19,627 matches
-
și Bârzula, iar în vest cu raionul Codâma. Este situat în podișul Podoliei (altitudinile maxime variază între 280 - 400m), din care cauză relieful raionului este unul deluros. Distanța până la centrul regiunional, Odesa este de 226 km. Clima temperat-continentală este specifică raionului cu o temperatură medie a lunii ianuarie de -4.3 °C, a lunii iulie +20.1 °C, temperatura medie anuală +8.2 °C. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației raionului Balta era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori
Raionul Balta () [Corola-website/Science/328162_a_329491]
-
regiunional, Odesa este de 226 km. Clima temperat-continentală este specifică raionului cu o temperatură medie a lunii ianuarie de -4.3 °C, a lunii iulie +20.1 °C, temperatura medie anuală +8.2 °C. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației raionului Balta era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de rusă (%) și română (%). La 1 octombrie 2011 populația raionului era de 43,158 persoane. În total există 42 de așezări. Potrivit recensământului ucrainean din 2001, populația raionului era de
Raionul Balta () [Corola-website/Science/328162_a_329491]
-
3 °C, a lunii iulie +20.1 °C, temperatura medie anuală +8.2 °C. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației raionului Balta era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de rusă (%) și română (%). La 1 octombrie 2011 populația raionului era de 43,158 persoane. În total există 42 de așezări. Potrivit recensământului ucrainean din 2001, populația raionului era de 48,604 locuitori. Structura etnică:
Raionul Balta () [Corola-website/Science/328162_a_329491]
-
majoritatea populației raionului Balta era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de rusă (%) și română (%). La 1 octombrie 2011 populația raionului era de 43,158 persoane. În total există 42 de așezări. Potrivit recensământului ucrainean din 2001, populația raionului era de 48,604 locuitori. Structura etnică:
Raionul Balta () [Corola-website/Science/328162_a_329491]
-
(în ucraineană "Захарівський район") este unul din cele 26 raioane administrative din regiunea Odesa din Ucraina, cu reședința în orașul Zaharivka. A fost înființat pe 1923 fiind atunci inclus în componența RSS Ucrainene. Începând din anul 1991, acest raion face parte din Ucraina independentă. Raionul se învecinează cu Republica Moldova și
Raionul Zaharivka () [Corola-website/Science/328208_a_329537]
-
(în ucraineană "Захарівський район") este unul din cele 26 raioane administrative din regiunea Odesa din Ucraina, cu reședința în orașul Zaharivka. A fost înființat pe 1923 fiind atunci inclus în componența RSS Ucrainene. Începând din anul 1991, acest raion face parte din Ucraina independentă. Raionul se învecinează cu Republica Moldova și raionul Ocna Roșie în vest, cu raioanele Bârzula și Ananiev în nord, cu raionul Șiriaeve în est și cu raionul Velîka Mîhailivka în sud. Este situat la poalele Podișului
Raionul Zaharivka () [Corola-website/Science/328208_a_329537]
-
este unul din cele 26 raioane administrative din regiunea Odesa din Ucraina, cu reședința în orașul Zaharivka. A fost înființat pe 1923 fiind atunci inclus în componența RSS Ucrainene. Începând din anul 1991, acest raion face parte din Ucraina independentă. Raionul se învecinează cu Republica Moldova și raionul Ocna Roșie în vest, cu raioanele Bârzula și Ananiev în nord, cu raionul Șiriaeve în est și cu raionul Velîka Mîhailivka în sud. Este situat la poalele Podișului Podoliei (altitudinile maxime variază între 130-190
Raionul Zaharivka () [Corola-website/Science/328208_a_329537]
-
administrative din regiunea Odesa din Ucraina, cu reședința în orașul Zaharivka. A fost înființat pe 1923 fiind atunci inclus în componența RSS Ucrainene. Începând din anul 1991, acest raion face parte din Ucraina independentă. Raionul se învecinează cu Republica Moldova și raionul Ocna Roșie în vest, cu raioanele Bârzula și Ananiev în nord, cu raionul Șiriaeve în est și cu raionul Velîka Mîhailivka în sud. Este situat la poalele Podișului Podoliei (altitudinile maxime variază între 130-190 m), din care cauză relieful raionului
Raionul Zaharivka () [Corola-website/Science/328208_a_329537]
-
cu reședința în orașul Zaharivka. A fost înființat pe 1923 fiind atunci inclus în componența RSS Ucrainene. Începând din anul 1991, acest raion face parte din Ucraina independentă. Raionul se învecinează cu Republica Moldova și raionul Ocna Roșie în vest, cu raioanele Bârzula și Ananiev în nord, cu raionul Șiriaeve în est și cu raionul Velîka Mîhailivka în sud. Este situat la poalele Podișului Podoliei (altitudinile maxime variază între 130-190 m), din care cauză relieful raionului este unul deluros. Distanța până la centrul
Raionul Zaharivka () [Corola-website/Science/328208_a_329537]
-
înființat pe 1923 fiind atunci inclus în componența RSS Ucrainene. Începând din anul 1991, acest raion face parte din Ucraina independentă. Raionul se învecinează cu Republica Moldova și raionul Ocna Roșie în vest, cu raioanele Bârzula și Ananiev în nord, cu raionul Șiriaeve în est și cu raionul Velîka Mîhailivka în sud. Este situat la poalele Podișului Podoliei (altitudinile maxime variază între 130-190 m), din care cauză relieful raionului este unul deluros. Distanța până la centrul regionional, Odesa este de 102 km. Clima
Raionul Zaharivka () [Corola-website/Science/328208_a_329537]
-
în componența RSS Ucrainene. Începând din anul 1991, acest raion face parte din Ucraina independentă. Raionul se învecinează cu Republica Moldova și raionul Ocna Roșie în vest, cu raioanele Bârzula și Ananiev în nord, cu raionul Șiriaeve în est și cu raionul Velîka Mîhailivka în sud. Este situat la poalele Podișului Podoliei (altitudinile maxime variază între 130-190 m), din care cauză relieful raionului este unul deluros. Distanța până la centrul regionional, Odesa este de 102 km. Clima temperat-continentală este specifică raionului cu o
Raionul Zaharivka () [Corola-website/Science/328208_a_329537]
-
raionul Ocna Roșie în vest, cu raioanele Bârzula și Ananiev în nord, cu raionul Șiriaeve în est și cu raionul Velîka Mîhailivka în sud. Este situat la poalele Podișului Podoliei (altitudinile maxime variază între 130-190 m), din care cauză relieful raionului este unul deluros. Distanța până la centrul regionional, Odesa este de 102 km. Clima temperat-continentală este specifică raionului cu o temperatură medie a lunii ianuarie de -4.3 °C, a lunii iulie +20.3 °C, temperatura medie anuală +9.2 °C.
Raionul Zaharivka () [Corola-website/Science/328208_a_329537]
-
și cu raionul Velîka Mîhailivka în sud. Este situat la poalele Podișului Podoliei (altitudinile maxime variază între 130-190 m), din care cauză relieful raionului este unul deluros. Distanța până la centrul regionional, Odesa este de 102 km. Clima temperat-continentală este specifică raionului cu o temperatură medie a lunii ianuarie de -4.3 °C, a lunii iulie +20.3 °C, temperatura medie anuală +9.2 °C. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației raionului Frunzivka era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori
Raionul Zaharivka () [Corola-website/Science/328208_a_329537]
-
regionional, Odesa este de 102 km. Clima temperat-continentală este specifică raionului cu o temperatură medie a lunii ianuarie de -4.3 °C, a lunii iulie +20.3 °C, temperatura medie anuală +9.2 °C. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației raionului Frunzivka era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de română (%) și rusă (%). La 1 octombrie 2011 populația raionului era de 20.178 persoane. Populația urbană constituie 8.653 persoane (41.1%), cea rurală 12.376 persoane (58,9
Raionul Zaharivka () [Corola-website/Science/328208_a_329537]
-
3 °C, a lunii iulie +20.3 °C, temperatura medie anuală +9.2 °C. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației raionului Frunzivka era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de română (%) și rusă (%). La 1 octombrie 2011 populația raionului era de 20.178 persoane. Populația urbană constituie 8.653 persoane (41.1%), cea rurală 12.376 persoane (58,9%). În total există 53 de așezări. Potrivit recensământului ucrainean din 2001, populația raionului era de 21,029 locuitori. Structura etnică
Raionul Zaharivka () [Corola-website/Science/328208_a_329537]
-
și rusă (%). La 1 octombrie 2011 populația raionului era de 20.178 persoane. Populația urbană constituie 8.653 persoane (41.1%), cea rurală 12.376 persoane (58,9%). În total există 53 de așezări. Potrivit recensământului ucrainean din 2001, populația raionului era de 21,029 locuitori. Structura etnică:
Raionul Zaharivka () [Corola-website/Science/328208_a_329537]
-
aceasta este jurnalistă la „Ogorul socialist” și a venit în sat, sub acoperire, pentru a realiza un material pentru televiziune. Geo găsește o propunere mai veche a lui Toderaș privind construirea unei sere de zarzavaturi, care fusese respinsă de conducerea raionului, și vrea să o realizeze. El vrea să antecontracteze producția de zarzavat cu fabricile din jur pentru a obține 50.000 de lei pe care să-i folosească la construirea serei. Varvara se implică și ea, acuzându-l pe primarul
Iarna bobocilor () [Corola-website/Science/328342_a_329671]
-
Racoviță” este cea mai mare peșteră din Republica Moldova, a 13-a ca lungime în Europa și a 25-a în lume (a 2-a sau 3-a printre peșterile de gips din lume). Caverna este situată în apropierea localității Criva, raionul Briceni, în nord-vestul Republicii Moldova. A fost descoperită în anul 1959 în urma unei explozii în cariera de gips, atunci fiind denumită în rusă "Золушка" adică "Cenușăreasa". Cercetările științifice au început abia în 1977. Peștera, numită în cinstea cunoscutului savant, explorator și
Peștera Emil Racoviță () [Corola-website/Science/328363_a_329692]
-
Moldova, datoria întreprinderilor din sectorul public și datoria UAT. La data de 31 martie 2013, soldul datoriei publice a constituit 29.294,2 milioane lei moldovenești, fiind format din: Teritoriul Republicii Moldova este organizat, sub aspect administrativ, în unități administrativ-teritoriale (UAT): raioane, orașe și sate. În comparație cu situația de la 30 septembrie 2011, soldul datoriei publice s-a majorat cu circa 10,0 la sută la 30 septembrie 2012. La 30 septembrie 2012, datoria publică externă a constituit 19.987,33 milioane lei, iar
Datoria publică a Republicii Moldova () [Corola-website/Science/328355_a_329684]
-
Teleclub și City Cinema Management. Dan Teodorescu, solistul grupului muzical Taxi, face o scurtă apariție "cameo", jucând primul client de la bancă. Cristina Ivan, coordonatoarea de producție și casting joacă o paznică și Adrian Pavelescu, directorul de producție, un șef de raion. Marius Stoianov a făcut un „making of”. Despre scena bătăii de la capătul filmului, Gabriel Huian a spus: „Am tras șapte duble. Pe sub haine am avut un costum de neopren care a atenuat durerea și tricoul larg a fost numai bun
Principii de viață () [Corola-website/Science/328380_a_329709]
-
lagăr de concentrare, uneori denumit „ghetou”, aflat în Transnistria în anii Holocaustului. El a fost improvizat într-o crescătorie de porci abandonată, la 2 km de de satul ucrainean Akmecetka ,(astăzi denumit Pribujia), pe malul de vest al Bugului), în raionul Domanivka din regiunea Mikolaiv și care era destinat exterminării,prin izolare,a mai multor mii de evrei mai ales din Basarabia și Odessa, în timpul Holocaustului în provincia Transnistria înființată de regimul fascist român al lui Ion Antonescu în teritoriile ucrainiene
Lagărul de concentrare Acmecetca () [Corola-website/Science/327585_a_328914]
-
o minoritate etnică din Republica Moldova, numărând 4.174 persoane la recensământul din 2004 sau 0,1 din totalul populației. Polonezii locuiesc preponderent în orașele mari Bălți (20,6% din populația totală), Chișinău (20,0%), Tiraspol (7,7%), dar și în raioanele Rîbnița (12,6% din populația totală), Camenca (10,7%), Glodeni (4,2%), în rest (24,2%) locuiesc dispersat și într-un număr mic. Singura localitate din Republica Moldova în care polonezii au o proporție semnificativă este Slobozia-Rașcov din Transnistria (raionul Camenca
Polonezii din Republica Moldova () [Corola-website/Science/327726_a_329055]
-
în raioanele Rîbnița (12,6% din populația totală), Camenca (10,7%), Glodeni (4,2%), în rest (24,2%) locuiesc dispersat și într-un număr mic. Singura localitate din Republica Moldova în care polonezii au o proporție semnificativă este Slobozia-Rașcov din Transnistria (raionul Camenca din autoproclamata Republică Moldovenească Nistreană) .
Polonezii din Republica Moldova () [Corola-website/Science/327726_a_329055]
-
teritoriul orașului Kiev, capitala Ucrainei, aflată în trecut în afara orașului. Ea se întindea pe o lungime de 2,5km, având o adâncime între 10-50 m În prezent, parcul memorial „Babin Iar” se află în nord-vestul Kievului, pe un teritoriu dintre raioanele Sâreț și Lukianovka, aproape de stația de metro Dorogojici. Aici s-a desfășurat în anul 1941 cel mai mare masacru comis într-un timp scurt sub auspiciile armatei Germaniei naziste, Wehrmacht. Unități numite Einsatzgruppen ale SD ("Sichercheitdienst") au omorât la data
Babi Iar () [Corola-website/Science/327021_a_328350]
-
habsburgică, reședința județului a devenit pentru o vreme Fălticeni, deoarece orașul Suceava se afla sub stăpânire străină. Începând cu 1923, în clădire și-a desfășurat activitatea Prefectura județului Baia, iar între 1950 și 1968, Consiliul Popular Raional Fălticeni. Odată cu desființarea raioanelor, în urma reorganizării teritoriale din perioada regimului comunist, Fălticeni își pierde titulatura de localitate reședință, iar în clădire au funcționat pe rând: Casa Pionierilor, Casa Radioficării și Casa de Cultură. În anul 1974 destinația imobilului a fost schimbată în muzeu de
Muzeul de Artă „Ion Irimescu” din Fălticeni () [Corola-website/Science/327034_a_328363]