22,212 matches
-
de teroare în care am stat întinși pe pietrele din piața gării, am fost aruncați în vagoanele de vite ce ne așteptau de mult. În vagonul în care am fost aruncat eram 85 de persoane, dar eram dintre cei mai fericiți și nici nu știam. Aveam și niște ferăstruici pe care călăii, în grabă, uitaseră să le astupe. La aceste ferestre lăsam cămășile în timpul nopții pentru a ne putea astâmpăra setea cu roua depusă. Până în ziua de joi 3 iulie am
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
om de lume care știe să se poarte", care are adică o anumită experiență în ceea ce privește femeile. Chipeș și misterios, Julien nu poate să nu placă femeilor, indiferent de poziția lor socială. Natura l-a înzestrat cu "una dintre acele figuri fericit alcătuite, la care visează femeile, dar displac tuturor bărbaților". Părul negru și ondulat îi umbrește fruntea netedă și smeadă. Ochii îi sunt întunecați, mângâietori și adânci. Iar "genele lungi și dese împrumutau privirii acea elocvență pătimașă care tulbură în saloane
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
dulce-amar. Flirt este o narațiune în tonuri pastel semănând cu o delicată acuarelă. Găsind întâmplător într-un fund de sertar două mănuși micuțe cu degetele destrămate și un trandafir vestejit, naratorul începe să evoce cu nostalgie trecutul. Astfel, rememorează "clipa fericită" în care avusese șansa s-o întâlnească pe "cea mai gingașă dintre crăiese"26. Asta se întâmpla, își amintește el, în luna iulie a anului 188.., în stațiunea termală Dieppe. Se pare că oriunde s-ar fi aflat, pe plajă
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Într-o seară, Pietro, înfierbântat de sărutările și mângâierile necontenite pe care i le îngăduie Marie, își pierde controlul. Pe palierul unei anticamere, își reînnoiește declarațiile de dragoste pătimașă. O prinde în brațe și o strânge cu putere. Marie e fericită să-l simtă "tot un tremur". Nu îndrăznește să facă vreo mișcare ori să rostească vreun cuvânt, de teamă să nu spulbere vraja momentului. În acel moment, Pietro, cu simțurile înnebunite, depășește granițele gesturilor pe care fata e dispusă să
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Se simt dăruiți unul altuia, se iubesc, se doresc mai mult sau mai puțin în funcție de zi, și nu reușesc să ia o hotărâre. Totuși, flirtând cu Jean, Clara descoperă treptat că acesta era prea posesiv, prea gelos. Nu pot fi "fericiți decât singuri", remarcă ea. Când intervine între ei un al treilea, Jean devine "răutăcios". "Odată îndepărtat intrusul, Jean râdea, apoi mă strângea tăcut în brațe". Fiindcă așteaptă de la un bărbat ca acesta să-i împărtășească dorința de cunoaștere și să
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
s-o mângâie, să-și ia rămas-bun", însă rămăsese locului ca încremenit. Îi era peste puteri să-i propună să se mai întâlnească și în altă zi. În acea sâmbătă, Michel și fata prinseseră o ocazie, profitaseră de o întâmplare fericită. A fixa o întâlnire, în schimb, chiar dacă pretextul ar fi fost bun, ar fi însemnat să se angajeze într-o relație amoroasă, să încalce cu adevărat granița interzisului. "Și abia atunci ar fi început adevărata vinovăție..". Așadar, cei doi tineri
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
visează să fie cuprinsă de pasiune, să se "desprindă la propriu" de pământ și să cunoască "extazul", care "îmbată", "copleșește" și "anihilează". Vrea să fie ridicată, dacă nu până-n Rai, cel puțin până în al șaptelea cer... În așteptarea acestor zile fericite, Bab și asta o face să fie hotărât modernă nu se mulțumește să viseze, precum prostuțele neprihănite din secolul trecut. Nu stă închisă în casă să lâncezească, să fiarbă în suc propriu. Vasăzică André n-o iubește? Făt-Frumos întârzie să
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
alături. Prima dată și-a calculat prost distanța, pomenindu-se "turtind nasul" tinerei cu palma. A doua tentativă, își închipuia el, fusese încununată de succes, căci reușise în sfârșit să pună mâna pe ceva "carne. Carne adevărată. Caldă. Fermă. Uau". Fericit și plin de mândrie, se apucase atunci să strângă și să frământe carnea aceea așa delicată. Dar vai! Convins că ține în mână "un sân drăguț și cald", nu pipăise de fapt decât brațul durduliu al partenerei sale, așa cum îl
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
În timpul facultății am beneficiat de practica organizată de către Universitatea București împreună cu Rozanna Olaya - psiholog specializat în asistența socială, care mi-a arătat cât de frumoasă poate fi asistența socială în sistemul american. Din punct de vedere al pregătirii teoretice, sunt fericită că am urmat cursurile Universității București, unde am beneficiat de o pleiadă de profesori minunați și o programă de învățământ de excepție. De la absolvire am lucrat numai în domeniul drepturilor copilului: de la copilul cu dizabilități severe până la copiii abandonați, copiii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
mi-am continuat-o prin absolvirea unui master în 1998 în Sociologie politică și Politici ale bunăstării, condus de către prof. dr. C. Zamfir. În prezent, îmi continui perfecționarea în consiliere psihologică sub supervizarea prof. dr. I. Mitrofan, și sunt foarte fericită că astfel mai pot ține legătura cu mediul academic. Am lucrat și în programul Phare în București, după care am revenit acasă, în județul Alba, unde am activat în cadrul unor fundații și apoi în cadrul administrației publice, la Direcția Sanitară a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
reușim să mergem la ei. Spunând cele de mai înainte, fata s-a uitat în ochii mei, a lăsat capul pe umăruămi, și luânduămă de mână, strângându-mă, am văzut în ochii ei, la rându-mi, că era încrezătoare și fericită. 21 I. 1959. Mai târziu cu gândul la momentul ac esta. Întâlnise acest băiat pe care îl așteptase și, poate, îl căutase din totdeauna. Înfățișarea lui i se părea a fi mai acătării decât își închipuia. Era cu puțin mai
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
stânci de tot soiul, care îți lasă impresii de neșters. Până și localnicii rămân ancorați într-un permanent semn al întrebării, cum s-a reușit, oare, ridicarea în timp, a acestor construcții? Întâmplarea a fost urmată și de un noroc fericit că, rectificând ceva din cele spuse mai sus, timp de aproape două săptămâni am fost cazați de o generoasă fa milie, care știa și limba română, Krețus Petrus, un om cu o înfățișare plăcută și cu un suflet mare, care
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
și ele bune ocazii de a comunica unii cu alț ii (în foto semnale de la familia Krețis). Dragi prieteni, De Anul Nou vă trimitem multe felicitări și vă urăm multă sănătate și îndeplinirea tuturor dorințelor. La mulți ani și sărbători fericite! Familia Krețis După o perioadă, când Dan era de-acum în anul IV, am obținut aprobarea să ajungem La Constantinopol. De data aceasta numai eu și soția, Dan rămânând să se pregătească pentru începerea cursurilor anului IV. La Constanța am
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
să fac să nu -i simt lipsa Lenuței până într-atât ? Ce mă sfătuiți să fac, ca nopțile să nu fie atât de lungi în comparație cu restul timpului care se scurge așa de grăbit ? Făcând treburile casei, ziua trăiesc retrăind clipele fericite când îmi era soția alături, fie și în pat, bolnavă, nopțile însă mă las gândurilor de tot soiul - o visez în ipostaze când sfâșietoare, când dor itoare de alinare, odihnitoare. Nu o pot uita și îmi stăruie momentul când, cu
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
înseamnă că-ți place, constată triumfător artistul. Asta este tot ce-l interesează, faptul că pînza lui evocă, fără să vrea, pe cea a unui pictor din țara lui Brâncuși i se pare de bun augur și e atît de fericit, încît se repede să-mi mai toarne un whisky. Reușesc, de data asta, să-l refuz, cerîndu-i să văd schițe și studii. Regăsesc, în fașă, uleiurile rezemate de pereți. Mai privesc o dată, în jurul meu, stolul acela de păsări amenințătoare și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
Pînă una alta, urcă și-om vedea noi pe unde vine, după ce-om ajunge la Chambery. Nu mai am prea multă energie. Sunt mulțumită că altcineva hotărăște pentru mine. Ne îndreptăm spre un Peugeot 404, alb și mă prăbușesc fericită în pieile de oaie aruncate pe scaunele adînci. Alți doi camarazi ai bărbatului urcă în spate. Pe băiat îl cheamă Jackie, adică așa îl strigă colegii, n-am să aflu niciodată mai mult. Ca s-ajungem la Chambery trebuie să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
ei și grăniceri. Peste douăzeci și patru de ore, aveam să colind disperată toate localitățile de graniță, precum și consulatul elvețian din Annecy, cerînd două vize: cea de ieșire dn Elveția și cea de intrare în Franța. Peripețiile hilare ale acestei căutări, precum și fericita obținere a vizei fac parte din altă poveste. Pînă atunci însă, drumul spre Chambery se strecoară printre crestele spectaculoase ale Alpilor, într-o noapte fără lună, dar senină-senină, țintuită pe boltă cu milioane de cuie sclipitoare. Ajungem Orașul este atît
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
o vară, să fi fost prin 1908, în luna august, vară călduroasă, începuseră să se coacă perele și harbujii. Într-o zi, așezat în căsuța lui moș Gavril, bărbatul mătușii Irina, sora tatei, echipat cu ce aveam pe mine și fericit, ieșim pe bariera târgului, cotim la dreapta și intrăm pe drum de cară spre lunca Prutului. Plecasem de la moș Gavril destul de târziu, căldura se făcea tot mai mare și pe câmp, spre Lunca Banului, începuse să tremure apa morților. Câinele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
Până să aducă mătușa Irina mâncarea și un dărăp de pâine neagră, eu mai că-mi pusesem foamea la cale cu perele din grămadă. A fost bună și mâncare caldă ca în noaptea aceea, poate niciodată nu am dormit mai fericit. A doua zi, cu straiele uscate și de mână cu mătușa Irina, am mers acasă și predat părinților cu explicațiile necesare și cuvenite recomandări. Din ziua ce a urmat, au început frigurile care au durat vreo două-trei săptămâni, până la deschiderea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
frumos tablou de Jordaens și câteva desenuri de Rubens, apoi cam în grabă urcăm pe Acropole, unde locul, templele și trecutul cunoscut din cărți ne lasă amintiri neșterse. Acei ce au creat aceste minuni, desigur, au fost o lume mai fericită decât amărâții muritori de azi. Cum vor fi arătat întregi acele temple cu statuile și lumea aceea frumoasă și simplă. Nimeni mai mult decât grecii vechi nu au clădit punând toată atenția pe frumos. Impresiilor primelor contacte cu marea artă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
îi place să înalte căpițele, simetric, să le „perie” de paie, să le facă „moți`. Mișcările lui sunt sigure, căpițele lui nu se dărâma niciodată, iar ploaia nu pătrunde în interiorul lor, apa scurgându-se pe poalele netede ale acestora. Zâmbește fericit în colțul gurii când termină fiecare capita, lăsând să i se vadă dinții mărunți, frumos arcuiți, iar soarele îi bate în sticlă ochelarilor fumurii. Brațele îl dor parcă pentru că palmele lui nu mai sunt destul de puternice ca să aducă fan prea
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
nu-și va folosi numele în român, nu vă spune nimic despre ea. Pe cine ar atrage oare un personaj că dansa? La capul ei, telefonul sună strident, făcând-o să tresară brusc din somn. Lăură, puțin cam adormita, întreba fericită: -Răspund eu, sau vorbiți voi? Tatăl iritat se ridică, ridică receptorul în timp ce comentează: -Ar trebui să-i las să sune. La ora asta e doar vreun nebun. Lăură asculta cu răsuflarea parcă tăiată, vocea rece, impersonala de la capătul
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
ce a vrut, mai aveam încă incertitudini, nu eram sigură că îl doream, desi nici nu-mi era indiferent. În cele din urmă, m-am gândit la mama. Cum voi da eu ochii cu ea, dacă se întâmplă ceva?... Ce fericiți sunt bărbații că pentru ei totul este atât de simplu!... Niciunul nu scotea vreo vorba. Stăteam amândoi că la cinema. Știam foarte puține despre el. Mă întrebam insistent: Oare ce crede despre mine? -Lăură, zise el, ar trebui sa ma
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
cu mașina, ar putea că între timp să fermenteze în stomac. Lăură tace un timp îndelungat. Apoi se îndreaptă spre bibliotecă, smulge nervoasă o carte legată în piele pe care i-o dăruiește lui Emil, care se înseninează la fața fericit: - Te rog să observi că ți-am dăruit o ediție foarte valoroasă. Știu cât de mult prețuiești cărțile. - E în regulă, bătrâne? Dispare pe terasa. El sade tăcut câteva minute, apoi o urmează. Pe urma scoate din buzunar o agendă
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
adversarul. Venise și ultimul trimestru de școală. Presiunile care se făceau asupra ei creșteau zi de zi. Într-o zi , proful i-a dăruit un parfum scump, într-o sticluța mică, sidefata. Lăură i-a mulțumit din politețe, prefăcându-se fericită, dar nu s-a abținut să-i dea replica: - Cu ce ocazie? - Pentru multele ore de muncă la redacția revistei și în echipa de teatru a școlii. Ești o adevarată comoara, Lăură... Afișam aceeași personalitate fivolă, acordând minimul de atenție
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]