19,782 matches
-
deși conține versuri realizate, nu poate fi încorporat acestor succese (...). De aceea, în viitorul ei volum, Nina Cassian trebuie să facă nu un «pas înainte», ci trebuie să realizeze un mare salt pentru a se încadra definitiv - e timpul! - în frontul poeziei noastre luptătoare”. Că una din cauzele formalismului era îndepărtarea de viață, de realitate, de popor, s-a înțeles. Ideea va fi accentuată și de cealaltă instanță critică semioficială: cititorii. Astfel membrii cenaclului literar Al.Sahia din Buzău adresează Ninei
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
ultimul timp, de compozitorii noștri, umplu de bucurie și mândrie patriotică inimile tuturor oamenilor muncii din țara noastră (...). Printre cei care simt, în primul rând, o mare bucurie sunt și poeții care luptă, cu arme atât de apropiate, pe același front (...). Astăzi, terenul celor mai vii colaborări de acest fel este cântecul de masă. Începând cu Imnul R.P.R., turnat parcă din același material de Matei Socor și Aurel Baranga, toate cântecele noastre valoroase, care au străbătut până la ultimul cătun din munți
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
partinică, prin vigoarea cu care, situându-se în miezul vieții, scriitorul a izbutit să promoveze noul, dându-i în cuprinsul operei literare locul hotărâtor pe care-l deține în viață - romanul Brazdă peste haturi constitue un succes al întregului nostru front literar”. Vii discuții a stârnit în presa literară și romanul Ogoare noi de Aurel Mihale, în urma publicării lui în serial în Viața românească, nr 9-12/1951. Mihai Gafița, într-un amplu studiu, scoate în evidență calitățile acestui „roman al luptei
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
-le de mase. De asemenea a sprijinit activ atragerea U.T.C. și Ajutorul Roșu în aceste lupte (...). În 1938-1939 V. Luca a contribuit la elaborarea și aplicarea liniei greșite de instalare a elementelor democratice în organizația monarho-fascistă F.R.N. (așa numitul Front al Renașterii Naționale) ceea ce a constituit o piedică pentru organizarea de către partid a unei acțiuni de luptat împotriva fascismului și pregătirilor de război antisovietic (...). Încă de mult tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej a combătut manifestările oportuniste ale lui V. Luca, însă acesta
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Miniștri al R.P.R. care a adoptat în unanimitate hotărârile arătate mai sus și a instruit o comisie pentru îndrumarea lucrărilor de întocmire a planului de reconstrucție socialistă a Capitalei. ● În 30 noiembrie: alegeri de deputați în M.A.N., candidații Frontului Democrației Populare au fost votați în proporție de 98,84%. ● 94,84 la sută, poezie de Eugen Frunză 75: Se întâmplă că, de la o vreme, tot mai mult Îmi place graiul cifrelor s-ascult Nu-i de mirare! Doar la
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
altul, anume „zgâlțâirea podoabelor” - nu „scuturarea” lor (cum ar scrie criticul), încă nu era cazul - în sensul atenționării și activizării unor scriitori din prima linie și din întâia generație a realismului socialist, deveniți între timp cam împăciuitoriști și absenteiști pe frontul literar. De altfel, unele nemulțumiri au mai răbufnit și în anul precedent, în contextul analizei activității secțiilor de creație ale Uniunii; în toamna lui 1952 au fost alese alte birouri în toate secțiile; în presa pe care-am parcurs-o
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
a proiectelor sale de creație, ajutorul individual în elucidarea unor probleme dificile, necesitatea de a veghea la realizarea angajamentelor de creație”. Așadar, în 24 martie încep lucrările plenarei Uniunii Scriitorilor, pe care, dacă o așez în contextul altor evenimente de pe „frontul creației” n-o pot interpreta decât ca pe încă o dovadă de atașament și zel revoluționar în memoria lui Stalin. Căci, iată, tot în această lună, în zilele de 4-7 martie, la Academia R.P.R. are loc o sesiune științifică extraordinară
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
literare. În ultima parte, se dau două liste cu exemple negative ale celor care încă nu sunt „înarmați” cu știința marxism-leninistă: Cicerone Theodorescu, Radu Boureanu, Aurel Baranga, N. Jianu și ale acelora care deviază, prin absenteism, de la linia activ-luptătoare a frontului literar: Traian Șelmaru, Ion Vitner, Marcel Breslașu, Maria Banuș. Îmi vine în minte acum cât de activi erau primii trei, dar și Traian Șelmaru și M. Breslașu încă din toamna lui 1944, apoi din 1946 Ion Vitner, M. Banuș. Aceștia
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Contemporanul, vorbitorul a expus punctul de vedere al articolului de răspuns publicat de Szabedi Laszlo în revista Utünk (...). Silvian IOSIFESCU, ocupându-se de problemele criticii literare, arată că Uniunea Scriitorilor nu acordă grija și atenția cuvenită acestui sector important al frontului nostru literar. Șantierul literar în critică este foarte sărac. Majoritatea cronicilor literare publicate în reviste și ziare sunt șterse, schematice, cenușii, construite adeseori după un anumit șablon (...) Cauzele deficiențelor semnalate se află în primul rând în linia de siguranță în
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
oamenilor muncii, poetul trebuie să se ridice la înălțimea celor mai înaintați oameni ai vremii noastre, situându-se pe pozițiile de luptă ale clasei muncitoare (...). În continuare Maria Banuș s-a referit doar în treacăt la lipsa ei îndelungată de pe frontul literar, evitând să analizeze cauzele serioasei rămâneri în urmă a creației sale literare, și nu a luat poziție față de manifestările ideologiei burgheze în literatura noastră (...). Kovacs GYÖRGY s-a ocupat de unele probleme ale literaturii maghiare din R.P.R. subliniind cu
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
se poate face o carte bună (...)». Mihail NOVICOV a subliniat că problema principală a creației literare este aceea a poziției ideologice a scriitorului. Astfel, discutând problema tipicului în literatura noastră, nu trebuie pierdut din vedere nici o clipă faptul că pe frontul literar se duce o bătălie între ideologia clasei muncitoare și ideologia burgheză (...). Vorbitorul a arătat că nu poate fi de acord cu poziția de autoliniștire pe care a adoptat-o în cadrul discuțiilor Maria Banuș. Faptul că Maria Banuș și-a
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
promis că le va repara prin fapte nu este suficient, mai ales că ea a repetat declarații pe care le-a făcut și înainte cu câțiva ani. Maria Banuș ar fi trebuit să analizeze cauzele rămânerii ei în urmă pe frontul literar, să arate căile concrete prin care înțelege să facă o cotitură în creația ei (...). Mihai BENIUC a combătut poziția neprincipială adoptată de I. Vitner care a militat pentru introducerea unui spirit liberalizat în munca redacțiilor cu scriitorii (...). Citând mai
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
care a adoptat-o tov. Ion Vitner în dezbaterea noastră. Într-un moment în care lupta ideologică se ascute, când lupta împotriva ideologiei burgheze capătă o importanță tot mai mare, tov. Vitner a încercat să ne tragă înapoi, să slăbească frontul nostru literar. Prin intervenția sa, el a arătat că s-a înstrăinat de problemele creației literare și că nu are destulă dragoste față de noua noastră literatură (...). Spre sfârșitul dezbaterii noastre, tov. Ion Vitner și-a făcut un început de autocritică
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
într-un cerc îngust, cu înlocuirea dezbaterilor largi prin discuții de cabinet (...) Secretariatul Uniunii Scriitorilor, tovarășii: M. Beniuc, T. Șelmaru și E. Frunză au datoria să contribuie la ridicarea muncii Uniunii la un înalt nivel teoretic potrivit cu cerințele actuale ale frontului nostru literar”. Ce-ar mai fi de adăugat? S-ar părea că, mai estompat, fenomenul demascării devierilor din plan politic, s-a răsfrânt și în viața literară. Tripticul politic din prima linie: Vasile Luca-Teohari Georgescu-Ana Pauker și-a găsit corespondent
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
discuțiile stârnite de intervenția sa; căci comentarii au fost, pro și contra, dar, spre deosebire de cele din 194817, opiniile potrivnice sunt repede înăbușite, căci orientarea generală a anului era alta: nu înlăturarea orgolioasă a «vechilor», căci, numai-noi-cei-tineri-putem-să-scriem-noua-lileratură, ci primirea lor în frontul realist-socialist. Cazul lui G. Călinescu nu este întru totul ilustrativ, căci el desfășura o oarecare activitate «orală» la Academie, conferințe, cuvântări și cine cercetează Analele Academiei R.P.R. din perioada 1949 încoace se convinge de aceasta, deși nici participarea scrisă, atâta
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
mai multe ori același lucru, clar și limpede ca orice evidență și certitudine? Deci să-l izolăm pe Mihail Sadoveanu într-o paranteză. Petru Dumitriu rămâne astfel și mai singur printre prozatori, prea mulți prozatori, cei mai mulți tineri, care combăteau pe frontul realismului socialist. Îl distanțau de majoritate două atribute vizibile: talentul literar și patosul ideologic; pathosul - cum ar zice G. Călinescu. Mulți trăitori din vreme vor fi avut talent; dar, nedublat de cealaltă dimensiune, n-au avut ce să facă cu
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
față de funcția tot mai lamentabilă, rezervată acesteia în cetate; criticii literari nu neagă nici ei evidența, dar, cu câteva excepții, se mențin în același didacticism steril și dogmatic. Asta nu înseamnă că în 1953 liderii poeților nu vor demonstra forța frontului liric, despre capacitatea poeziei de a reda și mobiliza fațetele vieții. Iată-l, de pildă, pe Mihai Beniuc 52 demonstrând „primăvara poeziei noastre”, făcând o sinteză a evoluției noii lirici în cei cinci ani ai republicii: „Dacă peste veacuri nepoții
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
și tu să scrii.../ Vine iarna, - pletele-s cărunte (...). Cred că a te izola de literatura noastră, a denigra lucrările valoroase, a cultiva spiritul «superiorității» într-un grupuleț, înseamnă a aluneca pe poziții primejdioase, a lipsi, într-o bună măsură, frontul nostru literar, de unul din importantele puncte de sprijin, care poate și trebuie să fie Almanahul literar (...)”. Dar să părăsim revista literară de la Cluj și să aflăm, prin intermediul lui Lucian Raicu 58, ce poezie promovează și alte reviste sau colecții
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
dragoste, care-i? Există o sinceritate târâtoare, lipsită de perspectivă și elan, prin prisma căreia realitatea apare micșorată, împuținată, golită de conținut, așadar meschină, fără valoare, după cum există o sinceritate a celui ce stă în chiar postul de observație al frontului de luptă (...). Toate aceste lucruri simți nevoia să le spui după ce ai citit poeme de dragoste ca acelea obosit-intimist al Mariei Banuș (Cântecul părului alb), ori cel al Ninei Cassian, de un răsfăț formalist insuportabil (Cântec în zori) - ambele criticate
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Ca vulturul se smulge reactorul. Noi stăm sub sălcii cum am sta sub cort Și ascultăm radio-televizorul. Cei tineri povestesc despre metrou. Îl plănuiesc și-n Cluj, îi duc speranța; Noi poate vom citi-n ziar ce-i nou Pe frontul socialismului în Franța. (...). Cotim la stânga: - revărsat șuvoi De tineri, care se îndreaptă-anume Pe drumul universității noi... Cotim la dreapta-au zburat, se vede, Cocoșii de pe fosta prefectură. Tovarășe, de vrei pădurea verde Poftim la deal, căci brazii-nalți crescură! Vrei
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
unor opere literare de seamă apărute din 1948 încoace. În prima din categoriile amintite se situează - în ordinea apariției - articolele Drumul culturii, Decât mici francezi mai bine mari români, Artă „pură” - cu tendință, În numele culturii, Artiști, scriitori, ziariști, luptători pe frontul ideologic, înainte!, Dreptul la muzică și I.V. Stalin, teoretician genial și înfăptuitor al revoluției culturale. (...) Un loc de seamă îl ocupă în articolele scrise de Traian Șelmaru în anii 1946-1947 lupta împotriva «criziștilor». (...) În a doua categorie amintită pot fi
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Idem, nr. 183, 7 apr. 1950: „Dacă sunt întrebat asupra atitudinii pe care trebuie s-o ia intelectualul în problema păcii, nu ezit o clipă a răspunde: să lupte din toate puterile pentru ea. Prin urmare, trebuie să luptăm pe front intelectual cu toată puterea spre a câștiga pacea, căci ceea ce avem acum e doar o amenințare a nopților de odihnă și a zilelor noastre de lucru. Am citit cu multă atenție luminoasa carte a lui V.I. Lenin, concisă, stringentă, întocmită
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
expoziții grandioase. (...) Nici una din problemele existente nu se poate rezolva călare pe tun. Pacea trainică de care avem nevoie nu se va căpăta decât prin dorința unanimă și adâncă de pace, decât prin lupta hotărâtă pentru pace. A întări deci frontul păcii e unicul mijloc. Muncitorimea manuală și intelectuală constitue populația covârșitoare a globului. Iar noi, intelectualii, îndeosebi responsabili în orientarea opiniei publice, vom face mai bine dacă asociindu-ne luptei organizate a proletariatului mondial împotriva cursei înarmărilor, vom arăta străduință
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
sînt antrenate într-un conflict permanent, în care se modifică și se limitează reciproc. Pînă în 1840 în Marea Britanie apăruse o economie cu piețe autoreglatoare ale muncii, pămîntului și banilor. Capitalismul de piață a triumfat asupra inamicilor săi pe toate fronturile: nu numai în teoria și practica economică, ci și în politică, drept, idei, filosofie și chiar ideologie. Astfel oponenții săi erau complet înfrînți. Totuși, într-o țară în care oamenii au un cuvînt de spus, așa cum aveau în Anglia, chiar
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
eu șocată. — Varianta lui e că e o incompetentă și că, dacă ea ar fi În stare să-și facă treaba cum trebuie, el n-ar avea de ce să se ia de ea. Între timp, toți angajații mei au făcut front comun. Îmi scriu e-mailuri de protest, refuză să mai aibă de-a face cu contul Arcodas, mă amenință cu demisiile... Își trece Luke mîinile prin păr, cu un aer total neputincios. Cum ți-am spus, e un coșmar. Mă
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]