19,865 matches
-
r]zboiului care încearc] s] argumenteze o poziție de mijloc între realism și pacifism. Poziția rezultat] - cunoscut] și că teorie a r]zboiului drept - ofer] argumente pentru utilizarea violenței în r]zboi care nu contrazic nici justific]rile de bun simț pentru utilizarea violenței de c]tre indivizi și nici justific]rile pentru utilizarea violenței de c]tre state în ap]rărea intern] a drepturilor. Așa cum violență utilizat] de forțele de poliție poate fi legitim] cu condiția ca ea s] serveasc
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
care formarea unei intenții recunoscute că imorale ar putea preveni consecințe dezastruoase, așa cum mulți susțin c] este cazul intențiilor implicate în practică descuraj]rii (Kavka, 1987, capitolele 1 și 2). Aceast] din urm] perspectiv] pare s] fie sprijinit] de morală simțului comun. Dac] o obiecție moral] adus] descuraj]rii nu se bazeaz] în întregime pe considerații asupra consecințelor, aceasta nu înseamn] c] descurajarea implic] persoane cu intenții imorale (care, în cazul nostru, nu sunt intențiile noastre, de vreme ce noi, ca cet]țeni
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
intuiționiștii care trebuiau s] r]spund] la întrebarea: cum reușește cineva s] cunoasc] aceste fapte ciudate? Nu era plauzibil s] spui c] le deducem din altceva; percepțiile noastre morale nu sunt produsul rațiunii. Atunci înseamn] c] trebuie s] fie produsele simțurilor și din moment ce nu pot fi produsele celor cinci simțuri obișnuite, înseamn] c] sunt produse de un simț suplimentar, cel moral. Din aceast] cauz] intuiționismul este uneori denumit teoria simțului moral. Absența unei explicații despre cum funcționeaz] acest simt suplimentar și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
reușește cineva s] cunoasc] aceste fapte ciudate? Nu era plauzibil s] spui c] le deducem din altceva; percepțiile noastre morale nu sunt produsul rațiunii. Atunci înseamn] c] trebuie s] fie produsele simțurilor și din moment ce nu pot fi produsele celor cinci simțuri obișnuite, înseamn] c] sunt produse de un simț suplimentar, cel moral. Din aceast] cauz] intuiționismul este uneori denumit teoria simțului moral. Absența unei explicații despre cum funcționeaz] acest simt suplimentar și neremarcat este cea care a dus la bine-cunoscuta acuzație
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
era plauzibil s] spui c] le deducem din altceva; percepțiile noastre morale nu sunt produsul rațiunii. Atunci înseamn] c] trebuie s] fie produsele simțurilor și din moment ce nu pot fi produsele celor cinci simțuri obișnuite, înseamn] c] sunt produse de un simț suplimentar, cel moral. Din aceast] cauz] intuiționismul este uneori denumit teoria simțului moral. Absența unei explicații despre cum funcționeaz] acest simt suplimentar și neremarcat este cea care a dus la bine-cunoscuta acuzație a lui G.J. Warnock potrivit c]reia intuiționiștii
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nu sunt produsul rațiunii. Atunci înseamn] c] trebuie s] fie produsele simțurilor și din moment ce nu pot fi produsele celor cinci simțuri obișnuite, înseamn] c] sunt produse de un simț suplimentar, cel moral. Din aceast] cauz] intuiționismul este uneori denumit teoria simțului moral. Absența unei explicații despre cum funcționeaz] acest simt suplimentar și neremarcat este cea care a dus la bine-cunoscuta acuzație a lui G.J. Warnock potrivit c]reia intuiționiștii ofer] aici nici mai mult nici mai puțin decât o m]rturisire
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
aceast] mișcare ofer] și un r]spuns mai ușor la întrebarea cum ajungem s] recunoaștem faptele morale. Cand, în acord cu Hume, am considerat inerte aceste fapte, nu aveam decât dou] explicații posibile despre cum ajungem s] le cunoaștem - prin simțuri sau prin rațiune. Dar acum le lu]m altfel în considerare, si anume ca motive pentru a acționa. Pe aceast] bâz] am putea pretinde c] descoperirea lor este o problem] de judecat] practic] și nu de deducție, nici de percepție
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
acționa. Pe aceast] bâz] am putea pretinde c] descoperirea lor este o problem] de judecat] practic] și nu de deducție, nici de percepție și astfel am putea încerca s] evit]m sugestia c] am inventat o capacitate special], aceea a simțului moral. La urma urmei, vom pretinde c] explicația în cazul moral nu difer] în mod semnificativ fâț] de explicația în cazul prudentei și, cu sigurant], e vorba despre judecat] și nu despre percepție când consider]m faptul c] se apropie
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fie analizabil - chiar dac] nu trebuie neap]rât s] fie sinonim cu parafrază care constituie analiza. Cea mai bun] alegere este acea teorie care (potrivit unor interpret]ri) a fost emis] de David Hume. „Binele” nu este definit pe baza simțurilor noastre obișnuite - vedere, miros, auz, pip]it -, ci pe baza simțurilor interne de aprobare și dezaprobare. „Binele” este (aproximativ) ceva ce oricare spectator informat și imparțial ar aprobă (și deci ceva pe care noi tindem s]-l aprob]m, atunci cand
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cu parafrază care constituie analiza. Cea mai bun] alegere este acea teorie care (potrivit unor interpret]ri) a fost emis] de David Hume. „Binele” nu este definit pe baza simțurilor noastre obișnuite - vedere, miros, auz, pip]it -, ci pe baza simțurilor interne de aprobare și dezaprobare. „Binele” este (aproximativ) ceva ce oricare spectator informat și imparțial ar aprobă (și deci ceva pe care noi tindem s]-l aprob]m, atunci cand ne eliber]m de orice pasiuni și preferințe și încerc]m
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
unii ar nega chiar și acest lucru). Totuși, este o distant] mare de la acest fel de credinț] autojustificat] la o teorie moral] interesant]. Au fost sugerate și alte credințe de acest tip. Unii filosofi cred c] exist] credințe de bun simț pe care trebuie s] le accept]m: de exemplu, c] uneori action]m liber, c] exist] o lume exterioar], si asa mai departe. Din acest punct de vedere, din moment ce nu putem decât s] credem aceste lucruri, aceste credințe sunt autojustificate
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
astfel de adev]ruri sau cum le-am putea recunoaște, dac] ele exist]. Fundaționalismul a dominat epistemologia pentru prima jum]țațe a acestui secol, dar a întâlnit dificult]ți considerabile. Tentativele de a construi lumea din incorigibilele deliber]ri ale simțurilor au fost abandonate în mare m]sur], ca rezultat al criticilor lui Wittgenstein, Quine și ale altora. Fundaționalismul în etic] a fost întotdeauna mai problematic decât fundaționalismul în epistemologia general], deoarece nu a fost niciodat] clar ce urma s] se
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
m]sur], ca rezultat al criticilor lui Wittgenstein, Quine și ale altora. Fundaționalismul în etic] a fost întotdeauna mai problematic decât fundaționalismul în epistemologia general], deoarece nu a fost niciodat] clar ce urma s] se întâmple cu datele referitoare la simțuri. Nu este surprinz]tor c] în climatul nostru filosofic postpozitivist exist] puțini teoreticieni morali dornici s] susțin] metodologia fundaționalist]. 2. Coerentismul În zilele noastre, o versiune a coerentismului este opinia dominant] asupra metodei corespunz]toare de creare a teoriei în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
s] fie legate de revizuire. În aceast] privinț], fundaționalismul și coerentismul au mai multe în comun decât se poate imagina. Unii cred c], din moment ce opiniile coerentiste încep cu credințele noastre morale reflexive, ele trebuie inevitabil s] statorniceasc] „morală de bun simț” - acea colecție negativ] de prejudec]ți morale, deprinderi, judec]ți și purt]ri pe care oamenii din cultura și clasa „noastr]” le manifest] și în virtutea c]rora acționeaz]. Deoarece interpret]rile fundaționaliste încep cu începutul, s-a considerat c] numai
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de ordin etic. Oamenii consider] c] ar fi bine s] lucreze împreun], lucru pe care il și fac. Ideea nu este c] ei mimeaz] amabilitatea pentru a obtine tot ceea ce se poate unul de la altul, ci c] oamenii posed] un simț moral autentic și capacitatea de a distinge între bine și r]u. Acesta este aspectul care îi motiveaz]. S] analiz]m acum aspectele științifice. Începem cu concepțiile legate de cooperare sau altruism, cum o numesc evoluționiștii din ziua de azi
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pericolului generat de necunoscut poate dep]și orice avantaje ale unei reciprocit]ți posibile. Din punct de vedere biologic, toate acestea par a ar]ta c] nu se diminueaz] doar sentimentele de afecțiune atunci când este vorba despre necunoscuți, ci și simțul obligațiilor morale. Virtual, faptul c] ne iubim copiii mai mult decât pe un necunoscut reprezint] un truism; ins] perspectiva evoluționist] sugereaz], de asemenea, c] dovedim un simț mai mare al obligației morale fâț] de propriii copii decât fâț] de un
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
se diminueaz] doar sentimentele de afecțiune atunci când este vorba despre necunoscuți, ci și simțul obligațiilor morale. Virtual, faptul c] ne iubim copiii mai mult decât pe un necunoscut reprezint] un truism; ins] perspectiva evoluționist] sugereaz], de asemenea, c] dovedim un simț mai mare al obligației morale fâț] de propriii copii decât fâț] de un copil oarecare. Chiar și în ceea ce privește cunoștințele exist] o diferenț] de ordin moral, existând un simț al obligației mai puternic în cadrul propriei societ]ți fâț] de cei ce
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
reprezint] un truism; ins] perspectiva evoluționist] sugereaz], de asemenea, c] dovedim un simț mai mare al obligației morale fâț] de propriii copii decât fâț] de un copil oarecare. Chiar și în ceea ce privește cunoștințele exist] o diferenț] de ordin moral, existând un simț al obligației mai puternic în cadrul propriei societ]ți fâț] de cei ce nu fac parte din aceasta. Ins] acest lucru pare a contrazice categoric poziția multor moraliști, printre care se num]r] Peter Singer. El susține c] obligația pe care
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
urm]rirea unor scopuri profitabile, se pune punct final acesteia. Morală nu reprezint] altceva decât o iluzie colectiv] care ne este indus] genetic în scop reproduc]tor. Adjectivul „colectiv]” este foarte important. Se face distincția între convigeri etice de bun simț, de genul: „S] nu lovești femeile în vârst]” și credințe etice nebunești precum: „Fii bun cu indolenții vinerea”. Ideea în leg]tur] cu etică este c] toți avem de-a face cu ea. În caz contrar, unii trișeaz], iar restul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fi siguri c] am mai accepta aceste standarde dac] le-am înțelege cu adev]rât semnificația? În absența unei asemenea înțelegeri, cum putem presupune c] un devotament fâț] de scopurile și de principiile morale pe care le asociem îndeaproape cu simțul nostru despre ceea ce conteaz] este compatibil cu autonomia și compatibilitatea pe care vrem s] ne-o atribuim nou] că agenți raționali? Și ce fel de viat], individual] sau colectiv], ar exista f]r] moral]? Cum arăt] (în frază fascinant] a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Acestea sunt întrebările la care încercăm să găsim câteva răspunsuri în cele ce urmează. Scopul general însă rămâne de a creiona imaginea postcomunismului pe dimensiunea "soft", în relație cu elementele de tip structural, de genul celor abordate mai sus. Atât simțul comun, cât și specialiștii plasează sursele atitudinilor pesimiste sau optimiste fie la nivel individual, fie la nivel structural. În cele ce urmează o să le interogăm pe ambele. Asumpția principală este că atitudinile oamenilor variază pe continuumul optimism-pesimism împreună cu: creșterea sau
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Motru, sunt regăsite în primul rând în plan civilizațional, pentru că "cultura română a rămas aceeași. Sub aparența sclipitoare a civilizațiunii externe trăiește mai departe în poporul nostru același suflet din trecut, numai că acum este mai deschis la toate solicitările simțurilor și la toate hatârurile" (Motru, 1998:177). Concepția lui Motru despre identitate, înțeleasă drept conștiința comună, se rafinează în timp și este reflectată poate mai potrivit de lucrarea Etnicul românesc, scrisă în amurgul vieții. Etnicul are multe înțelesuri: suflet al
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
dezvoltarea unor legături conceptuale între fenomene văzute anterior ca neconectate sau conectate într-un mod diferit. Rochon arată că de regulă crearea de noi valori începe cu generarea de idei sau perspective noi în cadrul unor mici grupuri de persoane cu simț și gândire critice (oameni ale căror experiențe și interacțiuni îi ajută să-și dezvolte un set de valori culturale ce sunt în afara cadrului general social). Diseminarea acestor valori are loc prin mișcări sociale și politice în care aceste persoane sunt
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
numai răspunsurile valide ("non-răspunsurile" și răspunsurile " Nu știu" au fost eliminate din analiză). Această percepție "din exterior" ne permite să formulăm o ipoteză atât pentru analizele ulterioare asupra reprezentărilor, cât și pentru analiza identificărilor pe dimensiunea etnospirituală. Ipoteza bazată pe simțul comun (sau pe reprezentările persoanelor peste 35 de ani vezi Tabel 11) sugerează așadar o distanțare sau detașare a tinerilor față de elementele ce aparțin dimensiunii etnospirituale (în speță, sărbători, tradiții). Dacă trecem la analiza celui de-al doilea aspect evaluarea
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
mei" (S11). În ceea ce privește ruga, e un comportament care apare fie "aproape în fiecare seară pentru că mă ajută să mă simt bine" (S18), fie "atunci când am probleme" (S19). 6.4.2. Scurte concluzii asupra identificărilor în plan etnospiritual Ipoteza bazată pe simțul comun (sau reprezentările persoanelor peste 35 de ani vezi Tabelul 1254) în ceea ce privește identificările în plan etnospiritual, pe care am avut-o în vedere și în secțiunea anterioară, sugerează o distanțare din ce în ce mai mare față de elementele ce aparțin acestei dimensiuni: sărbători, tradiții
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]