19,627 matches
-
(în ) (n. 1 septembrie 1948, Molnița, raionul Herța, regiunea Cernăuți, RSS Ucraineană) este un poet român din Ucraina și militant pentru drepturile românilor din nordul Bucovinei. A absolvit studii elementare la Școala de opt ani din Molnița (1955-1963) și la Școala Medie din Horbova (1963-1966). A studiat
Simion Gociu () [Corola-website/Science/327264_a_328593]
-
ca jurnalist și profesor de limba și literatura română. După o scurtă perioadă în care a lucrat în calitate de corespondent la ziarul regional „Zorile Bucovinei” (1972-1973), a activat ca profesor de limba și literatura română la școala medie din comuna Cupca, raionul Adâncata (1973-1978) și ca director adjunct la școala medie din comuna Molnița (1978-1985). Începând din 1985 revine la activitatea gazetărească mai întâi pe post de corespondent la ziarul regional „Zorile Bucovinei” (1985-1992), iar apoi ca redactor-șef al ziarului raional
Simion Gociu () [Corola-website/Science/327264_a_328593]
-
și redactor-șef al revistei săptămânale a minorității naționale române din Ucraina „Concordia” (începând din 1995). a avut o contribuție importantă la înființarea Școlii nr. 29 din Cernăuți (actualul Gimnaziu nr. 6), la fondarea „Gazetei de Herța” pentru compatrioții din raionul natal, a săptămânalului „Concordia” pentru românii din Ucraina, a revistei pentru copii „Făgurel” etc. Prin Decretul nr. 341 din 7 august 2000, Emil Constantinescu, președintele României, i-a conferit poetului Simion Gociu medalia comemorativă „150 de ani de la nașterea lui
Simion Gociu () [Corola-website/Science/327264_a_328593]
-
(n. 1 septembrie 1948, Cigîrleni, raionul Ialoveni, Republica Moldova) este un filolog (doctor în filologie), profesor universitar, poet, publicist, critic și istoric literar român. A activat și ca politician fiind deputat în primul Parlament al Republicii Moldova (1990-1994). Este unul din cei 278 de delegați ai primului parlament
Andrei Țurcanu () [Corola-website/Science/327265_a_328594]
-
este o stațiune de schi din Ucraina. Ea este situată în apropierea localității Poleanîțea, raionul Iaremce, la poalele Muntelui , la o altitudine de 920 m. Cel mai înalt punct al stațiunii - Vârful Dovha - 1372 m. Sezonul turistic începe la sfârșitul lunii noiembrie și ține până la mijlocul/sfârșitul lunii aprilie. Complexul este situat în apropierea localității
Bukovel () [Corola-website/Science/330546_a_331875]
-
actualmente în județul Argeș. Plasa Bogați a funcționat între anii 1925-1950, fiind înființată după desființarea plasei Finta. Prin Legea nr. 5 din 6 septembrie 1950 au fost desființate județele și plășile din țară, pentru a fi înlocuite cu "regiuni" și "raioane," unități administrative organizate după model sovietic.
Plasa Bogați, județul Dâmbovița () [Corola-website/Science/330577_a_331906]
-
localitatea omonimă Răducăneni, care se găsește acum în județul Iași. Plasa Răducăneni a funcționat între anii 1918-1950. Prin Legea nr. 5 din 6 septembrie 1950 au fost desființate județele și plășile din țară, pentru a fi înlocuite cu "regiuni" și "raioane," unități administrative organizate după model sovietic. În 1930, teritoriul județului era împărțit în trei plăși: I. Plasa Fălciu (între 1918 și 1925), respectiv Plasa Dimitrie Cantemir (între 1925 și 1950), II. Plasa Mihail Kogălniceanu și III. Plasa Răducăneni. Existau două
Plasa Răducăneni, județul Fălciu () [Corola-website/Science/330588_a_331917]
-
actualmente Butor, Stînga Nistrului, Republica Moldova) au fost împușcați 167 bărbați din cei 168. La 22 iulie 1940 Mihail Greciuha a cerut ca Ucrainei să-i revină pe lângă Bucovina de Nord, Hotin, Cetatea Albă, Chilia, Ismail și Bolgrad, încă opt din raioanele RASSM (Codâma, Balta, Pesciana, Ananiev, Valea Hoțului, Ocna Roșie, Cerneansc și Bârzula). Deși în urma analizării propunerilor Ucrainei și RASSM, Aleksandr Gorkin, secretar al prezidiului Sovietului Suprem propunea lui Gheorghi Malenkov secretar al CC al PCUS să se adopte varianta RASSM
Istoria Transnistriei () [Corola-website/Science/330667_a_331996]
-
1941, primarii urmau să consulte imediat obștile locale spre a stabili limba de predare a învățământului (rusă sau moldovenească) după alegerea obștei. În 1944 odată cu înaintarea frontului, cea mai mare parte a Transnistriei a fost încorporată în RSS Ucraineană, iar raioanele Camenca, Râbnița, Dubăsari, Grigoriopol, Tiraspol, Slobozia în componența RSS Moldovenești, situație existentă și în prezent. Urmare a destrămarii Uniunii Sovietice pe 2 septembrie 1990 a fost proclamată "Republica Moldovenească Nistreană". La 25 august 1991 Sovietul suprem al RMN a adoptat
Istoria Transnistriei () [Corola-website/Science/330667_a_331996]
-
a fost proclamată "Republica Moldovenească Nistreană". La 25 august 1991 Sovietul suprem al RMN a adoptat declarația de independență a noii republici. Pe 27 august 1991 Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Declarația de Independență a Republicii Moldova, al cărei teritoriu cuprindea și raioanele din stânga Nistrului. Parlamentul moldovenesc a cerut guvernului URSS "să înceapă negocierile cu guvernul moldovenesc cu privire la ocupația ilegală a Republicii Moldova și retragerea trupelor sovietice de pe teritoriul moldovenesc". După ce Moldova a primit statul de membru al ONU (2 martie 1992), președintele moldovean
Istoria Transnistriei () [Corola-website/Science/330667_a_331996]
-
(n. 17 septembrie 1961, Ciucur-Mingir, raionul Cimișlia) este un actor și poet din Republica Moldova. s-a născut pe 17 septembrie 1961, în satul Ciucur-Mingir, raionul Cimișlia. Între anii 1980 și 1982 a studiat la Institutul Superior de Teatru „B. Șciukin” din Moscova. Imediat după finalizarea studiilor
Gheorghe Grâu () [Corola-website/Science/330685_a_332014]
-
(n. 17 septembrie 1961, Ciucur-Mingir, raionul Cimișlia) este un actor și poet din Republica Moldova. s-a născut pe 17 septembrie 1961, în satul Ciucur-Mingir, raionul Cimișlia. Între anii 1980 și 1982 a studiat la Institutul Superior de Teatru „B. Șciukin” din Moscova. Imediat după finalizarea studiilor devine actor la studioul Moldova-Film și joacă unul din rolurile principale în filmul "„Ar fi avut o altă soartă
Gheorghe Grâu () [Corola-website/Science/330685_a_332014]
-
Primele manifestări publice ale naționalismului și emancipării cultural-politice a găgăuzilor au declanșat reacții ostile din partea conducerii sovietice, ulterior moldovenești, ale Republicii Moldova. În decembrie 1990 mișcarea separatistă Gagauz Halkı ("poporul găgăuz"), cu sprijinul tacit al autorităților centrale din Moscova, proclamă în raioanele Comrat, Ceadîr-Lunga și Vulcănești ale RSS Moldovenești așa-numita "Republica Găgăuzia". În decembrie 1994 Parlamentul Republicii Moldova, dominat de agrarieni a recunoscut autonomia teritorială a găgăuzilor. În anul 1995 hotarele noii regiuni autonome au fost stabilite în urma unui referendum zonal, în
Istoria Găgăuziei () [Corola-website/Science/330671_a_332000]
-
arborete de plop ("Populus alba", "Populus nigra") și salcie ("Salix alba", "Salix fragilis"). Rezervația este situată în cadrul Ocolului Silvic Nisporeni, Întreprinderea pentru Silvicultură „Nisporeni”. Rezervația este amplasată între comunele Grozești (la nord), Zberoaia (la est) și Bălăurești (la sud), în raionul Nisporeni. În cadrul rezervației au fost determinate 222 de specii de plante vasculare: 23 specii de arbori, 8 specii de arbuști, 5 specii de liane și 186 specii de plante ierboase. Arboretul este alcătuit din 23 specii de arbori, cei mai
Rezervația naturală Zberoia - Lunca () [Corola-website/Science/330093_a_331422]
-
Alexandru Cosmescu (n. 24 mai 1922, Vorniceni, județul Lăpușna, România, azi în raionul Strășeni, Republica Moldova - d. 29 septembrie 1989, Chișinău) a fost un antologist, dramaturg, poet, prozator, redactor de carte, scriitor, traducător și ziarist român basarabean, membru al Uniunii Scriitorilor din (Republica) Moldova. Alexandru Cosmescu s-a născut la 24 mai 1922 în
Alexandru Cosmescu (jurnalist) () [Corola-website/Science/330210_a_331539]
-
fost un antologist, dramaturg, poet, prozator, redactor de carte, scriitor, traducător și ziarist român basarabean, membru al Uniunii Scriitorilor din (Republica) Moldova. Alexandru Cosmescu s-a născut la 24 mai 1922 în comuna Vorniceni, județul interbelic Lăpușna, România, astăzi în raionul Strășeni, Republica Moldova (după unele surse ), respecticv la Iași (după alte surse ). Oricum, este bine cunoscut că familia (formată din mamă, tatăl Alexandru și fratele geamăn Gheorghe), locuia în comuna Vorniceni. Își urmează studiile la Liceul „B. P. Hașdeu” din Chișinău
Alexandru Cosmescu (jurnalist) () [Corola-website/Science/330210_a_331539]
-
(n. 8 martie 1970, Țareuca, raionul Rezina) este un politician moldovean, care între 30 iulie și 30 octombrie 2015 a fost Prim-ministru al Republicii Moldova. Din 2009 până la 31 iulie 2015 a fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova din partea Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM), membru al
Valeriu Streleț () [Corola-website/Science/330300_a_331629]
-
în Parlamentul Republicii Moldova din partea Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM), membru al comisiei parlamentare pentru politică externă și integrare europeană, vicepreședinte al PLDM și ex-președinte al fracțiunii PLDM în parlament. s-a născut pe 8 martie 1970, în satul Țareuca, raionul Rezina, Republica Moldova. A absolvit școala medie din satul natal în anul 1987, cu medalie de argint. Între 1987 și 1993 a studiat la Universitatea de Stat din Moldova. Între 2002 - 2005 a studiat la Academia de Studii Economice a Moldovei
Valeriu Streleț () [Corola-website/Science/330300_a_331629]
-
Leova - d. 9 decembrie 2014, Cahul) a fost un politician din Republica Moldova, deputat în Parlamentul Republicii Moldova din 2009 până în 2014, membru al fracțiunii parlamentare a Partidului Liberal Democrat din Moldova. s-a născut pe 9 octombrie 1964, în satul Tigheci, raionul Leova, RSS Moldovenească, Uniunea Sovietică. În 1982-1984 a satisfăcut serviciul militar în termen în cadrul trupelor de grăniceri. În 1984-1985 a fost polițist-șofer la Comisariatul de Poliție din Leova. Între 1985-1987 a studiat la Școala medie specială a MAI al URSS
Ion Butmalai () [Corola-website/Science/330297_a_331626]
-
transport și examinarea conducătorilor auto, Șeful poliției municipale a Comisariatului raional de poliție Cahul MAI. În 1992, prin decretul președintelui de atunci Mircea Snegur, a a fost decorat cu „Medalia Meritul Militar”. Între 2007 și 2008 a fost vicepreședinte al raionului Cahul. Din 2008 până în 2014 a fost membru al Consiliului Politic Național al Partidului Liberal Democrat din Moldova. Din 2009 până în 2014 a fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVIII-a și a XIX-a, Secretar Comisia Parlamentară
Ion Butmalai () [Corola-website/Science/330297_a_331626]
-
socotiți de la data ultimelor alegeri ordinare. Precedentele alegeri legislative din Republica Moldova au avut loc pe 28 noiembrie 2010. Sunt puse în joc toate cele 101 de locuri din legislativul Republicii Moldova. Distribuirea mandatelor se face în sistem proporțional, pe liste, toate raioanele țării constituind o singură circumscripție electorală, în care pragul electoral este de 6% pentru listele de partid și de 2% pentru candidații independenți. Pentru formarea guvernului, un partid sau o alianță are nevoie să obțină 51 de mandate (50%+1
Alegeri parlamentare în Republica Moldova, 2014 () [Corola-website/Science/330362_a_331691]
-
50 de ani. Din numărul total de votanți la scrutin, componența de gen este următoarea: 638.762 (46,08%) sunt bărbați și 747.416 (53,92%) sunt femei. Cea mai înaltă rată de prezență la urne s-a înregistrat în raionul Dondușeni - 58,08%. Cea mai scăzută rată de prezență a fost în UTA Găgăuzia - 43,08%. Cea mai înaltă participare a fost în secțiile: din satul Pocrovca, raionul Dondușeni - 85,89%; secția de votare 1/60 din sectorul Botanica (Chișinău
Alegeri locale în Republica Moldova, 2015 () [Corola-website/Science/330363_a_331692]
-
Cea mai înaltă rată de prezență la urne s-a înregistrat în raionul Dondușeni - 58,08%. Cea mai scăzută rată de prezență a fost în UTA Găgăuzia - 43,08%. Cea mai înaltă participare a fost în secțiile: din satul Pocrovca, raionul Dondușeni - 85,89%; secția de votare 1/60 din sectorul Botanica (Chișinău) - 80,2%; și secția de votare din satul Răcăria, raionul Rîșcani - 77,96%. În municipiul Chișinău au votat 47,4% din alegători, iar municipiul Bălți - 48,1%. În urma
Alegeri locale în Republica Moldova, 2015 () [Corola-website/Science/330363_a_331692]
-
a fost în UTA Găgăuzia - 43,08%. Cea mai înaltă participare a fost în secțiile: din satul Pocrovca, raionul Dondușeni - 85,89%; secția de votare 1/60 din sectorul Botanica (Chișinău) - 80,2%; și secția de votare din satul Răcăria, raionul Rîșcani - 77,96%. În municipiul Chișinău au votat 47,4% din alegători, iar municipiul Bălți - 48,1%. În urma desfășurării alegerilor locale generale din 14 iunie 2015, au fost aleși 439 primari (inclusiv primarul municipiului Bălți), dintre aceștia 358 sunt bărbați
Alegeri locale în Republica Moldova, 2015 () [Corola-website/Science/330363_a_331692]
-
generale din 14 iunie 2015, au fost aleși 439 primari (inclusiv primarul municipiului Bălți), dintre aceștia 358 sunt bărbați și 81 sunt femei. Într-o singură localitate din țară, prezența la urne a fost sub 25% - în satul Ulmu din raionul Ialoveni, alegerile primarului și consilierilor din sat fiind declarate nevalabile. În satul Topala din raionul Cimișlia, la secția de votare un grup de alegători a spart urna de vot, au rupt buletinele și au distrus un calculator, fiind nemulțumiți de
Alegeri locale în Republica Moldova, 2015 () [Corola-website/Science/330363_a_331692]