenimentele anuale care au loc în zilele noastre la Peleș potențează aura de mister și atracția acestui loc emblematic al țării, îi dau un plus de vibrație, de adâncime, de contur. Sala Maura Castelul regal Peleș este un mănunchi de esențe, una mai rară și mai surprinzătoare decât cealaltă. Desigur, este o operă de arhitectură, este sediul unei rare colecții de obiecte de artă, este casa Regelui, spațiul suprem al onorării meritelor românilor, ale organizațiilor
„Povestea Castelului Peleș". Lansare Regală la Ateneul Român by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105404_a_106696]
-
Încoronarea Regelui Carol la București, în 1881, a fost trăită cu intensitate la Sinaia, localitate unde suveranii stăteau încă în odăile mânăstirii (domeniul era în construcție). De altfel, în anii 1870-1877, Carol I a primit din ce în ce mai des la Sinaia oaspeți regali, diplomați, oameni politici, musafiri străini, oameni de știință sau de artă, chiar dacă mânăstirea nu era un loc potrivit pentru astfel de întâlniri. După cum se va vedea din carte, Domnitorul Carol mergea uneori la Sinaia pentru a-l primi pe ministrul
„Povestea Castelului Peleș". Lansare Regală la Ateneul Român by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105404_a_106696]
-
de oamenii de stat, de Corpul Diplomatic, de capii armatei, de înalții oaspeți români și străini veniți în România. După 2008, la întoarcerea Regelui Mihai pe proprietatea sa, această tradiție a fost reluată. După 1883, toată importanța și strălucirea Curții Regale erau concentrate la Castelul Peleș, atât de către cuplul suveranilor, cât și de către principii moștenitori. Acolo erau primite misiunile militare din străinătate, acolo aveau loc prânzurile și dineurile de seamă. Regina Elisabeta invita personalități în apartamentele ei, unde se făcea conversație
„Povestea Castelului Peleș". Lansare Regală la Ateneul Român by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105404_a_106696]
-
al războaielor, al dictaturilor, al dramelor personale, al întoarcerilor. Tot acolo s-au petrecut momente grave în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, când tânărul Rege Mihai I și Regina-mamă Elena s-au confruntat cu naziștii, apoi cu comuniștii. Domeniul Regal Sinaia a cunoscut și momente de realizări istorice, cum a fost câștigarea Războiului de Independență, declararea Regatului României și Marea Unire. Și tot la Castelul Peleș a avut loc întoarcerea istorică a Regelui Mihai, însoțit de Regina Ana și de
„Povestea Castelului Peleș". Lansare Regală la Ateneul Român by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105404_a_106696]
-
cum a fost câștigarea Războiului de Independență, declararea Regatului României și Marea Unire. Și tot la Castelul Peleș a avut loc întoarcerea istorică a Regelui Mihai, însoțit de Regina Ana și de Principesa Moștenitoare, reprezentanta celei de-a cincea generații regale a României, la 5 iunie 2008. Este curios cum se repetă istoria! La înmormântarea Reginei Ana, în anul 2016, arhiepiscopul Argeșului și Muscelului spunea, emoționat, cum jertfa Anei lui Manole de la Curtea de Argeș a avut ecou peste secole, afirmând că Noua
„Povestea Castelului Peleș". Lansare Regală la Ateneul Român by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105404_a_106696]
-
5 iunie 2008. Este curios cum se repetă istoria! La înmormântarea Reginei Ana, în anul 2016, arhiepiscopul Argeșului și Muscelului spunea, emoționat, cum jertfa Anei lui Manole de la Curtea de Argeș a avut ecou peste secole, afirmând că Noua Catedrală Arhiepiscopală și Regală avea nevoie de venirea în mormântul ei a Anei, Regina, pentru a se putea desăvârși. Există mărturii care atestă că regina-poetă Carmen Sylva, fermecată de peisajele carpatine, a dorit și ea acest loc, pe malul râului Peleș, pentru a fi
„Povestea Castelului Peleș". Lansare Regală la Ateneul Român by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105404_a_106696]