21,807 matches
-
spune la un moment dat, în "Cartea neliniștirii": Consider că poezia e ceva intermediar, o simplă trecere de la muzică la proză... În proză vorbim liber. Avem posibilitatea să introducem ritmuri muzicale, păstrându-ne libertatea de a gândi. Putem include ritmuri poetice, rămânând totuși în afara lor...". Cât de adevărat este acest lucru pentru Lucian Vasiliu care are, deocamdată, în bagajul pentru posteritate și două cărți de proză: "Să alergăm împreună" și "Grenade și îngeri"? În paginile scrise de mine există multă proză
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
de o carieră didactică...! Mă întreb, te întreb, cum de ai păstrat același titlu pentru cartea ta de debut, lucru care s-a întâmplat mult mai târziu? Să fie acest lucru un semn că te-ai născut pentru "un proiect poetic" pe care l-ai urmat încă din adolescență? Ce amintiri ai despre debutul tău, despre acea vreme, despre aspirațiile copilului care lua pieptiș drumul literaturii...? Cât de important este debutul pentru un scriitor? Cine își mai amintește astăzi de revista
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
acasă. Un japonez precum Haruki Murakami scrie și el (am eu impresia) mai mult pentru un public european, întrucât are mult succes pe acest continent. Poezia ta e teatrală, propune mici scenarii, lucru vizibil încă de la debut. Teatrul tău e poetic, prin doza de ambiguitate și prin soluțiile dramatico-poetice pe care le propune. Unde te simți mai lejer? Ce îți oferă, în plus, teatrul, față de poezie? Când am început să scriu teatru eu m-am îndrăgostit de fapt nu de arta
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
acest lucru ar fi fost cel mai bun agent literar. În această lume, în care noile valori sunt doar banul și afișarea reușitei materiale, este mult mai greu să denunți prin literatură modelul ultraliberal Dacă ar fi să iei (scenariu poetic, film întrerupt ... !) premiul Nobel, cam cum ar începe discursul tău în mijlocul nemuritorilor de la Academia Suedeză? Dacă aș lua Nobel cred că aș elogia limba română care mi-a dat rădăcini și limba franceză care mi-a dat aripi. Trăim vremuri
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
ani, Ileana Zubașcu? Înainte de a auzi lumea literară din România de Ion Zubașcu, a auzit de Ileana Zubașcu, sora ta, care a preferat debutului spectaculos din anii '80 o tăcere semnificativă. Ai uneori impresia că ai preluat ceva din mesajul poetic inițiat de ea? Că ai preluat ceva din posibilul ei destin literar? Dacă Ileana Zubașcu ar fi vorbit mai departe pe limba poeziei, unde te-ai mai fi situat tu? Ai mai fi scris? De ce și cât o să mai tacă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
o să mai tacă Ileana Zubașcu? Cred că Ileana Zubașcu e una dintre cele mai enigmatice prezențe ale literaturii române din toată istoria ei: de la debutul fulminant cu volumul Întru totul, Editura Albatros, 1978, în care are câteva arte și manifeste poetice, ce anunță schimbările de gardă din literatura română, Generația noastră, Ceva nou și Cântecul generației mele, tace de 30 de ani. Poate că e momentul să spun de ce. A debutat cu versuri în revista Famila, 1969, și Flacără, 1975, și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
de a scrie poezie, insistând pe sugestia anacronică a poemului Întru totul, într-o lume secvențializată, care prizează realul în doze mici, ceea ce nu l-a împiedicat, totuși, când Cărtărescu a scos după câțiva ani cartea Totul, cu aceeași anvergură poetică, dar scrisă în alt registru, și fără să fie cenzurat nimicitor ca volumul Ilenei, să-l considere din start marele Poet. Mai târziu, în 1982, poetul Alexandru Mușina a publicat în revista Vatra, dacă nu mă înșel, textul vizionar Noul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
până azi și vor rămâne în continuare, și-o să le ilustrez cu versurile Ilenei: în mod paradoxal, poetul Mușina și-ar putea acoperi mult mai bine afirmațiile îndrăznețe din anii 80 cu versurile Ilenei Zubașcu, decât cu propria sa creație poetică, rămasă într-o evoluție colaterală viziunilor sale teoretice. Cu toate acestea, Mușina n-a inclus-o pe Ileana în Antologia poeziei generației 80, din 1993, cum nu m-a inclus nici pe mine, din pricina adversității sale fățișe față de Laurențiu Ulici
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
de Poezie de la Iași, în care Laurențiu Ulici vorbește de "promoția optzeci", n.n.), de apariția cărții Ilenei Zubașcu Întru totul, carte reper pentru cine vrea să facă o cronologie a promoțiilor literare și să observe anunțarea unui altfel de discurs poetic... Iată și poemul emblematic (pe lângă prima carte a lui Petru Romoșan), care anunța generația optzeci, moment de ruptură de discursul poetic de până atunci și etalarea altui discurs" (Gellu Dorian citează în întregime poemul Generația noastră, din păcate în forma
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
reper pentru cine vrea să facă o cronologie a promoțiilor literare și să observe anunțarea unui altfel de discurs poetic... Iată și poemul emblematic (pe lângă prima carte a lui Petru Romoșan), care anunța generația optzeci, moment de ruptură de discursul poetic de până atunci și etalarea altui discurs" (Gellu Dorian citează în întregime poemul Generația noastră, din păcate în forma în care a fost ciuntit de cenzură, în volumul de debut)... Numai Cartea de iarnă a lui Ion Mureșan a mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
ca să am cu cine ieși după o zi de guvernare la o bere și un banc bun. Uite, m-am gândit, pe tine te-aș pune, dragă Valeriu Giorgioni, prefect sau te-aș face inspector guvernamental, ca să verifici situația lecturilor poetice la nivelul structurilor regionale. Cine nu citește poezie sau alte drăcovenii esteticești, afară cu el! Fără milă. În șomaj. Iar șomerii vor suporta reconversia profesională numai după susținerea unor probe de lectură obligatorie. Zi-mi câteva nume de miniștri din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
altul ar fi fost destinul celui desemnat ca pământ magic. Că talentul numai în pământ magic rodește. Magic e pământul inimii, de exemplu. Or, la Aurel Dumitrașcu fenomenul recuperării operei sale, a citirii poeziei sale este unul în creștere. "Aisbergul poetic" Aurel Dumitrașcu este tot mai vizibil. Există o minoritate cititoare de poezie care îl receptează ca pe un poet damnat și cu atât mai tentant, care empatizează cu atitudinea sa de rebel în fața conformismelor din societatea de azi, dintotdeauna. Uneori
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
întoarce în ceruri, animalul din om atârnă mult mai greu, în aceste condiții. În mijlocul catastrofei numai sfinții sunt generoși, și poate că nici ei nu sunt întotdeauna. Oricum, într-o piesuță de teatru ratată, din prima tinerețe, spuneam și demonstram poetic că un om moare de fapt atunci când îngerul părăsește corabia trupului și îl lasă pe animal la timonă. Sănătatea, armonia interioară, fericirea în ultimă instanță, sunt rezultanta înțelegerii dintre înger și animal, în care îngerul este cel care (im)pune
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
era întregul neam al Văcăreștilor rău famați, al Fălcoienilor și Lahovăreștilor, că faimosul Claymoor devenea membru în familia regală și că toată truda unei generațiuni de sacrificii pentru a aduce o dinastie scoasă din gașca intrigilor pământești se năruia prin poetica ei plămădire și prin tactica plină de perseverență a domnișoarei. Așa de convinsă de ascensiunea logodnicei, încât dar de nuntă îi făcu giuvaericale ale familiei de Hohenzollern, între altele, vestita parură de rubine și briliante a Josefinei de Beauharnais, precum și
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
copiilor în diferite anotimpuri” . Educatoarea are prilejul să corecteze pronunția copiilor, să le îmbunătățească exprimarea, să îi deprindă cu o vorbire corectă, coerentă și logica. O mare contribuție în dezvoltarea limbajului copiilor o are poezia. Prin modelul oferit de limbajul poetic, vocabularul devine mai bogat, mai nuanțat. Memorizările oferă educatoarei prilejul de a dezvălui copiilor bogăția limbii române concretizata în sensurile secundare sau figurate ale cuvintelor. Copiii au deseori surpriză de a descoperi că un cuvânt pe care îl cunosc foarte
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
Ap. 34 320151 - Reșița Jud. Caraș-Severin Telefon 0355 / 808615 Mobil 0729052232 Costel Iftinchi Sculptor, pictor, fotograf „Faptul artistic produs prin confruntarea dintre suprafața strălucitoare, dar rezistentă a lemnului și spiritul neliniștit care o sculptează se dovedește a fi autentic. Starea poetică a micilor ,,metope” și rond-bossuri ( „Balerina”, „Chiromanție”) născătoare de magice spații, vorbește despre puritate, talent, despre infinita posibilitate de care arta descoperirii lumii din arbore o oferă celui chemat de a servi, prin astfel de lucrări, Omului. Costel Iftinchi este
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
alții, în același grad cu el, o învățaseră încă înainte de a fi deprins alfabetul disciplinei pe care o predau. Spre disperarea lui, noi plecam direct la Sidoli, cinematograful suprem al Iașului de atunci, sau rătăceam pe ulițele ieșene atât de poetice (dar ce nu era poetic la Iași, în acea vreme... și sărăcia era poetică) și rătăceam pe aceste ulițe până târziu, privind la stelele nopții. Învingea, desigur, nostalgia și activitatea didactică se destrăma văzând cu ochii spre disperarea lui Teodorovici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
el, o învățaseră încă înainte de a fi deprins alfabetul disciplinei pe care o predau. Spre disperarea lui, noi plecam direct la Sidoli, cinematograful suprem al Iașului de atunci, sau rătăceam pe ulițele ieșene atât de poetice (dar ce nu era poetic la Iași, în acea vreme... și sărăcia era poetică) și rătăceam pe aceste ulițe până târziu, privind la stelele nopții. Învingea, desigur, nostalgia și activitatea didactică se destrăma văzând cu ochii spre disperarea lui Teodorovici, când se lovea cu pumnii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
disciplinei pe care o predau. Spre disperarea lui, noi plecam direct la Sidoli, cinematograful suprem al Iașului de atunci, sau rătăceam pe ulițele ieșene atât de poetice (dar ce nu era poetic la Iași, în acea vreme... și sărăcia era poetică) și rătăceam pe aceste ulițe până târziu, privind la stelele nopții. Învingea, desigur, nostalgia și activitatea didactică se destrăma văzând cu ochii spre disperarea lui Teodorovici, când se lovea cu pumnii în cap "ad litteram". Atunci a avut o idee
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
epoca își amintește. Geo Dumitrescu își reia activitatea literară în acest context. În perioada ostracizării, nu doar că nu publicase poezie, dar nici nu scrisese. Avusese chiar, nu o dată, sentimentul blocării definitive. Acum găsea iarăși, în sine, resurse de trăire poetică și un elan al decomprimării care-i impunea, literar vorbind, o formulă pe care n-o mai cultivase: aceea a poemului aluvionar, de vaste cuprinderi, discursiv cu intenție, astfel cum se configurează în ciclul amintit al Aventurilor lirice. Încă purtătoare
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
bună seamă că da. El a continuat spiritul avangardei antebelice (îl aflăm inclus, de altfel, în Antologia literaturii române de avangardă a lui Sașa Pană, din 1969), prin cultivarea iconoclastiei, a dispoziției sarcastice, a revoltei antifilistine și a democratizării limbajului poetic. E „disident“ totuși față de suprarealismul care a dominat avangarda istorică, fără contingențe, așadar, cu Gellu Naum, Virgil Teodorescu, Gherasim Luca ș.c.l., el fiind mai degrabă, și cu ostentație, un „realist“: apelează la limbajul străzii, la oralități, la dezinvoltura
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
truculența plebee. Și fiindcă am vorbit de continuatori literari (nu de imitatori, aceștia nu intră aici în discuție), nu voi ezita să-l înscriu, la acest capitol, pe Marin Sorescu, și el cultivator al limbajului uzual, desolemnizat, al depoetizării expresiei poetice, al umorului scos din manevrarea unor jocuri verbale, calambururi etc. Dar încă și mai potrivit ar fi să-l amintesc pe Mircea Dinescu, la care se regăsesc toate acestea, dar unde, în afara nonconformismului funciar și a umorului, deslușim și un
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
revoluția din Ungaria (tot un factor extern!), dar atât cât a durat, tot a reușit să disloce câteva blocaje dogmatice, să clintească acea „inerție“ din a cărei combatere N. Labiș își făcuse, în epocă, un crez moral și o artă poetică de răsunet. Preludiul emancipării culturale de mai mare anvergură de mai târziu (anul ’65) este de aflat în această efemeră liberalizare de la mijlocul deceniului al șaselea, ivită și repede sugrumată în împrejurările istorice amintite. Un moment „bun“, în comparație, desigur
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
când scria: „A fost prețul nemilos și pe care n-am încetat să-l regret niciodată, pe care a trebuit să-l plătesc, ca să-mi pot face auzită «vocea»“, acel debut convențional, așadar, conținea, chiar și el, elemente de atitudine poetică personalizată, înmulțite și dezvoltate în poeziile din faza următoare, romantică, în cărți precum Răsfrângeri (1966) sau Odihnă în țipăt (1969). Unii consideră poezia sa din această fază încă nedesprinsă cu totul de influențe, și poate că așa și este, dar
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
apărut în timpul vieții (Nume, 1967) este greu de ajuns, ca și, de altfel, la eseistica și critica sa, rămase ascunse, până la ediția lui Valeriu Cristea, în paginile revistelor, îndeosebi ale României literare. Acum cititorul are sub priviri aproape toată producția poetică a lui Marcel Mihalaș, pentru că volumului antum Nume i se adaugă volumul postum Între nume și lucruri, precum și o parte din producția lui eseistică, din care editorul a considerat demne să figureze în sumar unsprezece titluri. Dintre acestea, într-adevăr
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]