20,296 matches
-
muntele de rea voință rămâne neclintit, nu ceda nimic. El se numește Barth de Wawer și ... XI. POEMELE UNUI PELERIN VISĂTOR LA ZIDUL PLÂNGERII, de Zaharia Bonte, publicat în Ediția nr. 46 din 15 februarie 2011. ZIDUL PLÂNGERII Zidul Plângerii visez: La Mur de Lamentation, Excursia în Israel cu vreun experiment la chibuț, Dă-i mult până departe și rău, poate, de avion... Dar vreau la Ierusalim și-n Sihar să beau apă din puț Voi urca Dolorosa grăbit, voi pași
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/349702_a_351031]
-
mine dorinți; acatiste, necazuri de sfinți, Mă și văd pelerin pășind pe Esplandă ușor, gânditor Și-n locul în care a fost Templul sfinților noștri părinți, Iar astăzi o moschee tronează... voi zăbovi încrezător; Citește mai mult ZIDUL PLÂNGERIIZidul Plângerii visez: La Mur de Lamentation,Excursia în Israel cu vreun experiment la chibuț,Dă-i mult până departe și rău, poate, de avion...Dar vreau la Ierusalim și-n Sihar să beau apă din puțVoi urca Dolorosa grăbit, voi pași sub
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/349702_a_351031]
-
te cânt ,să te cer cu-mprumut... Tu,cu sufletul ud de iarbă uitării ,iertata povară aduni tot albastrul din lacrima verii iar eu cânt,dor pierdut în ulciorul de lut tăinuit cum e setea străinului mut tu desculț,eu visând doar un vis de demult. 5 decembrie,2014 Referință Bibliografica: Romanța... / Mia Popa : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1437, Anul IV, 07 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Mia Popa : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
ROMANTA... de MIA POPA în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349742_a_351071]
-
care nu cunosc îndeaproape literatura română din Basarabia ce a evoluat într-un anumit context de care nu poate fi ruptă, opera sa poetică - de dragoste, metafizică, mesianic-publicistică - trăiește în sufletele românilor, bucurându-se de o largă notorietate la care visează, fără succes, mulți dintre cei ce se grăbesc cu etichetările nedrepte. Dar câți dintre aceștia știu că Grigore Vieru este cel care, pentru prima dată, publică în Basarabia o poezie închinată „poetului nepereche “(G. Călinescu), alte câteva dedicate (în volumul
DE LA EMINESCU LA GRIGORE VIERU de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349656_a_350985]
-
propus pentru Premiul Nobel pentru Pace (1992), cum Eugen Simion afirma despre Eminescu („Poetul Mihai Eminescu ar fi meritat Premiul Nobel pentru literatură, dar acest premiu nu se acordă postum”). De altfel, Grigore Vieru însuși mărturisește că toată viața a visat România pentru a fi mai aproape de Eminescu și limba română („Dacă visul unora este să ajungă în Cosmos, eu viața întreagă am visat să trec Prutul”). Imediat după prima vizită făcută înțară[7] (într-o delegație oficială de scriitori ruși
DE LA EMINESCU LA GRIGORE VIERU de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349656_a_350985]
-
dar acest premiu nu se acordă postum”). De altfel, Grigore Vieru însuși mărturisește că toată viața a visat România pentru a fi mai aproape de Eminescu și limba română („Dacă visul unora este să ajungă în Cosmos, eu viața întreagă am visat să trec Prutul”). Imediat după prima vizită făcută înțară[7] (într-o delegație oficială de scriitori ruși, la propunerea lui Jukov Akim), o vizită tulburătoare care i-a marcat întreaga existență, publică o poezie superbă, scăpată de cenzură prin simbolistica
DE LA EMINESCU LA GRIGORE VIERU de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349656_a_350985]
-
început pentru atacurile nedrepte din presa bucureșteană, atacuri care m-au durut mai mult decât toate rănile pe care mi le-au făcut străinii. Și ... erau zile când juram să nu mai trec Prutul, eu care o viață întreagă am visat să ajung în țară.”). Ele au fost folosite ulterior ca arme în vitriolantele campanii defăimătoare care l-au rănit adânc, grăbindu-i moartea. „Cei care l-au chinuit pe Grigore dincolo de Prut n-au mai puțină vină decât cei care
DE LA EMINESCU LA GRIGORE VIERU de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349656_a_350985]
-
dar câte bogății, ce binecuvântări îl mai așteaptă, ce fericire să trăiești zi de zi împreună cu Stăpânul universului! „Dacă este cineva în Hristos, este o făptură nouă” 2 Corint. 5:17. Cât de deosebiți trebuie să fie copiii lui Dumnezeu, visează Naaman... și dă peste Ghehazi, o sare care și-a pierdut gustul, un întuneric care întunecă Lumina lumii. Cine era Ghehazi? Un credincios de multe generații, un slujitor al profetului Elisei, un om activ, plin de zel, martor la mari
GHEHAZI de RODICA STOICA în ediţia nr. 48 din 17 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349726_a_351055]
-
scandează: "să scăpăm de ea de martoră / nopții în care mințile noastre au văzut / orgasme și sexele noastre idei." În fabula spectacolului, recuzitera-bufon e asuprita de regizorul-ubicuu (Vlad Vasiliu cu o echilibrată sobrietate), simultan actor-clown și travestită-balerină. Suava dansatoare se visează și eroina la capătul cosmarului-musical pe care-l are odată adormita în cosciug și purtată într-o veselă înmormîntare a falselor pudori, într-o descătușare de senzualitate debordanta și totuși atent direcționată. Asemeni unei veritabile psihodrame vizînd să dinamiteze tare
Lirismul conflictului dintre sexe by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17629_a_18954]
-
a putut muri/ ăca un domnă/ deși totul fusese pregătit/ foarte atent:/ în locul halatului alb, prietenia -/ un frac de tinichea,/ în lipsă pulovărului bleumarin/ o mîngîiere de sîrmă,/ cineva a dat din mîini/ spărgînd mănușile de porțelan în care-l/ visați/ a dat și din picioare/ deșirînd ginsii de fonta/ în care-l turnaserăți/ (după acest ultim cuvînt/ simt nevoia să trag în piept/ puțin aer curat!)/ cineva/ scuipînd mîlul/ pe care i-l injectaserăți în plămîni,/ v-a murdărit/ prea
Poezia lui Dorin Tudoran by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17623_a_18948]
-
merita să intre masiv pe piată literaturii europene, cea care dă de fapt cota valorica mondială? IC: Cine vine-ntâi, cine după? Clasicii se cuvine a fi promovați prioritar, apoi contemporanii mai îndepărtați și scriitorii actuali. Dar nu trebuie să visăm la campanii și rezultate; preocuparea e de talie și durabilă. Piața literaturii europene da oare ăcota valorica mondială? O cotă urca și coboară. Românii, ca și alte popoare, nu au a se surmena de variațiile cotelor valorice pe o piață
Ilie Constantin - Orgoliul, structură linistită si neagresivă a fiintei mele by Gellu Dorian () [Corola-journal/Journalistic/17608_a_18933]
-
gheață la om, la vinul lui, la tot, la om, la berea lui, la tot, la om, la votca lui, la tot etc. Degeaba, domnule Gellu Dorian mi-ați îndreptat privirea spre contextul internațional al premiilor; omul nominat o dată poate visa la o scenă în care i-ar arată cuiva diplomă unicat și coronița vasile-alecsandrină, rostind imperios: Să nu te uiți cu ochi de gheață, la om, la premiul lui, la tot!
Ilie Constantin - Orgoliul, structură linistită si neagresivă a fiintei mele by Gellu Dorian () [Corola-journal/Journalistic/17608_a_18933]
-
și declamativ de-a vorbi. El o interpelează astfel pe Ana Rareș, pe care ne-o închipuim gâfâind încă după urcarea muntelui: "Nu am prevăzut întâlnirea în acest loc, dar este palpitant, oricum. Mai palpitant decât s-ar fi putut visa: ne-am întors în Evul de mijloc, ca pe vremea năvălirii tătarilor. Probabil că în altă viață, anterioară, ne-am întâlnit în împrejurări la fel." Altădată, tot Axente Creangă povestește că fiica lui, ca să-și liniștească bătăile inimii, într-o
Poezie povestită by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17639_a_18964]
-
scutier. El nu se joacă de-a țăranul rotofei, realist, hăzos, leal, hâtru, ci chiar este așa. Se arată așa cum este, nu "se face", nici nu se preface. Și totuși, vorba lui Unamuno, Sancho se contagiază de mirajul quijotesc: se visează și se vrea guvernator al vreunei insule. Iarăși personal, cred că, din alt punct de vedere a sistemic a episodul cu insula Barataria nu este o farsă rizibila decât în aparență; în susbstantă, prin sfaturile lui Don Quijote și judecățile lui
Noi concepte-cheie în interpretarea lui Don Quijote by Paul Alexandru Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/17615_a_18940]
-
Jean este și el victima unui prieten pe care il adoră, dar care nu face decît să îl umilească, nu direct, ci implicit, acționînd că o oglindă în care nu își vede decît defectele, sau absența acelor trăsături la care visează. Este și victima unei soții prea perfecte, pe care crede că nu o merită, pe care o invidiază și ajunge la un moment dat chiar să o însele. Și Bernard, si Madeleine sînt prea buni pentru el, sau cel puțin
Banale tragedii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17632_a_18957]
-
Geo Vasile Interesează mai puțin de ce un operator consumat în mai toate speciile literare că Marin Mincu a trebuit să participe la un concurs spre a-și prelungi legitimația de poet; important e că Am visat că visez că sunt înger este un volum de texte poetice ce confirmă iscusința, rafinamentul și chiar solitudinea unui scriitor total printre poeți, fidel procedurilor și informației sale la zi. Fiind și unul dintre exegeții importanți ai momentului, Marin Mincu
Poezie virilă by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17659_a_18984]
-
Geo Vasile Interesează mai puțin de ce un operator consumat în mai toate speciile literare că Marin Mincu a trebuit să participe la un concurs spre a-și prelungi legitimația de poet; important e că Am visat că visez că sunt înger este un volum de texte poetice ce confirmă iscusința, rafinamentul și chiar solitudinea unui scriitor total printre poeți, fidel procedurilor și informației sale la zi. Fiind și unul dintre exegeții importanți ai momentului, Marin Mincu oferă comentatorului
Poezie virilă by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17659_a_18984]
-
bântuie azi prin fel de fel de volume, periodice sau festivaluri. Poezia lui Marin Mincu nu se vrea ostentativ-provocatoare ci "doar te-mbie pur la act". Este o poezie virila, a preludiului textual, buna conducătoare de arhetipuri. Marin Mincu, Am visat că visez că sunt înger, Ed. Eminescu, A.S.B., București, 1998, 48 pag., f. preț.
Poezie virilă by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17659_a_18984]
-
prin fel de fel de volume, periodice sau festivaluri. Poezia lui Marin Mincu nu se vrea ostentativ-provocatoare ci "doar te-mbie pur la act". Este o poezie virila, a preludiului textual, buna conducătoare de arhetipuri. Marin Mincu, Am visat că visez că sunt înger, Ed. Eminescu, A.S.B., București, 1998, 48 pag., f. preț.
Poezie virilă by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17659_a_18984]
-
Anei, femeia-mânăstire: "Nu știu ce e cu mine. Parcă mai sunt și nu mai sunt în lume. Simt, nu știu cum, ca secoli trec si-s tânără mereu. Mi-e carnea că de piatră, de parcă-am fost de vie în piatră îngropată. Ieri am visat... Dar oare am visat? Că vânturi s-au pornit si-acoperisul mi-a zburat. Deasupra mea nu mai era nimic. Doar cerul gol, bolta înstelata. Și m-am simțit așa de rușinata, de parcă un ochi străin m-ar fi privit
Setea de poezie by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17656_a_18981]
-
cu mine. Parcă mai sunt și nu mai sunt în lume. Simt, nu știu cum, ca secoli trec si-s tânără mereu. Mi-e carnea că de piatră, de parcă-am fost de vie în piatră îngropată. Ieri am visat... Dar oare am visat? Că vânturi s-au pornit si-acoperisul mi-a zburat. Deasupra mea nu mai era nimic. Doar cerul gol, bolta înstelata. Și m-am simțit așa de rușinata, de parcă un ochi străin m-ar fi privit prin ochi de geam
Setea de poezie by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17656_a_18981]
-
marxista. în al doilea rînd, pronosticul lui Marx era greșit, așezat pe necunoașterea evoluției înseși a societății burgheze. Marx n-a creat o știință (economică, socială, politica), ci "o fantasma onirica și poetica". Meritele lui sînt mai degrabă literare: a visat grandios și a polemizat furios. Iată că n-a trebuit să așteptăm analizele pe care le folosește Paul Johnson în cartea lui (despre care am scris nu demult) ca să ne dăm seama că poeticul și utopicul prevalează în marxism asupra
Croce si socialismul stiintific by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17672_a_18997]
-
a reușit să scape de represiunea comunistă și a ajuns, după Revoluție, miliardara, în postura de a controla existentele celor din jur, un venerabil colonel de miliție, acum pensionar (dar și "patron"), cu relații - inca - "sus", șoferi existențialiști (sic!), care visează să pună capăt unei vieți de relativă sclavie, servitori devotați trup și suflet stăpânei, un medic înclinat spre metafizica, traversând crize mistice (să se datoreze asta faptului că e însurat cu o profesoară de geografie ale cărei apucături nu se
Romanul arivistului post-decembrist by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/18137_a_19462]
-
pe rînd continentele.// Nicăieri nu e cer, alături e marea/ rîvnind la falca de asin veche-n furnici/ furisată-ntr-o groapă de văr" (Tapasya). Emoționantă e împrejurarea că bardul cu dezabuzata scriitura își păstrează un mecanism productiv de ordin infantil. El visează cu ochii larg deschiși, propunînd un imaginar doldora de promisiuni eliberatoare, sub egida unui excentrism "naiv", calculat ca atare, dar și dat de o fatalitate a simțirii. Spre deosebire de simboliștii care cultivau viziunea exotică pentru a fugi de ei înșiși, contemporanul
Un basm pentru adulti by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18133_a_19458]
-
cîștigat dintr-o dezordine în București, nici din partea cetățenilor care de-abia își duc zilele, luptîndu-se să respecte legea, ci din partea unor persoane care trăiesc cel putin binișor la această oră. Care e, în mare parte, problema acestor persoane care visează la tulburări și, dacă se poate, la vărsare de sînge în Capitala? Faptul că nu mai sînt ce-au fost și că România își permite să nu mai fie ce era. Totalitarismul a creat false iluzii de întîietate în rîndul
Mineriada secretă by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/18175_a_19500]