20,130 matches
-
aproximativ 6 kilometri în diametru, această ridicătură are circa 550 de metri deasupra nivelului de bază al craterului. În prezent această ridicătură se află sub aproximativ 500 de metri de sedimente depozitate. Craterul a fost descoperit în anii 1960 în timpul explorării petrolului. Când a fost identificat pentru prima dată, vârsta craterului a putut fi doar aproximată folosindu-se vârsta rocilor afectate (țintă) și vârsta sedimentelor suprapuse. Rocile țintă erau din perioadele Cenomanian (98.9-93.5 milioane ani în urmă) și Turonian
Craterul Boltîș () [Corola-website/Science/322895_a_324224]
-
de nord-vest a Transilvaniei, sub forma unui orizont nediapirizat, situat aproape de suprafață, cu grosimi ce variază între 10 și 160 m. Conturarea masivului de sare s-a făcut în limitele zonei exploatate prin lucrări subterane sau cercetate prin lucrări de explorare de suprafață (lungime: cca 4 km pe direcție nord-sud, lățime: cca 2 km pe direcție est-vest). Sarea gemă de la Ocna Dejului s-a exploatat în 2 sectoare: a) nordic (în zona Dealului Cabdic, între Dej și Ocna Dejului) b) sudic
Salina Ocna Dej () [Corola-website/Science/323001_a_324330]
-
surpare (mina "Iosif", mina "Ștefan", mina "Ciciri", mina "Ferdinand"), fie lacuri sărate (lacul mina Mare). În prezent mai este în funcțiune numai mina "Transilvania". Înainte de deschiderea unei noi ocne de sare în Ardeal și Maramureș, se făceau deobicei foraje de explorare. Dacă până la adâncimea de 36 m (18 Klafter = 18 stânjeni) nu se intercepta sarea, se renunța la proiect, din cauza adâncimii prea mari a puțurilor. Ideal era ca solul să aibă o grosime de max. 10-12 m (5-6 stânjeni). La un
Salina Ocna Dej () [Corola-website/Science/323001_a_324330]
-
familia în casa situată pe colina din apropierea localității Willoughby. După doar câteva zile, constată o schimbare majoră în comportamentul părinților săi: ei devin mult mai buni, mai blânzi și privesc viața într-un mod mult mai optimist. În aceeași perioadă, explorările făcute de David îi aduc în fața ochilor capcane gigantice puse în pădurea care înconjoară casa, precum și localnicii care îl privesc cu multă ostilitate. De la unul dintre aceștia, fierarul indian Anatos, David află că părinții lui au intrat sub influența malefică
Coșmar de închiriat () [Corola-website/Science/323939_a_325268]
-
facultate. De asemenea, țara a avut doar trei avocați în regat. De asemenea, s-a estimat că numai 250.000 libieni au fost alfabetizați și că 5% din populație a fost oarbă, suferind de boli la ochi. În aprilie 1955, explorarea petrolului a început în regat cu domeniile sale de petrol primul fiind descoperit în anul 1959. Primele exporturi au început în 1963 cu descoperirea uleiului. Deși uleiul a îmbunătățit în mod drastic finanțele Libiei. La 25 aprilie 1963, sistemul federal
Regatul Libiei () [Corola-website/Science/323971_a_325300]
-
de viață indigenă atrasă de luminile ei. Singurul supraviețuitor al misiunii lansează spre "Leonov" un mesaj în care descrie incidentul, înainte de a i se termina rezervele de oxigen. Ajunsă la ținta misiunii sale, "Leonov" se cuplează cu "Discovery" și începe explorarea navei pentru a determina cauzele eșecului misiunii ei. Doctorul Chandra, proiectantul inteligenței artificiale HAL 9000, repune în funcțiune giganticul calculator și încearcă să rezolve problemele de programare care au determinat comportamentul eronat al lui HAL în timpul misiunii "Discovery". Ceilalți membri
2010: A doua odisee (roman) () [Corola-website/Science/323989_a_325318]
-
și de Amiralitate, care a contribuit cu marinari experimentați, dar și de către Royal Geographical Society. Pe lângă încercarea polară, expediția a avut și un important rol științific, explorând Zona Victoria și Munții de Vest. S-a încercat fără succes debarcarea și explorarea Țării Eduard al VII-lea. Călătoria către Capul Crozier în iunie și iulie 1911 a fost prima de acest gen din timpul iernii antarctice. Pentru multă vreme după moartea sa, Scott a fost privit de aproape toată lumea ca un erou
Expediția Terra Nova () [Corola-website/Science/323960_a_325289]
-
și să preia comanda navei după debarcare, și chirurgii militari George Murray Levick și Edward L Atkinson. Fostul ofițer Victor Campbell, poreclit „tovarășul răutăcios”, era unul din puținii care știau să schieze, și a fost ales să conducă operațiunea de explorare a Pământului Eduard al VII-lea. Amiralitatea a mai pus la dispoziție și un număr mare de marinari printre care veterani ai Antarcticii precum Edgar Evans, Tom Crean și William Lashly. Au mai fost acceptați și doi ofițeri ne-navali
Expediția Terra Nova () [Corola-website/Science/323960_a_325289]
-
cu mostre de acolo.” Wilson spera să continue cercetările asupra coloniei de pinguini de la Capul Crozier, începute în timpul lui "Discovey", și să implementeze un program de studii magnetice, geologice și meteorologice la o scară fără precedent. Mai existau planuri de explorare a Pământului Victoria și a Pământului Eduard al VII-lea, o acțiune descrisă de Campbell, care avea să o conducă, ca „cel mai important lucru al expediției”. "Terra Nova" a plecat din Cardiff, Țara Galilor, pe 1910. Scott, reținut cu treburi
Expediția Terra Nova () [Corola-website/Science/323960_a_325289]
-
era uimit de puterea poneilor de a transporta materiale de la navă la țărm. O cabană prefabricată de 5 m x 7.7 m a fost ridicată și aranjată pentru locuit pe 18 ianuarie. Printre planurile lui Scott se aflau și explorarea și demararea de studii științifice în Pământul Eduard al VII-lea, la est de Barieră. O echipă condusă de Campbell a fost trimisă cu acest scop, cu alternativa de a explora Pământul Victoria dacă obiectivul era inaccesibil. Pe 1911 grupul
Expediția Terra Nova () [Corola-website/Science/323960_a_325289]
-
nordică”. Pe 1911 ei au navigat spre nord, ajungând la Golful Robertson, lângă Capul Adare pe , unde au construit o cabană lângă cea a exploratorului norvegian Carstens Borchgrevink. Echipa nordică a petrecut iarna lui 1911 în cabana lor. Planul de explorare pentru vara 1911-1912 nu a putut fi îndeplinit în totalitate, datorită stării mării înghețate și a imposibilității de a găsi un drum spre interior. "Terra Nova" s-a întors din Noua Zeelandă pe 1912, și a transportat echipa în apropiere de
Expediția Terra Nova () [Corola-website/Science/323960_a_325289]
-
călătorie periculoasă care a inclus traversarea dificilei Limbi de Gheață Drygalski. Mostre geologice și alte specimene adunate de echipa nordică au fost recuperate din Capul Adare și Evans Coves de către "Terra Nova" în ianuarie 1913. Scopul acestei călătorii a fost explorarea geologică a coastei vestice a Strâmtorii McMurdo, într-o zonă dintre Văile Seci și Ghețarul Koettlitz. Această sarcină a fost făcută de o echipă formată din Griffith Taylor, Debenham, Wright și P.O. Evans. Ei au debarcat de pe "Terra Nova
Expediția Terra Nova () [Corola-website/Science/323960_a_325289]
-
Debenham, Wright și P.O. Evans. Ei au debarcat de pe "Terra Nova" pe la Butter Point, aflat în partea opusă Capului Evans pe țărmul Pământului Victoria. Pe , echipa și-a stabilit depozitul principal în regiunea Ghețarului Ferrar și apoi au făcut explorări și cercetări în Dry Valley și în zona Ghețarului Taylor înainte de a se îndrepta spre sud și spre Ghețarul Koettlitz. După mai multă vreme acolo, au pornit spre casă pe , parcurgând o rută sudică spre Hut Point, unde au ajuns
Expediția Terra Nova () [Corola-website/Science/323960_a_325289]
-
pe și a avut un drum dificil peste marea înghețată spre Granite Harbour, care a fost atins pe . Cartierul general a fost stabilit într-un loc botezat Geology Point unde s-a construit o cabană din piatră. Pe parcursul următoarelor săptămâni explorarea și munca de cercetare a avut loc pe Ghețarul Mackay și o mare parte din elementele din partea de nord a ghețarului au fost descoperite și denumite. Echipa trebuia să fie luată de "Terra Nova" pe 1912, dar nava nu a
Expediția Terra Nova () [Corola-website/Science/323960_a_325289]
-
a fi metaforica sau pentru a portretiza imagini SF. Alte teme sunt religia, guvernările politice și alte subiecte controversate. Un exemplu în acest sens poate fi albumul „Black Sun”, care poate fi considerat un album conceptual despre o misiune de explorare a spațiului. Este vizitată o planetă nouă, nemaivăzuta (Black Sun), iar un membru al echipajului este înzestrat cu puterea de a prevedea viitorul („Magic Eye”); în final, nava explodează în încercarea de a reintră în atmosferă Pământului („Armageddon”). Personajele din
Primal Fear (formație) () [Corola-website/Science/319403_a_320732]
-
în zonă o reprezintă așa-zisele "Ziduri din Bimini" (sau ) descoperite în 1968. Ulterior au fost descoperite în zona Bahamas alte zeci de "șosele" subacvatice (unele paralele sau curbe) din dale dreptunghiulare și coloane din piatră sau uneori din marmură. Explorări aeriene, care au început în 1968, au demonstrat existența a numeroase ansambluri de clădiri, șosele și fortificații scufundate în zona Bahamas (Bahamas Banks, Andros, Bimini, etc.), unele din clădiri fiind piramide, domuri gigantice, porturi sau platforme pe care se aflau
Terra - planeta vieții () [Corola-website/Science/319386_a_320715]
-
mai solicitante misiuni, niciodată fiind supus la un efort de concentrare continuu atât de puternic precum în acest caz. Din nou, această aventură are ca principal scop strângerea de fonduri pentru Global Angels Charity, la fel ca și expediția de explorare a unei regiuni Antarctice, în decembrie același an, când Grylls folosește diverse forme de energie alternativă precum forța de propulsie a vantului, jet-skyuri și bărci pneumatice alimentate cu bioetanol, paramotoare alimentate electric și panouri solare și mecanisme eoliene pentru echipamentele
Bear Grylls () [Corola-website/Science/319432_a_320761]
-
- grupa rusă din compania de minerit diamant, care ocupe poziție de lider în lume de volumul minerit diamant. Corporație implicată în explorarea de depozite, minerit, prelucrarea și vânzare comercializarea de diamante brute. Principalele activități sunt concentrate în Yakutia, precum și regiunea Arkhangelsk și Africa. produce 97% din toate diamante din Rusia, pondere în producția mondială a diamantelor este de 27%. Companie a dovedit
ALROSA () [Corola-website/Science/319859_a_321188]
-
în casa cu trei frontoane". Cu toate acestea, acest punct de vedere este contestat de natura experimentală a colecției, ceea ce sugerează că Doyle, mai degrabă decât a nara povestiri după o formulă, și-a păstrat viu interesul pentru Holmes, prin explorarea metodelor neconvenționale de narare, așa că Holmes însuși ajunge să povestească. În plus, "Arhiva" prezintă pe unii dintre cei mai neobișnuiți răufăcători din canonul holmesian, printre care copii și animale. Colecția este, de asemenea, notabilă pentru reprezentările unor cazuri de mutilare
Arhiva lui Sherlock Holmes () [Corola-website/Science/319934_a_321263]
-
cântec compus de el în Etiopia pentru a-i învăța pe copii noțiuni elementare de igienă. Ca și la albumele anterioare, Bono prezintă un stil cu laringele coborât, pe care mulți critici l-au etichetat drept „pasional”. "Spin" consideră că explorarea muzicii folk de către formație a avut ca efect extinderea stilului lui Bono, afirmând că el „stăpânește întreaga gamă de manierisme blues, de la șoaptă la strigăt”. Bono atribuie această maturizare „relaxării” și „descoperirii de alte voci”, și unui stil de cântat
The Joshua Tree () [Corola-website/Science/315881_a_317210]
-
în alte cântece, cum ar fi „Bullet the Blue Sky” ("Iacov s-a luptat cu îngerul”, imagini de foc și pucioasă) și „In God's Country” („stau aici cu fiii lui Cain”). Thom Duffy a interpretat albumul ca fiind o explorare a „incertitudinii și suferinței unui pelerinaj spiritual printr-o lume sumbră și crudă”. Coperta și pliantul albumului au fost proiectate de Steve Averill, pe baza ideii formației de a descrie „imagistica și poziția cinematică” a discului în deșert. Conceptul inițial
The Joshua Tree () [Corola-website/Science/315881_a_317210]
-
și fără frică în mainstream înainte de a decola foarte inteligent în mai multe dimensiuni superioare”, și că U2 „trebuie luat foarte în serios după această reevaluare a rockului”. John Rockwell de la "The New York Times" a complimentat formația pentru extinderea gamei muzicale, remarcând explorarea altor genuri și combinarea „texturilor obsesive, repetitive ale chitarei” lui The Edge cu „colorația ciudată de sintetizator” a lui Eno. Rockwell a criticat însă puțin vocea lui Bono, despre care a spus că este „marcată de o afectare ușor plângăcioasă
The Joshua Tree () [Corola-website/Science/315881_a_317210]
-
să se reinventeze odată cu albumul din 1991 intitulat "Achtung Baby" și cu turneul ce a urmat, Zoo TV Tour. Alte experimente similare au continuat în anii 1990. După 2000, U2 a urmat o linie sonoră mai tradițională, păstrând și influența explorărilor anterioare. U2 a câștigat primele Premii Grammy pentru "The Joshua Tree" în 1988, și au câștigat 22 de astfel de premii în total de atunci, fiind la egalitate cu Stevie Wonder în postura de artiști contemporani cu cele mai multe premii Grammy
Discografia formației U2 () [Corola-website/Science/315951_a_317280]
-
indicații în domeniile: ٭inovarea,noutatea și bazele managementului inovării; ٭managementul inovării la nivel organizațional; ٭operarea în cadrul managementului inovării; ٭instrumente și tehnici pentru managementul inovării. Fazele procesului de management al inovării au fost formulate de Tidd,J.et al (2001) : 1) explorarea și investigarea semnalelor din mediu;2) selectarea strategică a opțiunilor;3) asigurarea resurselor; 4) implementare.Opțional,se poate aplica faza a cincea de reflecție asupra fazelor precedente și analiza succesului sau eșecului inovării. Mark Turrell și Yvonne Lindow (2003) consideră
Managementul inovării () [Corola-website/Science/315959_a_317288]
-
de la Clubul Speologic Piatra Craiului din Câmpulung-Muscel, au descoperit intrarea în aven și au fost convinși că sunt în fața unui aven deosebit. Ioan Dobrescu și Gh. Popescu de la Clubul Speologic "Z" Oradea au organizat în zilele de 15-16 iunie 1986 explorarea în premieră a avenului. Au participat speologi de la Cluburile Speologice Piatra Craiului din C-lung Muscel, Hades Ploiești și Z Oradea. Gh. Popescu va atinge pentru prima oară fundul avenului la cota de minus 200 metri (cartare provizorie), găsind continuarea
Avenul de sub Colții Grindului () [Corola-website/Science/318903_a_320232]