19,631 matches
-
p. 37 49 Stoian, op. cit., p. 5, și Pe marginea prăpastiei, vol. 2, p. 143 50 Theodorescu, op. cit., pp. 369-374 51 "Magyarország", 30 noiembrie 1940 52 "Magyar Szémle", vol. XL, nr. 1, Budapesta, ianuarie 1941. Pentru această școală de gîndire maghiară, oricine nu crede în intangibilitatea "Ținuturilor Sfîntului Ștefan" este un "dușman înverșunat al Ungariei" 53 "Popolo di Roma", 30 noiembrie 1940 54 Prințesa Elena merită o notă. Soră a Regelui Gheorghe al II-lea al Greciei, ea era o neînduplecată
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
război mondial. Dintre cei 750.000 de soldați sovietici capturați la căderea Kievului În septembrie 1941, numai 22.000 au apucat Înfrângerea Germaniei. La rândul lor, sovieticii au luat 3,5 milioane de prizonieri, În majoritate nemți, austrieci, români și maghiari; după război, majoritatea s-au Întors acasă. Nu e surprinzător, așadar, că Europa postbelică, mai ales În partea centrală și de est, suferea de o acută lipsă de bărbați. În Uniunea Sovietică, numărul femeilor Îl depășea pe cel al bărbaților
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
unde erau nedoriți și chiar În primejdie, iar italienii preferau să plece din peninsula Istria decât să trăiască sub regimul iugoslav. Numeroase minorități etnice care colaboraseră cu forțele de ocupație (italienii În Iugoslavia, ungurii din nordul Transilvaniei, aflată sub stăpânire maghiară În timpul războiului și restituită apoi României, ucrainenii În vestul Uniunii Soivetice etc.) au fugit odată cu armata germană În retragere, pentru a scăpa de represalii din partea majorității locale sau a Armatei Roșii care Înainta. Nu s-au mai Întors niciodată. Deși
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
cu religii, etnii și limbi diferite, s-a transformat În două teritorii distincte, monoetnice. Bulgaria a transferat 160.000 de turci În Turcia; printr-un acord din februarie 1946 cu Ungaria, Cehoslovacia a schimbat 120.000 de oameni din comunitățile maghiare din Slovacia, la nord de Dunăre, pe un număr egal de slovaci din Ungaria. Alte transferuri de acest gen s-au realizat Între Polonia și Lituania și Între Cehoslovacia și Uniunea Sovietică; În locul celor 600.000 de germani și italieni
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
nu fusese nicicând mai omogenă din punct de vedere etnic. Uniunea Sovietică a rămas, desigur, un imperiu multinațional. Iugoslavia nu și-a pierdut nimic din complexitatea etnică, În ciuda sângeroaselor lupte intercomunitare din timpul războiului. România avea Încă o importantă minoritate maghiară În Transilvania și nenumărați rromi (de ordinul milioanelor). Dar Polonia trecuse de la 68% polonezi În 1938 la o majoritate poloneză covârșitoare În 1946. Germania era aproape toată germană (dacă nu luăm În calcul refugiații străini și persoanele strămutate). Populația Cehoslovaciei
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
milioanelor). Dar Polonia trecuse de la 68% polonezi În 1938 la o majoritate poloneză covârșitoare În 1946. Germania era aproape toată germană (dacă nu luăm În calcul refugiații străini și persoanele strămutate). Populația Cehoslovaciei, care Înainte de München cuprindea 22% germani, 5% maghiari, 3% ucraineni carpatici și 1,5% evrei, era acum aproape exclusiv cehă și slovacă: din cei 55.000 de evrei cehoslovaci care au supraviețuit războiului, numai 16.000 se mai aflau acolo În 1950. Diasporele tradiționale din Europa - grecii și
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
În Ungaria nu l-a depășit pe cel din Belgia sau Olanda postbelică - deși nu Încape Îndoială că ei săvârșiseră crime grave, executând cu entuziasm (și chiar anticipând) programul german de expediere În lagăre a sute de mii de evrei maghiari. Abia ulterior, autoritățile maghiare au inclus delictele de „sabotaj” și „conspirație”, cu scopul evident de a acoperi o gamă mai largă de oponenți ce s-ar fi putut Împotrivi instaurării regimului comunist. Curțile Populare Extraordinare din Cehoslovacia, Înființate prin decret
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
a depășit pe cel din Belgia sau Olanda postbelică - deși nu Încape Îndoială că ei săvârșiseră crime grave, executând cu entuziasm (și chiar anticipând) programul german de expediere În lagăre a sute de mii de evrei maghiari. Abia ulterior, autoritățile maghiare au inclus delictele de „sabotaj” și „conspirație”, cu scopul evident de a acoperi o gamă mai largă de oponenți ce s-ar fi putut Împotrivi instaurării regimului comunist. Curțile Populare Extraordinare din Cehoslovacia, Înființate prin decret prezidențial la 19 mai
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
În Ungaria Învecinată, inflația a atins un record istoric (depășind-o cu mult pe cea din Germania anului 1923): cinci cvintilioane (530) de pengõ la un dolar, ceea ce Însemna că atunci când forintul a Înlocuit pengõ În august 1946, toate bancnotele maghiare aflate În circulație valorau la un loc a mia parte dintr-un cent. În Germania nu funcționa nici o monedă. Piața neagră Înflorea, iar țigările erau moneda de schimb acceptată: Învățătorii din taberele de refugiați erau plătiți cu cinci pachete pe
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
ele deveniseră insignifiante În politica est-europeană, fiindcă se identificau cu Rusia și aplicau tacticile rigide impuse după 1927 de la Moscova. Le mai șubrezise chiar URSS, care i-a exclus din partid sau i-a arestat pe mulți dintre comuniștii polonezi, maghiari sau iugoslavi refugiați la Moscova: conducerea Partidului Comunist Polonez din perioada interbelică, de pildă, a fost aproape complet eliminată. Astfel, când Mátyás Rákosi, liderul Partidului Comunist Maghiar, s-a Întors de la Moscova În februarie 1945, putea conta În Ungaria pe
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
a exclus din partid sau i-a arestat pe mulți dintre comuniștii polonezi, maghiari sau iugoslavi refugiați la Moscova: conducerea Partidului Comunist Polonez din perioada interbelică, de pildă, a fost aproape complet eliminată. Astfel, când Mátyás Rákosi, liderul Partidului Comunist Maghiar, s-a Întors de la Moscova În februarie 1945, putea conta În Ungaria pe sprijinul a 4.000 de comuniști. În România, după estimarea Anei Pauker, partidul avea mai puțin de 1.000 de membri la o populație de aproape 20
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
interbelică fuseseră incomodați de pretențiile sovietice asupra Basarabiei, pe atunci teritoriu românesc. Mai rău, liderii comuniști români nu erau adesea nici măcar... români, cel puțin nu după criteriile românești. Ana Pauker era evreică, Emil Bodnăraș - ucrainean, Vasile Luca - secui. Alții erau maghiari sau bulgari. Percepuți ca străini, comuniștii români erau complet dependenți de forțele sovietice. Supraviețuirea lor politică depindea nu de câștigarea voturilor - ceea ce nu fusese nicicând un obiectiv realist -, ci de viteza și eficiența cu care acaparau statul și reușeau să
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Împotriva autorităților comuniste, dar și cauza lor era pierdută. URSS avea un interes atât de evident În coloratura politică a Poloniei, Încât speranțele polonezilor din timpul războiului - Înainte și după Yalta - pot părea absurde. În Ungaria Însă, perspectiva unei „căi maghiare spre socialism” nu era complet fantezistă. Pentru Moscova, Ungaria postbelică prezenta interes doar ca un posibil culoar pentru trupele Armatei Roșii, dacă trebuiau să se deplaseze spre vest către Austria (sau, mai târziu, spre sud către Iugoslavia). Dacă ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
pentru comuniștii locali, sfetnicii lor sovietici ar fi ales să joace până la capăt cartea „democratică”. Dar și În Ungaria comuniștii s-au dovedit constant nepopulari, chiar și la Budapesta. Deși etichetat drept reacționar și chiar fascist, Partidul Micilor Proprietari (echivalentul maghiar al partidelor țărănești) a obținut majoritatea absolută În alegerile naționale din noiembrie 1945. Cu sprijinul socialiștilor (al căror lider, Anna Kéthly, refuza să creadă că aliații lor comuniști s-ar Înjosi Într-atât Încât să falsifice alegerile), comuniștii au reușit
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
a Întors În 1956). La noile alegeri din august 1947, falsificate fără jenă de ministrul comunist de Interne László Rajk, comuniștii au obținut doar 22% din voturi, deși Micii Proprietari au fost reduși strategic la 15%. În aceste condiții, calea maghiară spre socialism semăna teribil cu cea a vecinilor de la est. La următoarele alegeri, din mai 1949, Frontul Popular a obținut 95,6% din voturi. Dacă privim În urmă, e limpede că speranțele pentru o Europă de Est democratică erau minime
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
german puteau, cu vremea, să-și piardă din greutate. Stalin trebuia să se asigure de supunerea neclintită a sateliților vecini, iar pentru asta nu avea decât o soluție: mai Întâi, Partidul trebuia să-și asigure monopolul puterii. După cum prevedea Constituția maghiară din august 1949, el trebuia să-și asume și să mențină un „rol conducător”, eliminând sau absorbind celelalte formațiuni politice. Partidul devenea singurul mediu al mobilității sociale, comandând și Împărțind - prin controlul curților judecătorești - dreptatea. Inseparabile de stat, ale cărui
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
a acaparat, a impozitat la sânge sau a marginalizat toate firmele cu peste 50 de angajați. În decembrie 1948, În Cehoslovacia nu mai exista nici o firmă privată cu mai mult de 20 de angajați. La aceeași dată, 83% din industria maghiară era În mâinile statului, ca și 84% din industria poloneză, 85% din cea românească și 98% din cea bulgărească. Un alt mecanism de eliminare a clasei de mijloc, deținătoare de proprietăți, l-a constituit În Est reforma valutară. Era varianta
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Împușcați Între 1945 și 1947 pentru un amestec de vini reale și imaginare, de la simpatii fasciste și colaboraționism până la spionaj În favoarea Occidentului; În fiecare caz, procurorii au avut grijă să le conteste credibilitatea și patriotismul ca reprezentanți ai „poporului” bulgar, maghiar, polonez. Socialiștii care refuzaseră să Îmbrățișeze Partidul Comunist, precum bulgarul Krastin Partahov (judecat În 1946 și condamnat la Închisoare, unde a murit trei ani mai târziu), au fost și pedepsiți ca dușmani ai poporului. Ce frapează la victimele necomuniste ale
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
călugări și măicuțe. Capul Bisericii Catolice din Ungaria, cardinalul Mindszenty, a fost Întemnițat, iar monseniorul Grõsz, care i-a succedat În ianuarie 1949, a fost găsit vinovat de complot pentru restaurarea Habsburgilor și de conspirație cu titoiștii pentru Înarmarea fasciștilor maghiari. Procesele comuniștilor erau de două tipuri. Primul, desfășurat Între 1948 și 1950, a constat În replici imediate la ruptura dintre Stalin și Tito. În Albania, ministrul comunist de Interne Koçi Xoxe a fost judecat În mai-iunie 1949, condamnat și spânzurat
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Vest), care a hotărât că acest lucru nu trebuie să se mai Întâmple. și nu s-a mai Întâmplat. Cu puțin Înainte de execuția lui Kostov, comuniștii unguri i-au Înscenat un proces-spectacol ministrului comunist de Interne László Rajk, un avatar maghiar al lui Tito. Textul era același ca și În Bulgaria: doar numele au fost schimbate. Acuzațiile, detaliile, confesiunile erau toate identice - ceea ce nu e surprinzător, fiindcă ambele procese au fost orchestrate de la Moscova. Rajk Însuși nu era nevinovat: Întemnițase, ca
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
căderea comunismului În Ungaria, a informat Curtea că numele său real era Reich (fiind, așadar, de origine germană, nu maghiară) și că fusese recrutat În 1946 de agenți iugoslavi care l-au amenințat că vor dezvălui colaborarea sa cu naziștii maghiari În timpul războiului „dacă nu le Îndeplinește toate dorințele”. Radio Budapesta a transmis În direct procedurile tribunalului care Îi judeca pe Rajk și pe tovarășii săi pentru conspirație, inclusiv confesiunea acuzatului din 16 septembrie 1949. Verdictul prestabilit a fost anunțat la
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
partidele comuniste locale. Cel mai afectat a fost „sectorul sudic” al statelor apropiate de Iugoslavia: Bulgaria, România, Albania și Ungaria. Numai În Ungaria (unde frica lui Stalin de influențe titoiste era aproape justificată, având În vedere proximitatea Iugoslaviei, importanta minoritate maghiară din regiunea sârbă Vojvodina și alinierea Ungariei și Iugoslaviei pe probleme externe În 1947), aproximativ 2.000 de comuniști au fost executați rapid, alți 150.000 au primit ani de detenție și 350.000 au fost excluși din partid (ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
lui Rajk și altora, rețeaua imaginară de superspioni titoiști a lui Field, cu sediul la Budapesta, urma să fie principala dovadă Împotriva lui Gomu³ka. Polonezii au rezistat Însă presiunii sovietice de a desfășura public ample vânători de vrăjitoare după modelul maghiar. Partidul Comunist Polonez În exil fusese decimat de Stalin la Moscova, așa că Bierut Întrevedea ce Îl așteaptă dacă Polonia intra Într-un vârtej de arestări, epurări și procese. Polonezii au avut și noroc: Gomu³ka a rezistat interogatoriului, refuzând să semneze
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
se reproșa simultan „deviaționismul” de dreapta și cel de stânga: mai Întâi se opusese colectivizării rurale, apoi Îi obligase pe țărani să intre În colective Împotriva voinței lor. Rajk a fost acuzat că dizolvase În 1947 rețeaua comunistă din cadrul poliției maghiare; o făcuse, de fapt (Înainte de alegerile din 1947 și cu aprobare oficială), ca să mascheze disoluția rețelei social-democrate din interiorul poliției, mult mai puternică. Mai târziu, el a restabilit rețeaua comunistă, fără să permită același lucru altor partide. Acțiunile sale, impecabile
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
adeziunii lor idealiste la dominația sovietică. În Ungaria, Géza Losonczy, care avea să cadă victimă represiunii sovietice după revolta din 1956, avea douăzeci și ceva de ani când a complotat, ca sute de tineri, să aducă la putere Partidul Comunist Maghiar. Soțul Hedei Kovaly, Rudolf Margolius, unul dintre inculpații În procesul Slánský din decembrie 1952, avea 35 de ani când a fost numit ministru În guvernul comunist al Cehoslovaciei; Artur London, alt acuzat În acest proces, era și mai tânăr (33
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]