20,506 matches
-
mai mare care a precedat-o pe cea din 1977 a fost Greva minerilor din Lupeni din 1929. Minerii din Valea Jiului lucrau întotdeauna în condiții foarte grele. Chiar și cu folosirea tehnologiei celei mai moderne - ceea ce nu era cazul în minele României socialiste din anii 1970 - lucrul în minele de cărbune era greu și periculos. Accidentele de mină erau destul de dese. De exemplu, pe 2 noiembrie 1972, în urma unei explozii au murit 43 de oameni la Mina Uricani. Anul 1977 a
Greva minerilor din Valea Jiului din 1977 () [Corola-website/Science/314576_a_315905]
-
din 1977 a fost Greva minerilor din Lupeni din 1929. Minerii din Valea Jiului lucrau întotdeauna în condiții foarte grele. Chiar și cu folosirea tehnologiei celei mai moderne - ceea ce nu era cazul în minele României socialiste din anii 1970 - lucrul în minele de cărbune era greu și periculos. Accidentele de mină erau destul de dese. De exemplu, pe 2 noiembrie 1972, în urma unei explozii au murit 43 de oameni la Mina Uricani. Anul 1977 a fost un an greu pentru economia României. Urmările
Greva minerilor din Valea Jiului din 1977 () [Corola-website/Science/314576_a_315905]
-
1929. Minerii din Valea Jiului lucrau întotdeauna în condiții foarte grele. Chiar și cu folosirea tehnologiei celei mai moderne - ceea ce nu era cazul în minele României socialiste din anii 1970 - lucrul în minele de cărbune era greu și periculos. Accidentele de mină erau destul de dese. De exemplu, pe 2 noiembrie 1972, în urma unei explozii au murit 43 de oameni la Mina Uricani. Anul 1977 a fost un an greu pentru economia României. Urmările crizei energetice mondiale începută în 1973-74 încă erau resimțite
Greva minerilor din Valea Jiului din 1977 () [Corola-website/Science/314576_a_315905]
-
nu era cazul în minele României socialiste din anii 1970 - lucrul în minele de cărbune era greu și periculos. Accidentele de mină erau destul de dese. De exemplu, pe 2 noiembrie 1972, în urma unei explozii au murit 43 de oameni la Mina Uricani. Anul 1977 a fost un an greu pentru economia României. Urmările crizei energetice mondiale începută în 1973-74 încă erau resimțite pe deplin, iar cutremurul din 4 martie 1977 a îngreunat și mai mult situația. În pofida acestor greutăți, Ceaușescu nu
Greva minerilor din Valea Jiului din 1977 () [Corola-website/Science/314576_a_315905]
-
Legea nr. 3 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistența socială", care interzice plata simultană a salariului și pensiei de invaliditate (erau mulți mineri care au ieșit la pensie cu grad de invaliditate III, și mai lucrau în mină), și prevedea schimbarea limitei de vârstă de pensionare a minerilor de la 50 la 52 de ani. Tot în aceeași perioadă programul de lucru a fost mărit de la 6 la 8 ore. Minerii erau nemulțumiți și de aprovizionarea proastă cu bunuri
Greva minerilor din Valea Jiului din 1977 () [Corola-website/Science/314576_a_315905]
-
de aprovizionarea proastă cu bunuri de consum, de munca prelungită peste program (inclusiv duminicile), de condițiile de locuit și trai precare. Pe 14 iulie 1977, minerul Gheorghe Dumitrache („Ispitu”) a trimis un memoriu („Spinoasa mărturisire”) la CC al PCR, Ministerului Minelor și Televiziunii Române, dar nu i s-a răspuns imediat. A fost arestat după încetarea grevei din august, și condamnat la doi ani de închisoare pentru „instigare și ultraj la bunele moravuri.” Greva propriu-zisă a început la Mina Lupeni pe 1
Greva minerilor din Valea Jiului din 1977 () [Corola-website/Science/314576_a_315905]
-
al PCR, Ministerului Minelor și Televiziunii Române, dar nu i s-a răspuns imediat. A fost arestat după încetarea grevei din august, și condamnat la doi ani de închisoare pentru „instigare și ultraj la bunele moravuri.” Greva propriu-zisă a început la Mina Lupeni pe 1 august 1977 și a fost încheiată pe 3 august 1977. În primele momente, unii mineri au propus ca o delegație de-a lor să plece la București, dar s-a renunțat la această idee, poate și datorită
Greva minerilor din Valea Jiului din 1977 () [Corola-website/Science/314576_a_315905]
-
la București, dar s-a renunțat la această idee, poate și datorită faptului, că trenurile erau oprite. Unii șefi de sectoare au încercat să împiedice organizarea greviștilor, dar minerii au reacționat prompt, câteodată dur. Greviștii au luat legătura cu alte mine din Valea Jiului (pe vremea aceea erau 10 mine în Valea Jiului: Anina, Aninoasa, Bărbăteni, Dalja, Livezeni, Paroșeni, Petrila, Petroșani, Uricani, Vulcan) și cu populația orașelor pentru a strânge cât mai mulți simpatizanți, și s-au adunat până la urmă în curtea Minei
Greva minerilor din Valea Jiului din 1977 () [Corola-website/Science/314576_a_315905]
-
idee, poate și datorită faptului, că trenurile erau oprite. Unii șefi de sectoare au încercat să împiedice organizarea greviștilor, dar minerii au reacționat prompt, câteodată dur. Greviștii au luat legătura cu alte mine din Valea Jiului (pe vremea aceea erau 10 mine în Valea Jiului: Anina, Aninoasa, Bărbăteni, Dalja, Livezeni, Paroșeni, Petrila, Petroșani, Uricani, Vulcan) și cu populația orașelor pentru a strânge cât mai mulți simpatizanți, și s-au adunat până la urmă în curtea Minei Lupeni, unde țineau discursuri revendicative. Cifrele provenite din
Greva minerilor din Valea Jiului din 1977 () [Corola-website/Science/314576_a_315905]
-
mine din Valea Jiului (pe vremea aceea erau 10 mine în Valea Jiului: Anina, Aninoasa, Bărbăteni, Dalja, Livezeni, Paroșeni, Petrila, Petroșani, Uricani, Vulcan) și cu populația orașelor pentru a strânge cât mai mulți simpatizanți, și s-au adunat până la urmă în curtea Minei Lupeni, unde țineau discursuri revendicative. Cifrele provenite din surse diferite referitoare la numărul participanților variază între 10 000 și 40 000 (chiar 90 000). Cei care susțin cifrele mai scăzute greșesc, întrucât se bazează numai pe numărul de angajați, și
Greva minerilor din Valea Jiului din 1977 () [Corola-website/Science/314576_a_315905]
-
conducerea în mâinile primilor doi. Din București au fost trimiși să poartă tratative doi reprezentanți de frunte ai puterii: secretarul CC al PCR Ilie Verdeț, Gheorghe Pană, președintele Consiliului Central al UGSR și ministru al muncii, și Constantin Băbălău, ministrul minelor, petrolului și geologiei, cărora li se alătură șefi locali ai conducerii de partid și de stat, în special Clement Negruț, primarul și primul-secretar de partid din Petroșani. Primul secretar al județului Hunedoara, Ilie Rădulescu era în concediu la Karlovy Vary
Greva minerilor din Valea Jiului din 1977 () [Corola-website/Science/314576_a_315905]
-
și Clement Negruț se deplasează la fața locului, dar minerii nici nu au încercat să negocieze cu ei, și au cerut să discute direct cu secretarul general. Cei doi au fost sechestrați în ghereta portarului de la intrarea nr. 2 a Minei Lupeni. Conform relatărilor lui Constantin Dobre, Maniliuc i-ar fi amenințat cu moartea pe cei doi activiști superiori de partid, pe Verdeț chiar trântindu-l de perete de câteva ori. Ilie Verdet neagă categoric episodul sechestrării: "E o prostie... Eu
Greva minerilor din Valea Jiului din 1977 () [Corola-website/Science/314576_a_315905]
-
Ceaușescu își întrerupe concediul, și se deplasează mai întâi la Craiova, apoi la Târgu-Jiu și Deva, și preia comanda trupelor de Securitate și a funcționarilor de partid, care vor fi angajate în stingerea focarului protestatar. Când Ceaușescu ajunge în curtea Minei Lupeni, numărul participanților la manifestație se dublează. Atmosfera este tensionată, dar sunt totuși voci în mulțimea care la sosirea primului om al țării strigă "„Ceausescu si minerii!”", dar treptat se aud lozinci din ce în ce mai ascuțite, ca "„Lupeni '29!”" (aluzie la greva
Greva minerilor din Valea Jiului din 1977 () [Corola-website/Science/314576_a_315905]
-
derbedei”, „impostori”, „infractori” etc. Greviștii care erau membri de partid au fost sancționați sau excluși din PCR. Forțele de Securitate și Miliție din zonă au fost dublate, iar după 15 septembrie au fost desfășurate unități militare (inclusiv blindate) în preajma tuturor minelor din Valea Jiului. Organele specializate ale Securității, Miliției și procuraturii, au efectuat recunoașterea minerilor care au participat în mod activ la grevă. Au fost chemați la sediul Securității unii ingineri și șefi de sectoare pentru a identifica cu ajutorul fotografiilor și înregistrărilor
Greva minerilor din Valea Jiului din 1977 () [Corola-website/Science/314576_a_315905]
-
propagande necorespunzătoare. "„La mijloc au stat probleme de conștiință. Adică muncă de propagandă slabă, nu s-au popularizat hotărârile partidului.”" - ar fi declarat secretarul general al PCR. Tot în ședința CC al PCR din 26-27 octombrie 1977, fostul ministru al Minelor, Petrolului și Geologiei, Bujor Almășan, care fusese demis în ianuarie 1977, a primit un vot de blam pentru "starea de lucruri" lăsată în sectorul minier. Ilie Verdeț nu a fost făcut răspunzător pentru evenimente. În ședințele de partid care au
Greva minerilor din Valea Jiului din 1977 () [Corola-website/Science/314576_a_315905]
-
martie 1979, Ilie Verdeț este desemnat în funcția de prim-ministru al Guvernului Republicii Socialiste Românie. Gheorghe Pană pană a primit un „vot de blam” la Plenara CC al PCR din 26 octombrie, și schimbat din funcția de ministru al minelor. Pe plan județean și local a fost schimbat primul-secretar al județului Hunedoara, Ilie Rădulescu, primii secretari orășenești și de întreprindere, atât de partid cât și de UTC, și conducătorii de la sindicate. Clement Negruț, primarul din Petroșani a rămas în funcție
Greva minerilor din Valea Jiului din 1977 () [Corola-website/Science/314576_a_315905]
-
1977, Dobre era deja student la Academia Ștefan Gheorghiu, trimis de Inspectoratul Ministerului de Interne Craiova. Teodor Rusu (secretar cu probleme de propagandă la Comitetul municipal de partid, responsabil pentru zona estică a Văii Jiului, pentru orașul Petrila și pentru minele Lonea și Petrila) afirma pe baza unei discuții purtate cu Gheorghe Pană în vara anului 1978, la stațiunea Neptun, că Dobre ar fi avut o încercare nereușită de a-l vedea pe Ceaușescu, pentru a-i reproșa neîndeplinirea tuturor revendicărilor
Greva minerilor din Valea Jiului din 1977 () [Corola-website/Science/314576_a_315905]
-
Viena. A studiat filosofia, artele și dreptul la Viena. Conform unor surse a studiat apoi la Academia Minieră din Selmecbánya (azi Banská Štiavnica), Slovacia (1763-1768). Conform altor surse, ar fi lucrat la Academie în această perioadă, studiind în paralel știința minelor, mecanica, chimia și mineralogia. În 1768 este numit arpentor minier ("Markscheider") în așa-numita „Ungarie de Jos” (actualmente, Slovacia de est, Ungaria de nord, Ucraina și România). În 1770 este numit membru al unei comisii aulice ce se ocupa de
Franz-Joseph Müller von Reichenstein () [Corola-website/Science/314634_a_315963]
-
chimia și mineralogia. În 1768 este numit arpentor minier ("Markscheider") în așa-numita „Ungarie de Jos” (actualmente, Slovacia de est, Ungaria de nord, Ucraina și România). În 1770 este numit membru al unei comisii aulice ce se ocupa de reglementarea minelor și a atelierelor metalurgice din Banat. Impresionând prin cunoștințele sale în domeniul mineritului, a fost numit deja în același an meșter miner șef ("Oberbergmeister") și director de mină în Banat, post în care a stat timp de 5 ani. În
Franz-Joseph Müller von Reichenstein () [Corola-website/Science/314634_a_315963]
-
este numit membru al unei comisii aulice ce se ocupa de reglementarea minelor și a atelierelor metalurgice din Banat. Impresionând prin cunoștințele sale în domeniul mineritului, a fost numit deja în același an meșter miner șef ("Oberbergmeister") și director de mină în Banat, post în care a stat timp de 5 ani. În 1775 a fost numit consilier de mină ("Bergrath") la minele de cupru din Schwaz, Tirol, iar în 1778 consilier al așa-numitului Thesaurariat din Transilvania. După ce Thesaurariatul a
Franz-Joseph Müller von Reichenstein () [Corola-website/Science/314634_a_315963]
-
Impresionând prin cunoștințele sale în domeniul mineritului, a fost numit deja în același an meșter miner șef ("Oberbergmeister") și director de mină în Banat, post în care a stat timp de 5 ani. În 1775 a fost numit consilier de mină ("Bergrath") la minele de cupru din Schwaz, Tirol, iar în 1778 consilier al așa-numitului Thesaurariat din Transilvania. După ce Thesaurariatul a fost desființat din ordinul împăratului Josef II, a fost numit inspector-general și șef al întregii industrii miniere, metalurgice și
Franz-Joseph Müller von Reichenstein () [Corola-website/Science/314634_a_315963]
-
sale în domeniul mineritului, a fost numit deja în același an meșter miner șef ("Oberbergmeister") și director de mină în Banat, post în care a stat timp de 5 ani. În 1775 a fost numit consilier de mină ("Bergrath") la minele de cupru din Schwaz, Tirol, iar în 1778 consilier al așa-numitului Thesaurariat din Transilvania. După ce Thesaurariatul a fost desființat din ordinul împăratului Josef II, a fost numit inspector-general și șef al întregii industrii miniere, metalurgice și de sare din
Franz-Joseph Müller von Reichenstein () [Corola-website/Science/314634_a_315963]
-
Transilvania în 1798 a fost numit consilier de aulic, post în care a stat până în 1802, când a fost chemat la Curte la Viena. În 1778 a descoperit zăcăminte de turmalină în Zillertal În 1782, ocupând funcția de supraveghetor al minelor maghiare din Ardeal, a analizat un minereu albastrui provenit din Transilvania numit “"Aurul German"”. Din acest minereu Müller a extras un metal despre care credea că este antimoniu și ceea ce s-a dovedit a fi în final un 'metallum problematicum
Franz-Joseph Müller von Reichenstein () [Corola-website/Science/314634_a_315963]
-
cu designerii Tony Melillo și Sandra Campos, amândoi lucrând cu mari case de modă. Gomez a vorbit despre parteneriat, „Când i-am întâlnit pe Tony și Sandra, am devenit confortabilă cu ei instantaneu iar acum ei sunt ca familia pentru mine ... Ei sunt atât de creativi și iubesc faptul că pot să îi chem oricând și să vorbesc cu ei despre orice, chiar dacă este doar despre schimbarea unui nasture ... Ei au fost atât de cool despre orice”. Brand-ul a fost
Selena Gomez () [Corola-website/Science/314619_a_315948]
-
poartă numele, din propria casă. Încă din tinerețe s-a preocupat de căutarea și cercetarea cristalelor și mineralelor. În peste cei 60 de ani de experiență, Gruescu a strâns o colecție impresionantă de câteva sute de exemplare de flori de mină din aprope toate zonele României și în special din zona Banatului (Ocna de Fier, Dognecea, Sasca Montană, Moldova Nouă). În același timp, Constantin Gruescu a intrat în posesia unor exemplare impresionante de flori de mină făcând schimburi sau cumpărându-le
Constantin Gruescu () [Corola-website/Science/313522_a_314851]