20,360 matches
-
Stativă. Operatorul Valentin Ducaru a debutat în acest film ca director de imagine. După finalizarea filmărilor, pelicula a fost vizionată de casa de filme la 9 august. Producătorii au solicitat efectuarea unor filmări de completare și modificarea finalului prevăzut în scenariu. S-a dorit ca finalul să aibă o notă mai optimistă și „să ateste mai convingător și mai clar integrarea tânărului profesor în viața socială a satului”. Filmările de completare s-au desfășurat la 20 august 1977. Noua variantă, modificată
Iarba verde de acasă () [Corola-website/Science/327731_a_329060]
-
este un film românesc din 1982, regizat de Malvina Urșianu după propriul scenariu. Rolurile principale sunt interpretate de George Motoi, Gina Patrichi, Emanoil Petruț, Daniel Tomescu, Val Paraschiv și Valentin Plătăreanu. Subiectul filmului îl reprezintă lupta desfășurată de forțele antifasciste din România pentru a împiedica exploatarea bogățiilor țării de către Germania Nazistă. Acțiunea se
Liniștea din adîncuri () [Corola-website/Science/327738_a_329067]
-
în ceea ce mă privește, probabil că nu m-am eliberat de obsesia unor experiențe spirituale care mi-au marcat adolescența”". Malvina Urșianu a fost preocupată în filmele sale de relația omului cu istoria. În studiul introductiv al volumului "„Serata - de la scenariu la film”", Roxana Pană afirma că cele opt filme ale Malvinei Urșianu realizate până în 1989 constituie o operă coerentă și nu o simplă filmografie, regizoarea fiind "„preocupată până la obsesie de temele majore, de meditația gravă, responsabilă, asupra dialecticii societății, filmele
Liniștea din adîncuri () [Corola-website/Science/327738_a_329067]
-
(engleză: "Marș Attacks!") este un film SF american din 1996 regizat de Tim Burton după un scenariu de Jonathan Gems. Bazat pe seria idol de cartonașe colecționabile cu același nume, filmul folosește elemente de comedie neagră și satiră politică, fiind realizat că o parodie a filmelor B științifico-fantastice. În rolurile principale joacă actorii Jack Nicholson, Glenn Close
Atacul marțienilor! () [Corola-website/Science/327742_a_329071]
-
Fox și Christina Applegate în roluri secundare. Burton și Gems au început dezvoltarea acestui film în 1993, iar Warner Bros a cumpărat drepturile de ecranizare ale seriei de cartonașe colecționabile în numele lui Burton. Cand Gems a finalizat prima ciorna a scenariului în 1994, Warner Bros a solicitat rescrierea scenariului unei echipe formate din Gems, Burton, Martin Amis, Scott Alexander și Larry Karaszewski că o încercare de a reduce bugetul la 60 milioane $. Bugetul producției finale a ajuns la 80 milioane $, în timp ce
Atacul marțienilor! () [Corola-website/Science/327742_a_329071]
-
și Gems au început dezvoltarea acestui film în 1993, iar Warner Bros a cumpărat drepturile de ecranizare ale seriei de cartonașe colecționabile în numele lui Burton. Cand Gems a finalizat prima ciorna a scenariului în 1994, Warner Bros a solicitat rescrierea scenariului unei echipe formate din Gems, Burton, Martin Amis, Scott Alexander și Larry Karaszewski că o încercare de a reduce bugetul la 60 milioane $. Bugetul producției finale a ajuns la 80 milioane $, în timp ce Warner Bros a cheltuit alte 20 de milioane
Atacul marțienilor! () [Corola-website/Science/327742_a_329071]
-
este un film românesc din 1983, regizat de Malvina Urșianu după propriul scenariu. Rolurile principale sunt interpretate de Gina Patrichi, Gheorghe Dinică, George Constantin, Stela Popescu, Valeriu Paraschiv, Mimi Enăceanu și Fory Etterle. Subiectul filmului îl reprezintă căutarea în preajma evenimentelor de la 23 august 1944 a unei liste cu spioni naziști ce fusese ascunsă
Pe malul stîng al Dunării albastre () [Corola-website/Science/327758_a_329087]
-
în ceea ce mă privește, probabil că nu m-am eliberat de obsesia unor experiențe spirituale care mi-au marcat adolescența”". Malvina Urșianu a fost preocupată în filmele sale de relația omului cu istoria. În studiul introductiv al volumului "„Serata - de la scenariu la film”", Roxana Pană afirma că cele opt filme ale Malvinei Urșianu realizate până în 1989 constituie o operă coerentă și nu o simplă filmografie, regizoarea fiind "„preocupată până la obsesie de temele majore, de meditația gravă, responsabilă, asupra dialecticii societății, filmele
Pe malul stîng al Dunării albastre () [Corola-website/Science/327758_a_329087]
-
în cinematografie și profesor asociat la UNATC, considera "Pe malul stîng al Dunării albastre" drept un film cu caracter politic și propagandistic al epocii comuniste. Regizoarea Malvina Urșianu a primit în anul 1983 Premiul special al juriului și Premiul pentru scenariu al Asociației Cineaștilor din România (ACIN) pentru filmul " Pe malul stîng al Dunării albastre" , iar actriței Gina Patrichi i s-a decernat Premiul pentru interpretare feminină pentru rolul Zaza din acest film. Directorul de imagine Vivi Drăgan Vasile a obținut
Pe malul stîng al Dunării albastre () [Corola-website/Science/327758_a_329087]
-
avându-i un rolurile principale pe Chevy Chase, Beverly D'Angelo, Randy Quaid, Dana Barron și Anthony Michael Hall. În film apar și comici că John Candy și Imogene Coca, fotomodelul Christie Brinkley și Jane Krakowski, în roluri mai mici. Scenariul a fost scris de John Hughes, inspirat din povestirea "Vacation '58" din revista "Național Lampoon" Magazine, anul petrecerii acțiunii fiind schimbat în cel de 1983. Povestea originală este o relatare fictiva a excursiei ghinioniste a propriei sale familii la Disneyland
National Lampoon's Vacation (serie de filme) () [Corola-website/Science/327771_a_329100]
-
politica, sex și ceea ce înseamnă cu adevărat să fii «uman»""... Scriitorii Ronald D. Moore, Toni Graphia, David Weddle, Bradley Thompson, Carla Robinson, Jeff Vlaming, Michael Angeli și David Eick s-au implicat în întregime pentru a ne oferi linii ale scenariului care sunt profund personale și în care ne regăsim cu toții, fără a compromite afinitatea și pasiunea lor pentru științifico-fantastic". Primul sezon a fost lansat pe DVD în Regiunea 1 la 20 septembrie 2005, în Regiunea 2 la 28 martie 2005
Battlestar Galactica (sezonul 1) () [Corola-website/Science/327960_a_329289]
-
este un film românesc din 1984, regizat de Malvina Urșianu după propriul scenariu. Rolurile principale sunt interpretate de Irina Petrescu, Gheorghe Dinică, Mircea Diaconu, Ion Niciu, Val Paraschiv și Eusebiu Ștefănescu. Subiectul filmului îl reprezintă încercarea unei tinere inginere de a-și recâștiga demnitatea și de a-și lua viața de la capăt, după ce
O lumină la etajul zece () [Corola-website/Science/327976_a_329305]
-
vorbește prietenos și o felicită pentru decorare. Pe aleea din parc trece un grup de copii mici, iar Maria se ridică de pe banca unde se așezase fostul ofițer și ia în brațe un copilaș pe care-l strânge la piept. Scenariul filmului a fost scris de Malvina Urșianu. Au fost folosiți pe post de consultanți dr. Ion Ardeleanu, ing. Toma Octavian, maiorul Nicolae Sterian și Alexandru Taraivan. Regizori secunzi au fost Adriana Lupu și Dumitru Câta. Malvina Urșianu a apelat la
O lumină la etajul zece () [Corola-website/Science/327976_a_329305]
-
Serata este un film românesc din 1971, regizat de Malvina Urșianu după propriul scenariu. Rolurile principale sunt interpretate de George Motoi, György Kovács, Cornel Coman, Alexandru Drăgan, Mihai Pălădescu, Ion Roxin, Silvia Ghelan și Silvia Popovici. Subiectul filmului îl reprezintă confruntarea cu evenimentele din noaptea de 23 august 1944 a participanților la o serată
Serata (film) () [Corola-website/Science/327961_a_329290]
-
în ceea ce mă privește, probabil că nu m-am eliberat de obsesia unor experiențe spirituale care mi-au marcat adolescența”". Malvina Urșianu a fost preocupată în filmele sale de relația omului cu istoria. În studiul introductiv al volumului "„Serata - de la scenariu la film”", Roxana Pană afirma că cele opt filme ale Malvinei Urșianu realizate până în 1989 constituie o operă coerentă și nu o simplă filmografie, regizoarea fiind "„preocupată până la obsesie de temele majore, de meditația gravă, responsabilă, asupra dialecticii societății, filmele
Serata (film) () [Corola-website/Science/327961_a_329290]
-
simplă filmografie, regizoarea fiind "„preocupată până la obsesie de temele majore, de meditația gravă, responsabilă, asupra dialecticii societății, filmele sale putând fi cu îndreptățire numite politice, în sensul implicării profunde și în cel al comunicării unui mesaj de nobila vibrație patriotică”". Scenariul "Seratei" a fost scris de Malvina Urșianu. Traducerea textelor în limba germană a fost realizată de Hertha Spuhn. Filmul a intrat în faza de producție la 1 aprilie 1970. Filmările s-au desfășurat în perioada 15 iulie - octombrie 1970 și
Serata (film) () [Corola-website/Science/327961_a_329290]
-
Dimitrie Cantemir este un film istoric românesc din 1973 regizat de Gheorghe Vitanidis după un scenariu de Mihnea Gheorghiu. În rolurile principale joacă actorii Iurie Darie, Alexandru Repan, Irina Gărdescu și Ioana Bulcă. La început s-a încercat realizarea unei coproducții româno-sovieto-germană, germanii de la Defa și sovieticii de la Mosfilm fiind interesați de acest proiect. În cele
Cantemir (film) () [Corola-website/Science/328005_a_329334]
-
zărește printre cei arestați. Întrebați cine este șeful lor, bandiții îl indică pe falsul Mardopol, iar colonelul îi desface acestuia cătușele, dezvăluindu-le celorlalți că cel pe care îl credeau a fi Mardopol era în realitate un ofițer de securitate. Scenariul filmului a fost scris de Ioan Grigorescu, fiind achiziționat de casa de filme în august 1973. Sarcina realizării filmului i-a fost încredințată în 1974 regizorului Virgil Calotescu, care a finalizat decupajul în iarna dintre anii 1975 și 1976. Ministerul
Acțiunea „Autobuzul” (film) () [Corola-website/Science/327030_a_328359]
-
Filmul "Happy End" a reprezentat debutul său în lung-metraj. Acest film a fost realizat cu sprijinul Centrului Național al Cinematografiei. El a obținut finanțarea CNC-ului în urma unui concurs organizat în anul 2004; jurul concursului a respins atunci de la finanțare scenariul filmului "Moartea domnului Lăzărescu" (care va obține în 2006 Premiul „Un certain regard” la Festivalul de Film de la Cannes). "Happy End" a fost produs de Paradox Film, cu fonduri de 850.000 lei alocate de Centrul Național al Cinematografiei. Regizorul
Happy End (film din 2006) () [Corola-website/Science/327025_a_328354]
-
debutanților talentați.”". Analizând acest film, ziarista Iulia Blaga a afirmat că "Happy End" "„abundă în stângăcii și trădează lipsa și a unei viziuni, și a capacității de a lucra cu actorii, dar mai ales a unei povești și a unui scenariu ca lumea”". Scenariul filmului a fost catalogat ca "„puțin original și (...) prost dezvoltat”" , fiind scris de un "„om în toată firea care nu are despre tinerii de azi decât informații superficiale”" preluate din ziare și de la televizor și "„prelucrat de
Happy End (film din 2006) () [Corola-website/Science/327025_a_328354]
-
acest film, ziarista Iulia Blaga a afirmat că "Happy End" "„abundă în stângăcii și trădează lipsa și a unei viziuni, și a capacității de a lucra cu actorii, dar mai ales a unei povești și a unui scenariu ca lumea”". Scenariul filmului a fost catalogat ca "„puțin original și (...) prost dezvoltat”" , fiind scris de un "„om în toată firea care nu are despre tinerii de azi decât informații superficiale”" preluate din ziare și de la televizor și "„prelucrat de un tânăr care
Happy End (film din 2006) () [Corola-website/Science/327025_a_328354]
-
Roșcovanul este un film de aventuri românesc din 1976, regizat de Francisc Munteanu după propriul scenariu. Rolurile principale sunt interpretate de Costel Băloiu, Sebastian Papaiani, Constantin Rauțchi, Constantin Codrescu, Florina Cercel, Ștefan Tapalagă și Zephi Alșec. Acțiunea filmului se petrece în toamna anului 1944. Adolescentul Mihai Secoșan poreclit „Roșcovanul” este atras în acțiunile organizate de UTC
Roșcovanul (film) () [Corola-website/Science/327039_a_328368]
-
evadare a lui Secoșan pentru ca gardienii să-l împuște „din greșeală”. Încercarea de evadare a „roșcovanului” are însă succes, iar el reușește să ajungă la întâlnirea programată anterior cu tovarășa Duma de la Județeana de Partid. Scriitorul Francisc Munteanu a scris scenariul unui serialul de televiziune intitulat "Pistruiatul", care a fost regizat tot de el. Serialul "Pistruiatul" a fost difuzat în anul 1973 și avea 10 episoade. Subiectul filmului era reprezentat de aventurile lui Mihai Pleșa, un băiat pistruiat de 14 ani
Roșcovanul (film) () [Corola-website/Science/327039_a_328368]
-
interpretat de copilul Costel Băloiu, care i-a ajutat în timpul celui de-al doilea război mondial pe activiștii comuniști să lupte împotriva guvernului progerman al mareșalului Ion Antonescu. Ca urmare a succesului obținut de serialul "Pistruiatul", Francisc Munteanu a scris scenariul unui film nou în care personajul principal era Mihai Secoșan, un băiat roșcovan interpretat tot de Costel Băloiu. Scenariul filmului a fost achiziționat de casa de filme în anul 1976. Filmul a intrat în faza de producție la 18 martie
Roșcovanul (film) () [Corola-website/Science/327039_a_328368]
-
să lupte împotriva guvernului progerman al mareșalului Ion Antonescu. Ca urmare a succesului obținut de serialul "Pistruiatul", Francisc Munteanu a scris scenariul unui film nou în care personajul principal era Mihai Secoșan, un băiat roșcovan interpretat tot de Costel Băloiu. Scenariul filmului a fost achiziționat de casa de filme în anul 1976. Filmul a intrat în faza de producție la 18 martie 1976 cu titlul de lucru „Plecarea din rai”. Filmările au avut loc în perioada 23 iunie - 6 august 1976
Roșcovanul (film) () [Corola-website/Science/327039_a_328368]